Știri
Știri din categoria Externe
Iranul ridică miza diplomatică și pune România în ecuația unui conflict care poate genera presiune politică și de securitate în regiune, după ce Teheranul a acuzat NATO de „complicitate” în „războiul de agresiune ilegală” dus împotriva sa de SUA și Israel, potrivit Agerpres.
Acuzațiile au fost formulate de purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei, ca reacție la declarațiile făcute pentru Fox News de secretarul general al NATO, Mark Rutte. Acesta ar fi spus că „500 de avioane americane au decolat de pe baze americane din Italia” pentru a susține operațiunea militară israeliano-americană „Epic Fury” („Furie Epică”), lansată împotriva Iranului pe 28 februarie.
Rutte a mai afirmat că aeroportul din București și-ar fi redus zborurile comerciale pentru a face loc avioanelor de aprovizionare folosite în cadrul operațiunii și că între 4.000 și 5.000 de misiuni de zbor cu avioane americane au fost efectuate de pe baze europene în timpul conflictului.
Într-o postare pe X, Baghaei a susținut că declarațiile lui Rutte ar reprezenta o dovadă a implicării Alianței.
„Aceasta este o mărturie clară și copleșitoare a complicității active a NATO într-un război de agresiune ilegal împotriva unui stat membru suveran al ONU”
Oficialul iranian a afirmat, de asemenea, că secretarul general al NATO ar fi „desemnat în mod explicit Italia și România drept participante la agresiunea împotriva Iranului” și a cerut ca statele europene care ar fi sprijinit acțiunea americano-israeliană să explice public de ce au făcut acest lucru.
În Italia, Ministerul Apărării a condamnat declarațiile lui Rutte, apreciind că au transmis „un mesaj complet înșelător”. Potrivit poziției citate de Agerpres, Roma ar permite SUA să folosească baze doar pentru zboruri tehnice și logistice, nu pentru misiuni de luptă.
În materialul citat nu este menționată o reacție oficială a autorităților române la afirmațiile invocate de partea iraniană.
Recomandate
Acuzațiile Rusiei privind portul Giurgiulești ridică un risc de securitate și reputație pentru un activ logistic-cheie al României în regiune , în condițiile în care Moscova susține că infrastructura ar fi folosită pentru livrări către Ucraina, inclusiv pentru nevoile armatei ucrainene, potrivit Biziday . Declarațiile îi aparțin lui Iuri Pilipson , directorul celui de-al Doilea Departament European din Ministerul rus de Externe, care a afirmat pentru TASS că România ar fi „deja implicată în furnizarea de sprijin militar-logistic direct regimului de la Kiev”. În aceeași intervenție, oficialul rus a susținut că portul moldovean Giurgiulești, al cărui operator a fost achiziționat de România, ar fi fost transformat „într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a diverselor mărfuri, inclusiv a celor destinate nevoilor Forţelor Armate ale Ucrainei”. Pilipson a invocat și importanța economică a portului, arătând că prin acesta ar trece peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale maritimă. El a mai spus că achiziția operatorului portului a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică” și că ar fi fost menționată utilizarea nodului de transport în „reconstrucția Ucrainei”. Reacția MAE: „propagandă stalinistă” și respingerea narativelor Moscovei Ministerul Afacerilor Externe a reacționat după acuzațiile diplomatului rus. Un purtător de cuvânt al instituției a transmis că: „Orice oficial rus vorbind despre identitatea națională a unei țări se află într-o evidentă contradicție. În timp ce debitează acest gen de propagandă stalinistă, Rusia este angajată într-un război brutal de cucerire. Rusia omoară zilnic civili, în timp ce neagă suveranitatea și identitatea națională a unui vecin. Cum să iei în serios orice afirmație despre astfel de subiecte venind de la Moscova?” MAE a mai arătat că „identitățile naționale și aspirațiile naționale nu răspund cerințelor Moscovei” și a legat „războiul și propaganda rusă” de „dorința de control a Moscovei”. Context: acuzații legate și de tema unirii România–Republica Moldova În aceeași declarație, oficialul rus a susținut că majoritatea moldovenilor nu doresc unirea cu România și a contestat sondajele de opinie din România care ar indica o creștere a susținerii pentru unificare. El a invocat date potrivit cărora 76,7% dintre cetățenii moldoveni s-ar fi identificat drept moldoveni, iar 8% drept români, și a descris promovarea subiectului unirii în mass-media drept parte a unei campanii de influențare a opiniei publice din Republica Moldova. Portul este prezentat de operator ca Giurgiulești International Free Port . [...]
Iranul încearcă să reducă speculațiile despre sănătatea Liderului Suprem Mojtaba Khamenei, promițând publicarea unor imagini cu acesta în spațiul public. Potrivit The Jerusalem Post , un lider al Basij a spus că în viitor vor fi difuzate înregistrări și „alte documente” care să-l arate pe Khamenei „printre oameni” și „pe străzi”, pe fondul absenței sale din aparițiile publice de la preluarea funcției. Informația apare în contextul unor relatări ale presei de stat iraniene despre o întâlnire, la final de iulie, între președintele Masoud Pezeshkian și Liderul Suprem Mojtaba Khamenei, în jurul începutului celui de-al treilea an de mandat al președintelui. Conform aceleiași relatări, discuțiile au vizat atât chestiuni militare, cât și economia – inclusiv asigurarea resurselor, administrarea cursului valutar și utilizarea energiei, precum și legăturile economice cu parteneri externi. Mesaje contradictorii despre accesul președintelui la Liderul Suprem În ultimele săptămâni, Pezeshkian a oferit versiuni diferite despre cât de ușor poate comunica cu Khamenei. Pe 21 iulie, președintele a spus că interacțiunile cu liderul suprem „cresc de la o zi la alta”, însă la început de august a afirmat că este „foarte dificil” să comunice cu acesta. Presa de stat a mai relatat și despre o întâlnire în mai, de câteva ore, prezentată atunci drept prima întâlnire raportată public între cei doi de când Khamenei a devenit lider suprem. Ce a promis Basij și de ce contează Adjunctul Basij, Ghasem Ghoraishi, a declarat că vor fi publicate: imagini și documente care să-l arate pe Khamenei „printre oameni” și „pe străzi”; materiale din întâlniri cu comandanți ai forțelor armate. Ghoraishi a susținut că difuzarea imaginilor ar „aduce din nou rușine” „dușmanilor și detractorilor” poporului iranian, comentarii care, în context, par menite să contracareze speculațiile legate de starea de sănătate a liderului suprem și lipsa aparițiilor publice. Context: absența din spațiul public și informațiile despre o posibilă rănire Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public de când i-a succedat tatălui său în martie, potrivit materialului. În același timp, este menționat că ar fi fost „grav rănit” într-un atac din 28 februarie, în care a fost ucis tatăl și predecesorul său, ayatollahul Ali Khamenei, în prima zi a războiului americano-israelian cu Iranul. Materialul notează și că, înainte de a deveni lider suprem, Khamenei a avut, în general, un profil public redus. Deocamdată, sursa nu indică un calendar pentru publicarea înregistrărilor promise, ci doar că acestea vor fi difuzate „în viitor”. [...]
JD Vance susține că SUA au „distrus” programul nuclear al Iranului , o afirmație care ridică miza negocierilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Informația apare într-un material Al Jazeera , publicat pe 8 august 2026. Vicepreședintele american JD Vance a declarat că Washingtonul a „distrus” programul nuclear al Iranului și i-a degradat capacitățile militare. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre natura acțiunilor invocate sau despre evaluări independente care să confirme afirmația. În același timp, Teheranul cere Statelor Unite compensații și încetarea blocadei navale înainte de a redeschide Strâmtoarea Hormuz. Condiționarea redeschiderii de aceste cerințe indică faptul că disputa are o componentă operațională directă asupra transportului maritim într-una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Din perspectiva piețelor și a companiilor dependente de transportul maritim, mesajul relevant este că redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne legată de un pachet politic mai larg, în care Iranul cere concesii concrete, iar SUA își afirmă public poziția de forță. Materialul nu precizează un calendar sau pași agreați pentru reluarea traficului prin strâmtoare. [...]
Epuizarea echipajului de pe USS Abraham Lincoln ridică un risc operațional major pentru una dintre cele mai importante platforme militare americane, în condițiile în care familiile marinarilor reclamă degradarea stării psihice și a condițiilor de trai după o misiune prelungită pe mare, potrivit Adevărul . Portavionul, cu aproximativ 5.000 de militari la bord, ar fi acumulat „sute de zile” consecutive pe mare în cadrul operațiunilor din Orientul Mijlociu, iar mai mulți marinari ar fi încercat să sară peste bord pe fondul epuizării fizice și psihice. Familiile au ridicat public problema într-o întâlnire cu oficiali ai Marinei SUA, organizată la San Diego, la care au participat circa 200 de persoane. Relatările includ mesaje și episoade descrise de apropiați și de presa americană (The Guardian este menționat ca sursă în material), între care un mesaj în care un marinar ar fi spus că „speră să nu se mai trezească a doua zi” și un caz în care un coleg ar fi intervenit pentru a împiedica un membru al echipajului să sară de pe navă. Condiții de trai reclamate la bord Pe lângă presiunea psihică, familiile invocă probleme logistice și de întreținere care ar afecta direct viața de zi cu zi a echipajului, inclusiv: dușuri cu mucegai și toalete defecte; mașini de spălat nefuncționale „cu săptămânile”; perioade îndelungate fără apă caldă; lipsa unor produse de igienă de bază; probleme legate de alimentație, cu porții reduse și întârzieri în aprovizionare. Marina americană susține, totuși, că nava rămâne capabilă să-și îndeplinească misiunile și că eventualele lipsuri de provizii au fost temporare. Misiune prelungită și presiune publică în SUA USS Abraham Lincoln a plecat din San Diego pe 21 noiembrie 2025, inițial pentru o misiune în Pacific, dar a fost redirecționat ulterior către Orientul Mijlociu, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Iran. Misiunea ar fi trebuit să se încheie în luna mai, însă a fost prelungită, iar echipajul ar fi avut foarte puține opriri în port; portavionul ar fi stabilit și un record pentru numărul de zile consecutive petrecute pe mare. Subiectul a ajuns și în Congres: democratul Mike Levin a criticat public condițiile de la bord și a cerut standarde minime pentru militari, precum apă caldă, toalete funcționale și hrană adecvată. În paralel, materialul notează că cercetări realizate în rândul marinarilor americani au identificat factori de stres precum zgomotul puternic, lipsa odihnei și accesul insuficient la servicii medicale și de sănătate mintală. Familiile cer acum un calendar clar pentru încheierea misiunii și măsuri pentru protejarea sănătății și siguranței echipajului. [...]
Acuzațiile Ambasadei Rusiei pun presiune pe comunicarea oficială despre incidentele cu drone și pe justificarea cheltuielilor de apărare , într-un nou episod de tensiuni diplomatice cu Bucureștiul, potrivit HotNews . Misiunea diplomatică rusă la București susține, într-un interviu acordat publicației Izvestia și citat de agenția de stat TASS , că România „nu a prezentat nicio dovadă” care să lege de Rusia dronele doborâte recent. În același context, ambasada afirmă că, la discuția de la Ministerul Afacerilor Externe, diplomaților ruși li s-ar fi arătat „bucăți de polistiren” prezentate drept dovezi ale „originii ruse” a dronelor. La finalul lunii iulie, după ce armata română a doborât trei drone în trei zile consecutive, ambasadorul rus Vladimir Lipaev a fost convocat la MAE, unde i-au fost prezentate fragmente de drone. Atunci, ministra Oana Țoiu declara că „fragmentele de dronă recuperate de Ministerul Apărării Naționale și ancheta parchetului, aflată în curs, confirmă fără niciun dubiu originea lor rusă”. În declarația citată, Ambasada Rusiei merge mai departe și afirmă că ar fi vorba despre „un exercițiu de tragere înscenat în prealabil” asupra unor ținte de antrenament, cu scopul de a justifica „cursul către militarizare”, inclusiv o „creștere semnificativă a cheltuielilor militare”, pe fondul unei situații socio-economice dificile. Context: o serie de acuzații publice și replici de la București HotNews notează că aceste afirmații se înscriu într-o succesiune de ieșiri publice ale autorităților ruse. Într-un alt episod, Iuri Pilipson, oficial al diplomației ruse, a susținut într-un interviu pentru TASS că portul moldovean Giurgiulești , cumpărat de România în acest an, ar fi fost transformat într-un nod de tranzit pentru livrări către Ucraina, inclusiv pentru necesități militare. Același oficial a afirmat că România ar fi deja implicată în sprijin militar și logistic direct pentru Kiev. În replică, MAE a transmis că „războiul și propaganda rusă sunt două fețe ale aceleiași dorințe de control a Moscovei”. Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a calificat mesajele drept „propagandă stalinistă” și a acuzat Rusia că este angajată într-un „război brutal de cucerire” și că „omoară zilnic civili”, în timp ce neagă suveranitatea unui vecin. [...]
Nivelul scăzut al Dunării la Budapesta a declanșat o recuperare cu miză de patrimoniu , după ce o motocicletă militară din Al Doilea Război Mondial și rămășițele a doi soldați germani au fost găsite în albia fluviului, potrivit Antena 3 . Cazul a atras atenția internațională și pune în mișcare instituțiile de profil, de la muzeu la specialiști în identificarea victimelor. Descoperirea a fost făcută pe fondul scăderii nivelului apei, care a scos la iveală motocicleta în zona Budapestei. Vehiculul a fost recuperat de Muzeul ungar pe 2 august, din Piața Batthyány, vizavi de Parlament, iar ulterior a fost curățat și conservat în hangarul muzeului din capitala Ungariei. Ce s-a recuperat și de ce contează operațional Potrivit Institutului și Muzeului de Istorie Militară din Ungaria , motocicleta este un model DKW NZ 350-1 , produs între 1944 și 1945. La momentul scoaterii din Dunăre, era îmbibată cu apă și acoperită de nămol, iar greutatea ei depășea 200 de kilograme , conform aceleiași surse. Modelul este descris ca fiind aproape complet intact, iar detaliile tehnice menționate includ: o „aripioară”/racletă pe cadrul din spate, gândită să împiedice noroiul și zăpada să ajungă în transmisia pe lanț, modificare asociată experienței din iernile din Rusia; un bloc motor din fontă cenușie (aliaj turnat pe bază de fier, cu conținut ridicat de grafit), alegere explicată prin deficitul de aluminiu din timpul războiului. În total, până la finalul războiului ar fi fost fabricate puțin sub 12.000 de exemplare din NZ 350-1, mai notează materialul. Publicația precizează însă că, pe baza informațiilor disponibile, nu poate fi stabilită încă ziua sau luna exactă a producției exemplarului găsit. Rămășițe umane și identificare: ce se știe și ce rămâne incert Sub motocicletă au fost descoperite rămășițele a doi soldați germani , iar plăcuțele lor de identificare, păstrate complet, ar putea permite stabilirea identității după mai bine de 80 de ani. A fost găsit și un scut de mânecă „Kuban” , însemn care ar putea indica o desfășurare anterioară în capul de pod Kuban, în Caucaz. În apropiere au mai fost identificate obiecte din echipamentul original, între care: o canistră de benzină; o Y-strap (ham din piele purtat peste umeri, folosit pentru fixarea echipamentului); o teacă pentru baionetă. Deși se presupune că rămășițele ar aparține motociclistului și pasagerului, Institutul de Istorie Militară din Ungaria ia în calcul și o explicație alternativă: zona ar fi putut fi folosită ca groapă pentru resturi și deșeuri de război după încheierea asediului, unde ar fi fost aruncate muniție și echipamente. În consecință, descoperirile de până acum nu permit o concluzie definitivă că cei doi se aflau pe motocicletă în momentul morții. Context industrial: de la DKW la Auto Union Materialul trece și prin istoricul DKW, companie care își are originile în activitatea inginerului danez Jørgen Skafte Rasmussen, cu începuturi în 1907, în Zschopau (Saxonia). În 1932, DKW a fuzionat cu Audi, Horch și Wanderer, formând Auto Union AG , iar în anii ’30 compania s-a implicat tot mai mult în reînarmarea Germaniei, inclusiv prin producția modelului NZ 350 pentru Wehrmacht. După război, uzina DKW din Zschopau a fost demontată de forțele sovietice de ocupație, iar producția a fost reluată în URSS prin modelul IZh-350 , bazat tehnic în mare parte pe DKW NZ 350, cu peste 127.000 de exemplare construite până în 1951, potrivit articolului. [...]
