Știri
Știri din categoria Externe
Atacul iranian asupra bazei americane Ali Al Salem din Kuweit riscă să prelungească tensiunile care au alimentat criza energetică globală, într-un moment în care un memorandum de pace anunțat cu 24 de ore înainte ar fi trebuit să stabilizeze regiunea și rutele maritime prin care trece o parte importantă din petrolul mondial, potrivit Adevărul, care citează Bloomberg.
Iranul ar fi lansat o rachetă balistică cu rază scurtă de acțiune asupra bazei Ali Al Salem, descrisă ca un hub militar major pentru forțele SUA în regiune. Deși apărarea antiaeriană a Kuweitului a interceptat proiectilul, resturile au căzut în perimetrul bazei, rănind cinci persoane (militari americani și contractori civili). Sursele medicale citate indică răni minore, fără risc vital.
Potrivit surselor militare și de informații menționate în articol, Teheranul ar fi folosit o rachetă de tip Fateh-110, cu combustibil solid, capabilă să transporte o încărcătură explozivă de aproximativ 500 de kilograme.
Impactul resturilor ar fi produs pagube semnificative pe pista bazei, inclusiv asupra flotei de drone:
Bloomberg indică o valoare de achiziție de aproximativ 30 de milioane de dolari (aprox. 138 milioane lei) pentru un sistem MQ-9 Reaper, ceea ce ar ridica pierderile materiale ale incidentului la peste 60 de milioane de dolari (aprox. 276 milioane lei).
Atacul intervine în contextul unui memorandum de înțelegere strategic anunțat cu 24 de ore înainte de președintele american Donald Trump pe platforma Truth Social, document care urmărea oprirea fazei active a războiului.
Pilonul central al planului ar fi fost prelungirea cu 60 de zile a armistițiului regional instituit pe 7 aprilie, pentru a crea spațiu de negociere pe două dosare cu impact economic direct: criza nucleară și securitatea transportului maritim.
Articolul notează că, după declanșarea conflictului pe 28 februarie, Teheranul ar fi blocat rute maritime vitale, ceea ce a generat o criză energetică mondială; prin aceste rute ar trece aproximativ 20% din petrolul global. În arhitectura acordului, Iranul ar fi urmat să curețe rutele de mine marine în 30 de zile, în schimbul ridicării blocadei navale impuse de SUA la jumătatea lunii aprilie asupra porturilor iraniene.
În paralel, Pentagonul ar fi transmis, la conferința Dialogului Shangri-La de la Singapore, că SUA au rezerve strategice vaste și sunt pregătite să reia atacuri „globale masive” asupra Iranului dacă diplomația eșuează.
După atacul din Kuweit, comandanții militari americani ar evalua opțiuni pentru un răspuns de represalii, iar strategia lui Donald Trump de a aștepta confirmarea semnării propunerii de pace de către liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, ar fi pusă sub o presiune majoră, pe fondul îngustării spațiului de negociere.
Recomandate
Afirmația lui Trump privind un angajament nuclear al Iranului ridică miza negocierilor și a riscului de escaladare , într-un context în care războiul și blocajele maritime deja apasă pe economia globală prin scumpirea petrolului, potrivit news.ro . Într-un interviu difuzat sâmbătă de Fox News, Donald Trump a spus că a primit asigurări din partea Teheranului că nu va obține arme nucleare „nici prin fabricare, nici prin achiziționare”. Declarația vine în timp ce Washington și Teheran negociază un memorandum de înțelegere pentru a pune capăt războiului declanșat pe 28 februarie, după ofensiva israeliano-americană împotriva Iranului. „Singura garanţie de care am nevoie este că nu vor exista arme nucleare. Au fost de acord cu asta, iar asta a fost foarte interesant”, a declarat Trump. Negocieri cu text revizuit și cereri mai dure În ultimele zile, cele două părți păreau să se apropie de un acord, însă The New York Times a relatat că Trump și-a înăsprit propunerea și a trimis o versiune revizuită către Teheran. Publicația americană nu a detaliat modificările. Potrivit Axios, președintele SUA ar urmări o poziție mai fermă a Washingtonului pe mai multe teme pe care le consideră importante, inclusiv soarta materialelor nucleare iraniene. Trump a mai spus că „nu se grăbește” și că negocierile ar avansa „încet, dar sigur”, avertizând că, dacă SUA nu obțin ceea ce își doresc, „lucrurile vor evolua diferit”. Presiune militară și tensiuni pe rutele energetice Pe fondul discuțiilor, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite sunt „mai mult decât capabile” să intre în război împotriva Iranului dacă negocierile eșuează. În paralel, conflictul are o dimensiune economică și operațională majoră prin perturbarea fluxurilor de energie. Un punct central de dispută rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru comerțul global cu hidrocarburi, pe care Iranul ar fi „sigilat-o practic” de la începutul războiului, în timp ce SUA au impus o blocadă porturilor iraniene. Washingtonul și-a exprimat opoziția față de menținerea controlului iranian asupra acestei treceri maritime. Centcom a anunțat că a oprit o navă de marfă sub pavilion gambian care încerca să ajungă într-un port iranian, lovind camera motoarelor cu o rachetă. Separat, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a susținut că a doborât o dronă americană MQ1 care s-ar fi pregătit să intre în apele teritoriale iraniene; armata americană nu a răspuns inițial. Miza economică: petrol, active înghețate și termene Războiul „a curmat mii de vieți” și „zguduie economia globală” prin creșterea prețurilor petrolului, notează news.ro. În negocieri, Teheranul cere și eliberarea a miliarde de dolari din active iraniene înghețate de SUA. Televiziunea de stat iraniană a susținut sâmbătă, citând o transcriere neoficială, că memorandumul discutat ar prevedea eliberarea a 12 miliarde de dolari în termen de 60 de zile (informație prezentată ca relatare a televiziunii iraniene, fără confirmare independentă în textul citat). Iranul cere, de asemenea, încetarea luptelor din Liban, unde Hezbollah și Israelul se confruntă din 2 martie, în pofida unui armistițiu anunțat ca fiind în vigoare din 17 aprilie, dar nerespectat. Duminică, armata israeliană a anunțat pe X extinderea operațiunii terestre în alte zone după traversarea râului Litani. În lipsa unor detalii publice despre textul revizuit și despre garanțiile invocate de Trump, rămâne neclar cât din „angajamentul” descris este formalizat în documente și ce mecanisme de verificare ar urma să fie acceptate de părți. [...]
Iran ar folosi negocierile cu SUA ca să câștige timp pentru programul nuclear , iar prelungirea discuțiilor riscă să mențină incertitudinea de securitate într-un punct-cheie pentru comerțul global, Strâmtoarea Hormuz , potrivit unei analize de opinie din The Jerusalem Post . Textul susține că Teheranul practică „arta non-acordului”: mimează progresul, invocă neclarități și cere timp suplimentar, în timp ce evită o decizie tranșantă. Autoarea citează o declarație a Ministerului iranian de Externe, care afirmă că există concluzii pe o parte importantă a subiectelor, dar că nimeni nu poate pretinde că semnarea unui acord este iminentă, acuzând în același timp Washingtonul de „oscilație instituționalizată” și schimbări de poziție care ar perturba negocierile. Ce ar fi „liniile roșii” ale SUA, în această interpretare Analiza listează câteva puncte prezentate drept ne-negociabile din partea administrației americane conduse de președintele Donald Trump : Iranul ar trebui să accepte să nu dezvolte niciodată arme nucleare și să nu păstreze uraniu îmbogățit la 60% sau material stocat care nu a fost încă îmbogățit. Strâmtoarea Hormuz ar trebui „deschisă” cu acces liber pentru toate navele, fără plăți, ca rută de comerț internațional. Minele din Strâmtoarea Hormuz ar trebui îndepărtate, iar blocada navală americană nu ar fi ridicată până la asigurarea trecerii în siguranță. Pe acest fundal, autoarea contestă ideea că partea americană ar fi ambiguă și argumentează că „blocajele” invocate ar fi, de fapt, instrumente de întârziere. De ce contează: costul prelungirii incertitudinii Miza operațională și economică sugerată de text se leagă de Strâmtoarea Hormuz, un culoar maritim critic pentru fluxurile energetice și comerțul internațional. În această cheie, tergiversarea negocierilor ar prelungi riscul de tensiuni și perturbări într-o zonă unde libertatea de navigație și siguranța rutelor sunt esențiale pentru piețe. Concluzia autorului: renunțarea la negocieri și „forța brută” Articolul de opinie merge mai departe și susține că singura cale de a obține rezultatele dorite ar fi abandonarea negocierilor, pe motiv că acestea „nu vor da roade”, urmată de „supra-puterea” regimului prin forță. În aceeași logică, prelungirea discuțiilor ar oferi timp suficient Iranului pentru a-și avansa ambițiile nucleare. Textul nu oferă date independente care să confirme intențiile sau stadiul programului nuclear iranian, iar afirmațiile sunt prezentate în registru argumentativ, specific unei rubrici de opinie. [...]
Dmitri Medvedev ridică miza intimidării către UE și NATO , folosind un videoclip generat cu inteligență artificială pentru a transmite amenințări după incidentul cu drona prăbușită la Galați, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul tensiunilor legate de securitatea flancului estic și al reacțiilor occidentale la atacurile rusești asupra Ucrainei. Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte, a publicat un clip în care apar versiuni „îngrozite” ale unor lideri occidentali – Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer și Ursula von der Leyen – alături de imagini cu lansarea unei rachete nucleare. În material, el citește „dramatic” o postare publicată cu o zi înainte, care conține amenințări la adresa Occidentului. Digi24 notează că videoclipul ar fi fost realizat cu un editor de inteligență artificială, informație atribuită publicației ua.news. Legătura cu incidentul din Galați și reacția NATO În același context, Medvedev a reluat declarațiile agresive după apariția informațiilor despre prăbușirea unei drone rusești pe o clădire rezidențială din Galați, în timpul unui atac asupra Ucrainei. El a avertizat că dronele vor continua să ajungă „accidental” pe teritoriul statelor europene și că populația acestora „nu va mai putea dormi liniștită”. Declarațiile au venit după ce NATO a acuzat Moscova de „comportament iresponsabil” și a promis că va „apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”, în urma anunțului României privind incidentul de la Galați. Mesajul transmis: „este război” și „astfel de incidente vor continua” Medvedev a susținut că, înainte de concluzii, ar trebui stabilit cui aparținea drona, dar a afirmat că liderii europeni – pe care i-a numit „neputincioși” – nu ar trebui să se declare indignați, deoarece „participă direct” la războiul împotriva Rusiei. „Să se pregătească: astfel de incidente vor continua să se întâmple”, a declarat Medvedev într-un comunicat. „Este război. Iar cetățenii statelor UE, la fel ca populația țărilor aflate în conflict, nu vor putea dormi liniștiți.” Într-o declarație anterioară, el a invocat „frica Europei” ca motiv pentru care Rusia ar trebui să-și asigure propria securitate, amenințând continentul cu un „mare măcel”. Digi24 mai consemnează și o „săgeată” lansată de Medvedev la adresa lui Donald Trump, după o declarație controversată despre un posibil război între Rusia și SUA, fără a detalia conținutul acesteia în fragmentul disponibil. [...]
Ritmul lent al avansului rus reduce presiunea militară și crește costurile războiului pentru Moscova , iar obiectivul Ucrainei de a „face războiul inutil” pentru Kremlin devine mai realist, potrivit unei analize citate de Focus , bazată pe un interviu cu expertul militar Michael Kofman . Kofman, Senior Fellow la Carnegie Endowment for International Peace, spune că ofensiva de primăvară începută în mai a adus „aproape niciun succes”, iar în 2026 armata rusă ar înainta „cam la jumătate din viteza” de anul trecut. Concluzia lui: „Timpul nu mai favorizează Rusia”. Ținta Donbas „până în toamnă”, considerată nerealistă În ultimele săptămâni a reapărut în spațiul public ideea că Vladimir Putin ar urmări cucerirea întregului Donbas până în toamnă. Planul a fost relatat de Financial Times , care a invocat mai multe surse, inclusiv „două persoane aflate în contact cu șeful de la Kremlin”, iar comandanții militari de vârf ar fi susținut că obiectivul este realizabil. Kofman respinge însă scenariul ca fiind „absolut nerealist”. El indică eșecul încercării de încercuire a orașelor Sloviansk și Kramatorsk și faptul că, „mai ales în vest”, trupele ruse ar fi blocate de luni de zile la nord de Pokrovsk. Chiar dacă înaintarea spre Sloviansk și Kramatorsk continuă, ea se face în „ritm de melc”, potrivit expertului. „Frontul este stabil” și ar putea rămâne așa Deși încetinirea avansului rusesc este, în opinia sa, o observație-cheie, Kofman nu vede încă un punct de cotitură decisiv și consideră prematură o prognoză în care Kievul „câștigă războiul” iar Moscova „pierde”. În același timp, el subliniază că Ucraina se confruntă în continuare cu bombardarea infrastructurii. Obiectivul politic al Ucrainei ar fi, totuși, mai ușor de atins decât cel al Rusiei: menținerea apărării și transformarea războiului într-un demers „pur și simplu inutil” pentru Moscova. Kofman susține că acest lucru „reușește”, deoarece „frontul este stabil și va rămâne stabil”. Implicație de securitate: puține resurse pentru un conflict cu NATO Expertul apreciază că Rusia nu ar avea capacitatea să atace un stat NATO, tocmai din cauza dificultăților de pe frontul ucrainean. El argumentează că, dacă trupele ruse nu pot avansa mai repede spre Kramatorsk, nu este clar „cu ce trupe” ar putea fi atacat teritoriul NATO. În plus, Kofman spune că la Kremlin s-ar înțelege ce ar însemna un război cu NATO, iar problemele armatei ruse din Ucraina sunt vizibile inclusiv pentru conducerea de la Moscova. Ucraina lovește infrastructura petrolieră a Rusiei Pe fondul unei situații militare descrise ca „dinamică”, Ucraina atacă în prezent industria petrolieră rusă, potrivit informațiilor citate de Focus din raportări ale autorităților locale. În regiunea de graniță Belgorod, un „stat major regional de criză” a anunțat moartea a trei bărbați în urma a două atacuri în localitatea Oktiabrski, la câțiva kilometri de granița cu Ucraina. În Armawir (regiunea Krasnodar), autoritățile au raportat un incendiu la un depozit de petrol, fără răniți. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat atacul pe Telegram. De asemenea, Statul Major de la Kiev a recunoscut, între altele, atacuri asupra Taganrogului, unde ar fi fost lovit un terminal petrolier și avariat un rezervor de combustibil. [...]
Violențele din Paris după finala Champions League au dus la peste 280 de arestări în capitală , într-un dispozitiv de ordine publică care a mobilizat peste 8.000 de polițiști, potrivit Biziday . Bilanțul provizoriu indică șapte polițiști răniți, iar unul dintre ei a fost lovit de o mașină al cărei șofer a fugit și este căutat. Finala a fost urmărită de aproape 50.000 de suporteri ai PSG pe un ecran uriaș, în interiorul stadionului Parc des Princes , însă incidentele au fost provocate de circa 5.000 de persoane rămase în afara arenei. Ciocnirile cu poliția au început înainte de meci și s-au intensificat în timpul partidei, după deschiderea scorului de către Arsenal, când au izbucnit încăierări cu forțele de ordine. Înainte de finalul meciului, poliția amendase deja 89 de persoane, iar alte 2.216 fuseseră încercuite de forțele de ordine. După încheierea partidei, odată cu ieșirea mulțimii din stadion, zona adiacentă a fost blocată de un val de oameni, mopede și mașini, iar forțele de ordine au fost atacate cu artificii. Situația s-a complicat și mai mult după ce un civil a lansat în mulțime cartușe cu gaze lacrimogene, afectând atât participanții la incidente, cât și persoane care nu erau implicate. În haos, mulți au fugit spre fântânile arteziene pentru a-și clăti ochii și a-și acoperi fața cu batiste umede. Pagube și bilanțul arestărilor Pe parcursul nopții au fost raportate distrugeri și incendieri, inclusiv: distrugerea unui adăpost de autobuz în apropiere de Champs-Élysées; incendierea unei stații de biciclete; baricade improvizate, inclusiv din biciclete incendiate, în zona Parc des Princes. Duminică dimineața, poliția franceză a anunțat 416 arestări la nivel național, dintre care peste 280 la Paris. Ministrul de Interne a calificat tulburările drept „absolut inacceptabile”. Context: mai puțin grav decât anul trecut Conform aceleiași surse, bilanțul din acest an este totuși sub cel de anul trecut, când PSG a câștigat competiția, iar violențele de stradă au dus la două decese și peste 500 de arestări. [...]
Sancțiunile și costurile războiului împing marile companii rusești spre tăieri de dividende, pierderi și concedieri , într-un tablou pe care Serviciul de Informații Externe al Ucrainei îl descrie drept „colaps gestionat”, potrivit Mediafax . Instituția ucraineană susține că „trei sferturi dintre cele mai mari companii din Rusia au raportat o scădere a veniturilor și a profitului sau pierderi directe la sfârșitul anului 2025”, iar plata dividendelor a devenit excepția, nu regula. În paralel, potrivit Ukrinform , 53% dintre companiile rusești se confruntă cu probleme de flux de numerar (cash-flow), iar pentru 27% este o situație nouă. Dividende tăiate în energie, materii prime și metalurgie Cele mai afectate domenii sunt petrolul și gazele, industria materiilor prime, comerțul și industria grea, conform datelor citate. În energie, Gazprom nu va plăti dividende pentru al doilea an consecutiv, ultima plată către acționari fiind făcută în prima jumătate a anului 2022. În zona materiilor prime, situații similare sunt menționate la Rusal și Alrosa: Rusal nu a mai acordat dividende din 2022 și nu intenționează să o facă nici în primul trimestru din 2026. În metalurgie, NLMK și MMK, cei mai mari producători de oțel din Rusia, le-au transmis acționarilor că nu vor exista plăți pentru anul 2025. Pierderi, datorii și concedieri: presiune pe operațiuni Pe piața imobiliară, dezvoltatorul Samolet a trecut de la un profit de 8,2 miliarde de ruble la o pierdere netă de 2,3 miliarde de ruble. În retail, Korablik (retailer de produse pentru copii) este descris ca fiind aproape de faliment din cauza datoriilor. La nivel de forță de muncă, Rostelecom a redus personalul cu 20.000 de angajați, iar holdingul United Confectioners și-a diminuat forța de muncă cu un sfert, potrivit aceleiași surse. Sunt menționate și scăderi abrupte ale performanței financiare la companii mai mici: profitul Bork-Retail a scăzut cu 90% față de 2024, iar la Volga Avtodor veniturile au coborât cu 96%, cu datorii de 3 miliarde de ruble. Efect în lanț: tot mai multe companii renunță la plăți către acționari Mai multe companii importante – Magnit, Uralkali, Fix Price, Eurotrans, Unipro, Europlan – și serviciul de car-sharing Whoosh nu vor mai acorda dividende acționarilor. Whoosh a raportat pierderi de peste 2,9 miliarde de ruble. În cazul holdingului VK, controlat de Vladimir Kiriyenko, compania nu a publicat date privind profitul sau pierderile în ultimul raport financiar, ceea ce, potrivit materialului, ar indica rezultate din nou negative. Context bugetar: cheltuieli de război peste plan Potrivit Ukrinform, cheltuielile Rusiei pentru războiul din Ucraina ar urma să depășească în acest an bugetul planificat cu cel puțin 2 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 28 de miliarde de dolari (aprox. 126 miliarde de lei). [...]
