Știri
Tag: internet

Parlamentul Rusiei a adoptat o lege care permite FSB să oprească internetul și serviciile mobile , consolidând controlul autorităților asupra infrastructurii de comunicații. Măsura a fost aprobată în a treia lectură de Duma de Stat și este relatată de The Moscow Times . Proiectul obligă furnizorii de internet și operatorii de telefonie mobilă din Rusia să se conformeze ordinelor emise de Serviciul Federal de Securitate (FSB) pentru întreruperea serviciilor de telecomunicații. În forma finală, textul a fost modificat astfel încât FSB să poată emite „cerințe obligatorii”, nu doar „solicitări”, iar referințele explicite la „amenințări la adresa securității” au fost eliminate din justificare. Extinderea atribuțiilor FSB Potrivit vice-ministrului rus al comunicațiilor, Igor Lebedev , legea permite blocarea nu doar a internetului și rețelelor mobile, ci și a apelurilor telefonice, a mesajelor text și chiar a serviciilor poștale. Autoritățile ruse susțin că măsura este necesară pentru protejarea cetățenilor și a instituțiilor statului, în contextul întreruperilor frecvente ale comunicațiilor din mai multe regiuni, pe fondul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei. Jurnalista independentă Farida Rustamova a relatat că ordinele FSB privind întreruperile ar avea la bază un decret clasificat semnat de președintele rus Vladimir Putin în august 2025. Următorii pași Pentru a intra în vigoare, modificările la Legea comunicațiilor trebuie aprobate de Consiliul Federației, camera superioară a parlamentului rus, și promulgate de Vladimir Putin . Noua lege întărește controlul statului rus asupra rețelelor de comunicații, într-un context în care întreruperile regionale ale internetului au devenit tot mai frecvente. Criticii avertizează că prevederile ar putea permite blocarea comunicațiilor în situații sensibile din punct de vedere politic, în timp ce autoritățile de la Moscova afirmă că obiectivul este exclusiv protejarea securității naționale. [...]

Banca Centrală a Iranului a pus în circulație cea mai mare bancnotă emisă vreodată, în valoare de 5 milioane de riali, echivalentul a doar 3,10 dolari la cursul de schimb actual , informează Iran International , într-un context economic grav, marcat de hiperinflatie, prăbușirea monedei naționale și întreruperi severe ale internetului. Noua bancnotă, tip „Iran-cheque”, nu semnalează, potrivit autorităților, o majorare a masei monetare, ci are scopul declarat de a facilita tranzacțiile zilnice și de a înlocui denominări mai mici, devenite aproape inutile în economia reală. În prezent, un dolar american se schimbă pe piața liberă iraniană pentru aproximativ 1.620.000 de riali – dublu față de cursul de dinaintea războiului de 12 zile cu Israelul din iunie 2025. Această degradare masivă reflectă nu doar efectele inflației, ci și colapsul sistemic al economiei iraniene. Prăbușirea rialului a condus la o polarizare economică tot mai profundă: în timp ce gospodăriile cu venituri fixe își văd puterea de cumpărare evaporată, marile afaceri și investitorii cu acces la active în valută sau aur se protejează relativ ușor. Devalorizarea monedei – simptomele unui colaps mai larg Cauzele acestei instabilități monetare sunt multiple: Deficite bugetare cronice și politici fiscale haotice Un sistem bancar disfuncțional, suprasaturat de lichidități fără acoperire Șocuri externe constante , precum sancțiunile economice și instabilitatea geopolitică Pierderea încrederii publice în instituțiile statului și în moneda națională Autoritățile încearcă să stăpânească panica prin tactici precum „terapia prin știri” – mesaje liniștitoare fără acoperire în politici coerente – și prin injecții masive de valută în piață, care pe termen lung agravează instabilitatea și corupția. Impactul devastator al întreruperii internetului În paralel, Iranul trece prin cea mai gravă criză de conectivitate din istoria sa, începând cu 8 ianuarie 2026. Întreruperea aproape totală a accesului la internet a paralizat economia digitală, care generează zilnic aproximativ 42 de milioane de dolari (30 trilioane de riali), în special prin afacerile mici de pe Instagram, WhatsApp sau Telegram. Conform estimărilor, peste 500.000 de magazine active pe Instagram au fost afectate, punând în pericol circa un milion de locuri de muncă . Pierderile zilnice estimate pentru întreaga economie depășesc 50 trilioane de riali . Pentru multe afaceri mici – în special conduse de femei sau desfășurate la domiciliu – lipsa conexiunii la internet a însemnat falimentul. Răspunsul autorităților: haos, neîncredere și lipsă de soluții Deși oficialii au promis ajutoare sub formă de credite, mulți antreprenori le resping categoric: „Ne-ați distrus casa și acum ne oferiți împrumuturi?”, a declarat un director de companie pentru publicația Digiato . Într-o declarație recentă, ministrul comunicațiilor Sattar Hashemi a admis că „a pretinde că nu avem nevoie de internetul global este o glumă amară”, recunoscând indirect eșecul politicii de izolare digitală. În același timp, centrele de date și afacerile online funcționează în regim incert, sub un sistem de „internet pe liste albe” – acces controlat în funcție de cine ești și ce funcție ai. Situația sugerează o transformare structurală profundă, cu riscul permanentizării cenzurii digitale. O economie în derivă, între inflație și disperare Inflația a atins 60% în ianuarie , iar criza alimentară este tot mai prezentă. Populația își transformă salariile în bunuri esențiale, iar cei cu economii apelează masiv la aur . În acest climat, autoritățile par incapabile să controleze dinamica distructivă a economiei. În lipsa unor reforme autentice, rialul este în pragul dispariției ca monedă funcțională , iar Iranul riscă o dolarizare de facto a economiei. În tot acest timp, milioane de cetățeni, în special cei vulnerabili, plătesc costul instabilității cu viețile lor economice , în timp ce statul rămâne mut sau represiv în fața realității. [...]