Știri
Știri din categoria Externe
Iranul analizează condițiile americane, dar cere ridicarea blocadei portuare și acces la active în timp ce Teheranul încearcă să mențină deschis canalul de negociere cu Washingtonul, potrivit Agerpres.
Iranul a transmis miercuri seara că „examinează” o nouă propunere venită din partea SUA, în contextul vizitei la Teheran a ministrului pakistanez de interne, prezentat drept mediator în discuțiile dintre cei doi „beligeranți”, conform Ministerului de Externe iranian, citat de AFP.
Purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmail Baghaei, a declarat la televiziunea de stat că autoritățile iraniene au primit „punctele de vedere ale părții americane” și le analizează, dar a vorbit și despre „marea neîncredere” față de Statele Unite.
În același mesaj, oficialul iranian a reluat două cerințe pe care Teheranul le consideră esențiale pentru orice înțelegere:
Pentru mediul economic, miza imediată este legată de fluxurile comerciale și de accesul la lichidități externe: porturile și activele înghețate sunt elemente care pot influența direct capacitatea Iranului de a importa, de a exporta și de a-și finanța operațiunile externe, însă materialul nu oferă detalii despre calendar sau despre conținutul concret al propunerii americane.
Recomandate
Statele Unite cer UE să redeschidă parțial accesul la potasiul din Belarus , o mișcare care ar putea schimba atât piața îngrășămintelor, cât și arhitectura sancțiunilor europene, potrivit Mediafax , care citează Bloomberg . Washingtonul le solicită Ucrainei și statelor din Uniunea Europeană să relaxeze restricțiile privind importurile de potasiu din Belarus. Potasiul este o materie primă esențială pentru fertilizatorii utilizați în agricultură, iar decizia ar avea o componentă economică, dar și una politică. De ce contează: potasiul, între securitatea alimentară și sancțiuni Administrația americană consideră că o relaxare a sancțiunilor pe acest segment ar putea contribui la „îndepărtarea Belarus de Rusia” și la îmbunătățirea relațiilor Occidentului cu Minsk, potrivit informațiilor citate. Belarus este un exportator important de potasiu. Înainte de războiul din Ucraina și de introducerea sancțiunilor, țara exporta potasiu în valoare de 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), exporturi care se derulau prin țările baltice. Care este cadrul actual în UE În prezent, importurile de potasiu și îngrășăminte pe bază de potasiu din Belarus sunt „strict interzise” în Uniunea Europeană, ca parte a sancțiunilor impuse după implicarea Minskului în invadarea Ucrainei. Nu este precizat în material un calendar sau o propunere concretă de modificare a regimului de sancțiuni, ci doar poziția Washingtonului și rațiunea invocată pentru această solicitare. [...]
O eroare informatică a declanșat la un radio britanic procedura de anunț al decesului monarhului , un incident care arată cât de vulnerabile pot fi fluxurile „de urgență” ale instituțiilor media la defecțiuni tehnice, potrivit news.ro . Postul Radio Caroline , din sud-estul Angliei, a anunțat din greșeală moartea regelui Charles al III-lea și a prezentat ulterior scuze publice. Directorul Radio Caroline, Peter Moore, a explicat într-o postare pe Facebook că a fost declanșată din eroare „ procedura «Monarch» ”, pe care radiourile britanice o au pregătită pentru situația decesului suveranului. El a pus incidentul pe seama „unei erori informatice” apărute în studioul principal. Emisiunea de marți după-amiază, în timpul căreia a fost difuzat anunțul greșit, nu este disponibilă ulterior în reluare („replay”) pe site-ul postului, care are sediul în Essex. Scuze publice și contextul momentului După ce a constatat greșeala, stația – înființată în 1964 – și-a cerut scuze în direct, apoi pe rețelele de socializare, regelui și ascultătorilor, „pentru neplăcerea cauzată”. În momentul incidentului, Charles al III-lea se afla într-o vizită în Irlanda de Nord. Regele are 77 de ani și urmează în continuare îngrijiri pentru un cancer, a cărui existență a fost anunțată public în februarie 2024. [...]
Punerea sub acuzare a lui Raúl Castro semnalează o înăsprire a presiunii SUA asupra Cubei , într-un demers rar de urmărire penală a unui fost lider străin, cu potențial de a complica și mai mult relațiile Washington–Havana, potrivit Digi24 . Departamentul de Justiție al SUA l-a pus sub acuzare pe fostul președinte cubanez, în vârstă de 94 de ani, în legătură cu doborârea, în 1996, a unor avioane civile la bordul cărora se aflau critici ai regimului comunist. În rechizitoriul făcut public, lui Castro și altor persoane li se impută conspirația în vederea uciderii unor cetățeni americani, alături de alte acuzații. De ce contează: un instrument juridic într-o strategie de presiune Cazul este prezentat ca o escaladare a campaniei de presiune a Washingtonului împotriva guvernului comunist cubanez, în contextul în care președintele american Donald Trump a insistat asupra unei schimbări de regim în Cuba. Din punct de vedere istoric, inculparea liderilor străini de către SUA este rară, iar materialul notează că acesta este „cel mai recent exemplu” în care Departamentul de Justiție al administrației Trump folosește urmărirea penală împotriva adversarilor politici din țară și din străinătate, AFP fiind citată de Agerpres. Context: de la apropierea din 2015 la blocadă și sancțiuni Raúl Castro i-a succedat fratelui său, Fidel Castro, la conducerea Cubei și a coordonat o apropiere de Statele Unite în 2015, în timpul administrației Barack Obama, apropiere pe care Trump a anulat-o ulterior, potrivit Euronews (menționat de Digi24). În același timp, SUA au impus efectiv o blocadă asupra Cubei și au amenințat cu sancțiuni țările care furnizează combustibil insulei, măsuri despre care articolul spune că au declanșat pene de curent și au agravat cea mai gravă criză din ultimele decenii. Reacții și precedente invocate Havana nu a comentat direct amenințarea cu inculparea, însă ministrul cubanez de externe, Bruno Rodriguez, a avut o reacție publică pe 15 mai: „În ciuda embargoului (SUA), a sancțiunilor și amenințărilor cu utilizarea forței, Cuba continuă pe o cale a suveranității către dezvoltarea sa socialistă.” Articolul compară deschiderea dosarului cu un precedent: inculparea pentru trafic de droguri a fostului președinte venezuelean Nicolas Maduro, aliat al Havanei. Administrația Trump ar fi invocat acel rechizitoriu ca justificare pentru un raid al armatei americane la Caracas, pe 3 ianuarie, în urma căruia Maduro a fost capturat și dus la New York; acesta a pledat nevinovat, potrivit materialului. În paralel, președintele cubanez Miguel Diaz-Canel a avertizat că orice acțiune militară a SUA împotriva Cubei ar duce la o „baie de sânge” și a susținut că insula nu reprezintă o amenințare. [...]
Ucraina spune că a găsit uraniu sărăcit într-o rachetă montată pe o dronă rusească, iar autoritățile au deschis o anchetă pentru posibile riscuri toxice și radioactive , după ce fragmentele recuperate în regiunea Cernihiv au indicat niveluri de radiație peste fondul natural, potrivit Kyiv Post . Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) afirmă că a identificat uraniu sărăcit în interiorul unei rachete R-60 (aer-aer) găsite lângă satul Kamka, după un atac cu dronă din 7 aprilie. Racheta ar fi fost integrată într-o dronă de atac „Geran-2” modificată, un model de concepție iraniană cunoscut ca Shahed 136, folosit pe scară largă de Rusia. SBU susține că specialiștii au măsurat o radiație gamma de 12 microsievert pe oră în imediata apropiere a resturilor — „de zeci de ori” peste nivelul natural obișnuit — și a avertizat populația să nu se apropie de epavă, din cauza riscului de praf radioactiv și substanțe toxice, mai ales dacă muniția este avariată sau arsă. De ce contează: risc de contaminare și implicații legale Autoritățile ucrainene spun că focoasa a fost neutralizată și transportată la un depozit de deșeuri radioactive. În paralel, SBU a deschis o anchetă privind crime de război, în baza Articolului 438 din Codul penal al Ucrainei, invocând potențiale riscuri de contaminare toxică și radioactivă. Publicația notează că expunerea poate deveni relevantă în funcție de durată și proximitate: un om primește, în medie, circa 10 microsievert într-o zi, iar opt ore lângă resturi ar echivala aproximativ cu o radiografie dentară. SBU avertizează însă că purtarea unui fragment într-un rucsac timp de săptămâni sau luni ar putea duce la o doză cumulată semnificativă și riscuri pe termen lung. Context: de ce ar fi folosit uraniu sărăcit Uraniul sărăcit este un metal dens rezultat din procesul de îmbogățire a uraniului, folosit pentru combustibil nuclear și, în forme mai îmbogățite, pentru arme nucleare. Conform explicațiilor din material, motivul utilizării lui în muniții nu este radioactivitatea, ci proprietățile fizice: duritatea și greutatea, care cresc capacitatea de penetrare a munițiilor perforante. Kyiv Post mai arată că Rusia a adaptat unele drone „Geran-2” pentru a transporta rachete R-60, destinate inițial avioanelor de vânătoare sovietice, iar Ucraina susține că aceste rachete ar fi folosite pentru a viza aeronave și elicoptere care încearcă să intercepteze dronele. [...]
România cere eliberarea „flotilei pentru Gaza” și invocă standarde internaționale , după ce ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben Gvir , a publicat imagini în care activiști reținuți apar îngenuncheați și încătușați, potrivit HotNews . Unghiul principal: presiunea diplomatică și implicațiile de drept internațional/consular generate de incident. Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , a calificat drept „inacceptabile” ostilitatea și umilirea publică la care ar fi fost supuși membrii „flotilei pentru Gaza”, mulți dintre ei cetățeni europeni. Într-o postare pe platforma X, ea a cerut „eliberarea imediată și în siguranță” a membrilor flotilei și respectarea dreptului acestora la asistență consulară și la „demnitate umană fundamentală”. Ce a declanșat reacția: imaginile publicate de Ben Gvir Conform relatărilor Reuters, AFP și EFE, Itamar Ben Gvir i-a vizitat miercuri pe cei circa 430 de activiști aduși în portul Ashdod, după ce ambarcațiunile lor au fost interceptate de marina israeliană. Ulterior, el a publicat un videoclip în care activiștii apar în genunchi, cu mâinile legate la spate, în timp ce ministrul îi batjocorește; în fundal se aude imnul Israelului. În mesajul care însoțește imaginile, Ben Gvir susține că misiunea de transport de ajutoare umanitare către Fâșia Gaza, care ar fi încercat să spargă blocada maritimă impusă din 2007, ar echivala cu sprijinirea Hamas, potrivit aceleiași relatări. Efect în Europa: proteste și convocări diplomatice Incidentul a generat reacții și în alte state europene care au cetățeni printre activiștii interceptați. Spania, care are 44 de cetățeni între cei reținuți, l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Israelului la Madrid și a transmis un protest față de tratamentul descris drept „monstruos, nedemn și inuman”, notează HotNews. Pentru România, miza imediată indicată de poziția Oanei Țoiu este respectarea accesului consular și a standardelor internaționale în cazul persoanelor reținute, într-un context în care mai multe capitale europene au început deja demersuri diplomatice pe același subiect. [...]
Kremlinul pregătește „ieșirea” din război fără asumarea unei înfrângeri , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone asupra Moscovei și a infrastructurii energetice ruse, potrivit Adevărul . Miza este una de control intern: cum poate fi închis conflictul fără ca regimul să piardă legitimitate și fără a declanșa o reacție a curentelor ultranaționaliste. Weekendul trecut, Ucraina a lansat peste 500 de drone asupra Moscovei și regiunilor din jur, iar atacul s-a soldat cu trei morți și zeci de răniți, notează publicația, citând The Telegraph. În paralel, loviturile asupra rafinăriilor, conductelor și terminalelor petroliere aflate la sute sau mii de kilometri de front indică o presiune operațională în creștere, în condițiile în care Kievul își dezvoltă capabilități cu rază lungă. În acest context, Vladimir Putin a sugerat după parada de 9 mai – organizată într-un format redus, pe fondul temerilor privind atacuri – că războiul „s-ar putea apropia de final”, dar fără să explice ce înseamnă concret această formulare. Ambiguitatea alimentează două scenarii discutate în material: fie o pregătire pentru negocieri și încheierea conflictului, fie o nouă ofensivă de vară pentru ocuparea completă a teritoriilor din Donbas pe care Rusia nu le controlează. Document intern: „victorie fără victorie” și gestionarea radicalilor Un element central invocat este scurgerea unui document intern despre planurile pentru o Rusie „postbelică”. Potrivit materialului, o echipă coordonată de Serghei Kirienko , adjunct al administrației prezidențiale, ar pregăti narative pentru presa de stat care să permită prezentarea sfârșitului războiului fără recunoașterea unui eșec – o „victorie fără victorie”. În paralel, autoritățile ar discuta despre „reprogramarea” sau neutralizarea segmentelor ultranaționaliste și patriotice ale societății, care ar putea interpreta orice compromis drept trădare. Din perspectiva stabilității interne, aceasta este o problemă operațională și de control social: un final negociat ar putea genera tensiuni tocmai în baza de susținere mobilizată de retorica de război. De ce contează: sistemul pare blocat în jurul lui Putin Materialul susține că, în interiorul sistemului, se acumulează iritare, însă fără capacitatea de a schimba direcția. Fostul diplomat rus Boris Bondarev, citat în articol, afirmă că mecanismele de supraveghere și control ale FSB ar fi distrus încrederea dintre membrii elitei, făcând improbabilă orice „conspirație internă” împotriva lui Putin. Tot el susține că legitimitatea sistemului se sprijină pe un singur om, iar teama de haos ar funcționa ca factor de protecție pentru liderul de la Kremlin. În același timp, sancțiunile și presiunea economică nu ar fi produs o revoltă internă, ci ar fi întărit reflexul de supraviețuire al elitei, care s-ar teme mai mult de colapsul sistemului decât de continuarea războiului, potrivit articolului. Concluzia care se desprinde din informațiile prezentate este că Moscova încearcă să-și pregătească publicul și aparatul de stat pentru un posibil final al conflictului „fără înfrângere”, însă decizia politică și direcția rămân opace, inclusiv pe fondul izolării tot mai accentuate a lui Putin – „chiar și de propria elită”, conform analizei citate. [...]
