Știri
Știri din categoria Externe
Lituania ridică miza pe flancul estic al NATO, acuzând că Rusia „împinge” deliberat drone ucrainene în spațiul aerian baltic, un tip de incident care poate forța costuri operaționale suplimentare și o postură de alertă mai frecventă pentru apărarea aeriană aliată, potrivit Mediafax.
Ministrul de externe lituanian, Kęstutis Budrys, susține că Rusia redirecționează intenționat drone ucrainene către spațiul aerian al statelor baltice „pentru a crea haos”, în paralel cu „campanii de denigrare” împotriva Lituaniei, Letoniei și Estoniei. Declarațiile au fost publicate pe platforma X și sunt atribuite de Mediafax agenției Ukrinform.
„Rusia redirecționează în mod deliberat dronele ucrainene în spațiul aerian baltic, în timp ce desfășoară campanii de denigrare împotriva Lituaniei, Letoniei și Estoniei.”
În același context, Budrys afirmă că scopul ar fi „distragerea atenției” de la pierderile suferite de armata rusă în urma atacurilor ucrainene și descrie situația drept o încercare de „a semăna haos”.
„Acesta este un act clar de disperare, o încercare de a semăna haos și de a distrage atenția de la simpla realitate că Ucraina dă lovituri serioase mașinii militare a Rusiei.”
Mesajul său către Kremlin include și o referire directă la postura de apărare colectivă a Alianței.
„NATO este unit. Suntem gata să apărăm fiecare centimetru din teritoriul aliat – în aer, pe uscat și pe mare.”
Reacția oficialului lituanian vine după ce ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, a anunțat că o dronă a intrat în spațiul aerian al Estoniei și a fost ulterior doborâtă de un avion românesc F-16. Potrivit oficialului estonian, drona ar fi fost „cel mai probabil” de origine ucraineană și se îndrepta spre ținte aflate pe teritoriul Rusiei.
Autoritățile din Estonia – inclusiv Forțele Aeriene și Poliția de Securitate – urmează să stabilească exact circumstanțele incidentului.
Separat, purtătorul de cuvânt al diplomației ucrainene, Heorhii Tykhyi, a declarat că Ucraina și-a cerut scuze Estoniei pentru incidentul „neintenționat”, despre care Kievul spune că a fost provocat de sistemele rusești de război electronic (tehnologii folosite pentru a bruia sau perturba echipamente și semnale).
Recomandate
Negocierile energetice Rusia–China au rămas fără rezultat pe proiectul Power of Siberia-2 , un semnal care poate limita opțiunile Moscovei de a-și securiza pe termen lung veniturile din exporturi către Asia, potrivit Kyiv Post , care publică cele mai recente concluzii ale Institute for the Study of War (ISW) din 20 mai 2026. ISW notează că președintele rus Vladimir Putin și președintele Chinei, Xi Jinping, „nu au reușit să ajungă la un acord” privind conducta Power of Siberia-2 și au semnat doar acorduri bilaterale „comparativ minore” în timpul vizitei oficiale a lui Putin în China. Pentru Rusia, miza proiectului este strategică: o infrastructură nouă de export ar consolida redirecționarea vânzărilor de energie spre piața chineză, în condițiile presiunii occidentale asupra economiei ruse. Context militar: inițiativă tactică și evoluții pe front În același buletin, ISW apreciază că forțele ucrainene „par să recâștige inițiativa tactică” în mai multe sectoare ale liniei frontului. Conform evaluării: forțele ucrainene au avansat în direcția Kupiansk, în zona tactică Kostîantînivka–Drujkivka și în vestul regiunii Zaporijjea; forțele ruse au avansat în direcțiile Sumî și Pokrovsk. Atacuri aeriene: rachete balistice și valuri de drone ISW mai consemnează că Rusia a lansat peste noapte o rachetă balistică și 154 de drone către Ucraina, urmate de încă 84 de drone pe parcursul zilei. Publicația nu oferă, în extrasul disponibil, detalii despre zonele vizate sau efectele atacurilor. De ce contează Blocajul pe Power of Siberia-2 indică faptul că, cel puțin în acest moment, Moscova nu a obținut de la Beijing un angajament major pe un proiect energetic care ar putea susține pe termen lung fluxurile de export către China. În paralel, intensitatea atacurilor cu drone și dinamica de pe front rămân factori care pot influența atât riscurile operaționale din regiune, cât și calculele economice și logistice ale părților implicate. [...]
Ucraina își întărește apărarea la granița cu Belarus și pregătește presiune diplomatică suplimentară asupra Minskului, pe fondul unor informații despre posibile operațiuni ofensive rusești din nord, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că Belarusul va suporta „consecințe semnificative” dacă se lasă atras în războiul Rusiei. Zelenski a transmis că a analizat informații de „intelligence” privind planurile Rusiei pentru o ofensivă dinspre zona de frontieră cu Belarus și a anunțat consolidarea pozițiilor armatei ucrainene de-a lungul axei Cernihiv–Kiev. Mesajul a fost publicat miercuri, după o întâlnire cu staff-ul său, la care au participat și comandanți militari. În același timp, liderul de la Kiev spune că a cerut Ministerului de Externe ucrainean să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului. „Sincer vorbind, m-am săturat de faptul că există întotdeauna o amenințare la adresa Ucrainei, că rușii, la un moment dat, ar putea atrage Belarusul în extinderea războiului. Trebuie să înțeleagă că vor fi consecințe pentru ei și vor fi semnificative.” De ce contează: risc de extindere a frontului în nord Potrivit lui Zelenski, Rusia ar încerca de câteva săptămâni să atragă Belarusul în război. El a afirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, că Moscova ar dori să avanseze de pe teritoriul Belarusului spre direcția Cernihiv–Kiev sau chiar să atace una dintre țările NATO vecine cu Belarus, invocând rapoarte ale serviciilor de informații, fără a oferi detalii. Belarus este considerat cel mai apropiat aliat al Rusiei, iar în februarie 2022 armata rusă a lansat invazia în Ucraina inclusiv de pe teritoriul belarus, avansând spre Kiev. Context: semnale de mobilizare în Rusia și decizii politice așteptate Zelenski a mai spus că dispune de informații despre pregătiri pentru noi măsuri de mobilizare în Rusia, menționând un ordin de mărime de circa 100.000 de persoane, fără să prezinte dovezi. În evaluarea sa, în prezent nu ar exista posibilitatea unei „mobilizări mascate” în Rusia, ceea ce ar face probabile noi decizii politice. În același context, el a făcut trimitere la decizii recente legate de Republica Moldova, fără ca materialul să detalieze ce măsuri ar urma să fie luate de Moscova în continuare. [...]
Rusia nu a obținut la Beijing acordul energetic de care are nevoie , iar lipsa unui rezultat concret pe exporturile de petrol și gaze către China a fost urmată de un gest neobișnuit al lui Vladimir Putin: anularea conferinței de presă de la finalul vizitei, potrivit Stirile Pro TV . Miza principală a Moscovei a fost creșterea exporturilor de petrol și gaze către China, însă vizita s-a încheiat fără un acord în acest sens. Publicația notează că anularea conferinței de presă – pe care Putin o susține, de regulă, după deplasări externe – sugerează frustrare și lipsă de rezultate „tangibile”. De ce contează: dependența energetică a Rusiei de piața asiatică În contextul sancțiunilor occidentale după declanșarea războiului din Ucraina, Kremlinul și-a reorientat exporturile de materii prime, iar China a devenit o destinație-cheie. Conform articolului, Rusia și-a dublat exporturile de materii prime către Beijing după 2022, în timp ce China a rămas principalul furnizor de tehnologie pentru Moscova, pe fondul restricțiilor impuse de Occident. Pe aceeași linie, importanța Chinei și a Indiei ca piețe pentru exporturile energetice rusești a crescut după suspendarea importurilor europene. Proiectul „ Forța Siberiei-2 ” rămâne blocat Deși Putin și Xi Jinping au prezidat semnarea a peste 20 de acorduri și au semnat o declarație comună cu poziții politice (inclusiv apel la dialog în Iran și condamnarea atacurilor SUA și ale Israelului), Rusia nu a obținut ceea ce urmărea în energie. Potrivit materialului, nu există un acord privind: creșterea exporturilor de petrol și gaze către China; construirea gazoductului prin Mongolia „Forța Siberiei-2”, deși Moscova susține că ar exista o „înțelegere”. Putin a insistat că Rusia este dispusă să garanteze „o aprovizionare sigură și neîntreruptă” de hidrocarburi și cărbune, în condițiile în care o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz a afectat o parte din importurile chineze de gaze lichefiate. Context politic: coordonare cu Beijingul și discuții despre SUA Pe plan politic, Rusia a reiterat sprijinul pentru principiul „unei singure Chine” și reunificarea cu Taiwanul, iar China a răspuns susținând „eliminarea rădăcinilor” conflictului din Ucraina, menționând extinderea NATO și apropierea Alianței de granița rusă, conform articolului. Kremlinul a recunoscut, de asemenea, că Moscova și Beijingul au discutat despre cum să coopereze mai bine cu Casa Albă, în contextul vizitei recente în China a președintelui american Donald Trump. Putin este așteptat din nou în China în noiembrie, la summitul APEC, unde ar putea avea loc o întâlnire cu Donald Trump, mai notează sursa. [...]
NATO transmite că un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina ar declanșa un răspuns „devastator” , a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte , potrivit Stirile Pro TV . Mesajul vine în timp ce Rusia și Belarus derulează exerciții militare comune care includ componente nucleare. Rutte a făcut declarația miercuri, într-o conferință de presă înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, după ce a fost întrebat de jurnaliști despre posibilitatea unui atac nuclear rus. „Ei bine, (Rusia) știe că, dacă se întâmplă asta, reacția va fi devastatoare.” Exerciții nucleare Rusia–Belarus, pe fondul tensiunilor din regiune Ministerul Apărării rus a anunțat pe 19 mai începerea exercițiilor comune cu Belarus, invocând ceea ce Moscova a descris drept „amenințarea unei agresiuni”. Potrivit Kyiv Independent , exercițiile sunt programate până pe 21 mai și implică: Forțele Strategice de Rachete ale Rusiei; flotele din Nord și din Pacific; comandamentul aviației de lungă distanță; unități din districtele militare Leningrad și Central. Conform aceleiași surse, exercițiile includ pregătiri pentru utilizarea forțelor nucleare și lansări de rachete balistice și de croazieră la poligoane de testare din Rusia. Dimensiunea mobilizării anunțate de Moscova Ministerul rus al Apărării susține că la exerciții participă peste 64.000 de militari și peste 7.800 de echipamente militare, inclusiv peste 200 de lansatoare de rachete, peste 140 de aeronave, 73 de nave de suprafață și 13 submarine. Rutte a mai spus că NATO „monitorizează îndeaproape” aceste exerciții, în contextul avertismentelor tot mai frecvente ale Kievului că Rusia ar încerca să implice Belarus mai profund în războiul împotriva Ucrainei și să extindă infrastructura militară cu potențial de utilizare și împotriva flancului estic al NATO. [...]
Escaladarea tensiunilor dintre SUA și Iran menține volatilitatea pe piețele de energie , pe fondul riscului ca Strâmtoarea Ormuz să fie folosită ca pârghie economică și de securitate, într-un conflict care a produs deja mișcări bruște ale cotațiilor petrolului. Potrivit Stirile Pro TV , Teheranul a respins ultimatumul lansat de Donald Trump și a transmis că nu va ceda „intimidării”, în timp ce liderul american spune că „nu se grăbește”. Iranul afirmă că a primit „punctele de vedere” ale părții americane și că le analizează, însă Ministerul de Externe de la Teheran vorbește despre o „mare neîncredere” în Statele Unite. În același timp, partea iraniană își reiterează cerințele: „dezghețarea averilor iraniene blocate” în străinătate și oprirea blocadei americane impuse porturilor iraniene. Negocieri blocate, ultimatum respins Declarațiile vin după o a doua vizită, în doar câteva zile, la Teheran a ministrului pakistanez de Interne Mohsen Naqvi, în contextul în care Pakistanul este prezentat ca mediator. De partea americană, Donald Trump a spus că negocierile ar fi „în ultima fază” și a lăsat deschisă opțiunea diplomației, avertizând totodată că, în lipsa unui acord, SUA ar putea lua „măsuri un pic mai dure”. El indicase anterior un termen de „două sau trei zile” pentru un răspuns din partea Teheranului. Iranul a respins însă ultimatumul. Negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a avertizat că „Iranul nu va ceda niciodată intimidării” și a cerut consolidarea pregătirilor pentru un răspuns „în forță” la orice nou atac, susținând că adversarul urmărește declanșarea unui nou război. Gardienii Revoluției au avertizat, la rândul lor, împotriva extinderii războiului „dincolo de regiunea” Orientului Mijlociu. Strâmtoarea Ormuz, miza cu efect direct asupra petrolului Sursa descrie un armistițiu „fragil”, intrat în vigoare la 8 aprilie, după o lună de război, dar cu negocieri care „bat pasul pe loc”. A existat o singură întâlnire de negociere, la 11 aprilie, în Pakistan, care s-a încheiat cu un eșec, iar ulterior discuțiile ar continua „în culise”. Pe piețe, speranța unor progrese în negocieri a dus la o prăbușire a cotațiilor petrolului și la creșteri pe burse, cu piețele europene închizând „într-o creștere clară”, potrivit aceleiași relatări. Contextul rămâne însă sensibil: conflictul a perturbat economia mondială prin salturi ale prețului petrolului și penurii de materii prime, pe fondul „cvasi-blocării” Strâmtorii Ormuz. Teheranul controlează în continuare strâmtoarea și a anunțat înființarea unui nou organism care să o supervizeze și să impună taxe de trecere. Marina Gardienilor Revoluției a anunțat că aproximativ 26 de nave au tranzitat strâmtoarea în ultimele 24 de ore. Presiuni regionale și incidente care pot reaprinde conflictul În paralel, Arabia Saudită a îndemnat Iranul să „profite de ocazie” pentru a evita „repercusiunile periculoase ale unei escaladări”. În pofida armistițiului, Emiratele Arabe Unite au fost vizate de noi atacuri cu dronă în apropierea Centralei Nucleare Barakah, identificate ca provenind din Irak, iar armata EAU a cerut Bagdadului să împiedice „urgent” orice act ostil de pe teritoriul irakian. În Israel, armata a ridicat nivelul de alertă la maximum și s-a declarat „pregătită de orice evoluție”. Separat, armata americană a anunțat că a imobilizat un petrolier sub pavilion iranian, suspectat că ar fi încercat să încalce blocada americană impusă porturilor iraniene. În acest context, riscul pentru economie rămâne legat de Ormuz: orice nouă escaladare sau măsură de control/taxare a tranzitului poate alimenta din nou volatilitatea petrolului și, implicit, costurile de transport și prețurile la energie. [...]
Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO din Suedia pune presiune pe Europa să-și acopere rapid golurile de apărare , pe fondul planului SUA de reducere treptată a rolului în securitatea europeană, potrivit Mediafax . Discuțiile au loc pe parcursul a două zile și vizează atât garanțiile de securitate, cât și stocurile de armament ale alianței. În centrul reuniunii se află planurile Washingtonului de a retrage o parte din garanțiile de securitate oferite Europei, în special în scenariul unui conflict militar. Potrivit unor surse NATO citate în material, planul american ar urma să fie detaliat oficial vineri și ar „modifica contribuția SUA la NATO în caz de criză sau conflict”. Stocuri de armament sub presiune și discuții despre creșterea producției Un alt subiect major este presiunea asupra stocurilor de armament ale alianței, afectate de războiul din Iran și de sprijinul militar acordat Ucrainei. Pe agenda reuniunii figurează și creșterea producției de armament în statele membre, în condițiile în care consumul de muniții și sisteme fabricate în SUA – inclusiv sisteme de apărare Patriot – erodează rezervele disponibile. Secretarul de stat american Marco Rubio este așteptat la summit, urmând să discute inclusiv despre nevoia unei producții mai mari de armament în cadrul alianței. Pentru susținerea armatei ucrainene, statele NATO continuă să cumpere arme și muniții din SUA prin intermediul Listei de cerințe prioritare pentru Ucraina, notează Mediafax, citând Euronews. Surse citate de Euronews avertizează că, dacă ritmul consumului de armament continuă, Europa ar putea întâmpina dificultăți serioase în aprovizionarea Ucrainei cu muniție și echipamente esențiale. Mesajul conducerii NATO: ajustări „structurate”, dar SUA rămâne implicată Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat înaintea reuniunii că anunțul administrației Trump nu este o surpriză și că Washingtonul a sugerat de mai mult timp, în logica doctrinei „America First”, că își va reduce rolul în securitatea europeană. „Acest lucru era de așteptat. Știm că vor avea loc ajustări, SUA trebuie să se orienteze, de exemplu, către Asia.” Rutte a mai spus că procesul se va desfășura „în timp, într-un mod structurat” și că „SUA va rămâne implicată în Europa”. Context politic: retrageri de trupe și tensiuni cu Germania și Polonia Materialul menționează că anunțul privind reducerea implicării SUA vine la scurt timp după decizia președintelui Donald Trump de a retrage 5.000 de soldați americani din Germania, pe fondul unor conflicte cu cancelarul german Friedrich Merz legate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran. Totodată, Mediafax notează că administrația americană a blocat desfășurarea a 4.000 de militari care urmau să ajungă în Polonia. Ce urmează Pe lângă discuțiile despre garanțiile de securitate și capacitatea industrială de apărare, miniștrii de externe ai NATO vor aborda și posibilitatea transmiterii unei invitații oficiale către președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru participarea la summit. Detaliile planului american sunt așteptate vineri, conform surselor NATO citate în articol. [...]
