Știri
Știri din categoria Externe
Iran a escaladat disputa diplomatică cu Argentina după ce a anunțat că va desemna marina și forțele aeriene argentiniene drept „organizații teroriste”, într-o măsură de reciprocitate față de decizia Buenos Airesului de a include Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) pe lista organizațiilor teroriste, potrivit Al Jazeera.
Teheranul a transmis, miercuri, prin Ministerul de Externe, că cele două ramuri ale armatei argentiniene sunt considerate „organizații teroriste” „în baza principiului reciprocității”. În declarație nu este menționată armata terestră a Argentinei.
Iranul a avertizat, totodată, că „responsabilitatea pentru toate consecințele” care decurg din această situație „va reveni guvernului argentinian”, conform declarației citate de publicație.
Ministerul de Externe al Argentinei a reacționat printr-un comunicat în care a spus că „respinge categoric” desemnarea făcută de Iran.
„Această măsură este complet nefondată și constituie o acuzație inacceptabilă”, se arată în declarația părții argentiniene.
Schimbul de acuzații vine după ce guvernul președintelui Javier Milei a desemnat IRGC drept „organizație teroristă” în martie. În fundal rămâne și dosarul atentatului din 1994 asupra centrului comunității evreiești AMIA din Buenos Aires, atac soldat cu 85 de morți și sute de răniți; Argentina acuză gruparea Hezbollah, susținută de Iran, pentru atentat.
Biroul lui Milei a invocat acest episod la finalul lunii martie, când a anunțat desemnarea IRGC, prezentând-o ca o încercare de a „stinge o datorie istorică” față de familiile victimelor și ca parte a unei repoziționări a Argentinei „în aliniere cu civilizația occidentală”, potrivit relatării.
În același timp, decizia Argentinei s-a suprapus cu eforturile administrației SUA de a izola Iranul, în contextul războiului lansat de SUA și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie și al apelurilor către aliați pentru sprijin.
Măsura Iranului indică o deteriorare suplimentară a relațiilor bilaterale și accentuează linia de politică externă a guvernului Milei, care s-a poziționat ferm de partea SUA și Israel, într-o regiune unde mulți lideri au evitat să aleagă tabere în conflicte globale. Al Jazeera notează că stilul confruntațional al lui Milei a generat tensiuni și cu actori regionali importanți, inclusiv Brazilia, și că liderul argentinian a reactivat disputa cu Regatul Unit privind Insulele Falkland (Las Malvinas).
Recomandate
SUA își ridică nivelul de alertă și își redistribuie aeronavele de la baze din Marea Britanie, după o amenințare atribuită Iranului, într-o mișcare cu impact operațional direct asupra posturii de securitate și a logisticii militare în Europa, potrivit Antena 3 . Armata americană a evacuat avioane dintr-o a doua bază aeriană din Marea Britanie, după ce, cu câteva săptămâni înainte, Washingtonul își retrăsese bombardierele de la baza Fairford în urma unui incident de securitate legat de Teheran. Informația este relatată de Wall Street Journal , citat de Agerpres. Concret, două avioane de realimentare care foloseau baza militară Mildenhall a Forțelor Aeriene Regale au fost redirecționate către Germania luni, iar alte aparate au fost mutate tot în Germania mai târziu în aceeași zi, potrivit WSJ. Nivel de alertă ridicat la Mildenhall și Lakenheath Amenințarea de la baza Mildenhall era încă discutată de oficiali americani, potrivit ziarului american. În acest context, SUA și-ar fi modificat postura de securitate la bazele RAF de la Mildenhall și Lakenheath la „ FPCON Charlie ”. „Force Protection Condition (FPCON) Charlie” este al doilea cel mai ridicat nivel de amenințare defensivă în Departamentul Apărării al SUA și este instituit atunci când informațiile indică faptul că un atac terorist este probabil. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Londra a transmis că nu comentează activitatea altor țări și că avioanele și alte active sunt mutate „cu regularitate”, în funcție de necesitățile operaționale. La rândul său, un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene americane a refuzat să ofere WSJ detalii despre mutarea avioanelor, dar a spus că aeronavele se rotesc între instalații și zone de operațiuni „dintr-o varietate de motive”. Context: incidentul de la Fairford și acuzațiile privind Iranul În septembrie, cinci bărbați au fost arestați în zona bazei aeriene Fairford, în sud-vestul Angliei, în urma unui incident de securitate. Ulterior, alți doi suspecți au fost reținuți sub suspiciunea că ar fi oferit ajutor serviciilor iraniene de informații. Circumstanțele incidentului au rămas în mare parte neexplicate public, însă au atras atenția internațională pe fondul preocupărilor legate de securitatea statelor occidentale după războiul dintre SUA și Iran. În acel context, Statele Unite au mutat bombardierele B-1 de la Fairford „din motive de securitate”, iar baza fusese folosită pentru lovituri asupra Iranului. Prim-ministrul britanic Andy Burnham a spus luna trecută că activitatea suspectă de la Fairford „este probabil” să fi fost coordonată din Iran. Ambasadorul Iranului la Londra a negat acuzațiile privind implicarea într-un complot împotriva bazei, însă Gardienii Revoluției au afirmat în iulie că Fairford și orice altă bază folosită pentru lansarea de atacuri împotriva Iranului sunt ținte legitime. [...]
Kievul leagă avansul negocierilor de pace de poziția Washingtonului față de Moscova , potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile de pace de la Abu Dhabi . Zelenski a spus că Ucraina speră să obțină „rezultate concrete” în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului cu Rusia „în acest an” și a indicat că evoluția procesului depinde în bună măsură de felul în care Statele Unite aleg să abordeze Moscova. Mesajul transmite, implicit, că ritmul și șansele unor progrese în negocieri sunt condiționate de calibrul presiunii și al angajamentului american, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme discuțiile într-un rezultat politic palpabil pe termen scurt. [...]
Vizita lui Volodîmîr Zelenski la Dublin mută centrul de greutate al negocierilor spre Europa , în condițiile în care președintele ucrainean urmează să se întâlnească cu emisari americani abia după discuțiile acestora cu Vladimir Putin la Moscova, potrivit Kyiv Post . Zelenski a ajuns miercuri, 11 noiembrie, în capitala Irlandei pentru al nouălea summit al Comunității Politice Europene (EPC). La Dublin, el s-a întâlnit cu premierul irlandez Micheál Martin la Government Buildings, înaintea unei conferințe de presă comune. Publicația irlandeză The Journal a relatat că avionul lui Zelenski a aterizat la baza militară Baldonnel cu puțin înainte de ora 16:15, ora locală (18:15, ora Kievului). În jurul orei 17:40, ora locală, liderul ucrainean a ajuns la sediul guvernului irlandez. Miza: consultări cu circa 20 de lideri și o întâlnire cu emisarii SUA Zelenski a transmis separat, într-un mesaj pe Telegram, că el și echipa sa au programate întâlniri bilaterale și multilaterale cu aproximativ 20 de lideri. De asemenea, este așteptat să participe joi la sesiunea plenară de deschidere, alături de președintele Consiliului European, António Costa . În același context, Zelenski a indicat – citat de AFP – că există „o fereastră de oportunitate” pentru obținerea unui rezultat înainte de 2027, pe fondul implicării actorilor din procesul de negociere. Emisarii americani merg mai întâi la Moscova Trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, sunt așteptați să călătorească joi, 12 noiembrie, la Moscova, unde ar urma să se întâlnească cu Putin pentru a trece în revistă discuțiile din Abu Dhabi și pentru a încerca să obțină progrese suplimentare. Ulterior, ei ar urma să ajungă în Irlanda pentru o întâlnire cu Zelenski. Ucraina a transmis că următoarea rundă de negocieri depinde de aceste întâlniri. Davyd Arakhamia, șeful partidului „Slujitorul Poporului” și membru al delegației ucrainene, a spus că o dată ar trebui stabilită doar după vizita emisariilor la Moscova și discuția lor ulterioară cu Zelenski, adăugând că la Kiev există suficient „momentum” pentru un acord înainte de Anul Nou. Context: discuțiile din Abu Dhabi și punctele de blocaj Negocierile din 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi, s-au încheiat la câteva ore înainte ca Zelenski să ajungă la Dublin și au fost primele discuții trilaterale din februarie, potrivit materialului. În prima zi, delegațiile au discutat despre: aranjamente și garanții de securitate pentru Europa, Ucraina și Rusia; un nou schimb major de prizonieri de război. Șeful negociatorilor ucraineni, Rustem Umerov , a vorbit despre „progrese uriașe” privind aranjamentele de securitate și prosperitate, în timp ce consilierul Kremlinului Vladimir Medinski a avut o poziție mai rezervată, afirmând că există puncte de convergență, dar și divergențe. Teritoriul rămâne cea mai dificilă temă, iar Kushner a spus anterior că niciun aranjament de securitate postbelic nu poate intra în vigoare până când acest subiect nu este rezolvat. Medinski a declarat pentru televiziunea de stat rusă (serviciul de știri Vesti) că Rusia consideră drept ale sale orice teritoriu atins de trupele ruse și că nu vede posibilitatea unui schimb teritorial. Europa, încă în afara mesei de negocieri Deși Washingtonul ar dori includerea Europei în rundele viitoare, continentul a rămas „pe margine” în discuțiile de până acum, notează Kyiv Post. Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, NATO și Comisia Europeană au avut întâlniri separate cu echipele ucraineană și americană, fără a participa direct la negocierile cu Rusia. Vizita de la Dublin are loc sub măsuri stricte de securitate, cu restricții majore de trafic în centrul orașului și peste 300 de motocicliști și escorte de securitate mobilizați pentru a însoți liderii care sosesc la Baldonnel și pe aeroportul din Dublin, potrivit The Journal. [...]
Miniștrii de externe ai G7 au discutat la Paris continuarea sprijinului pentru Ucraina, cu accent pe apărare antiaeriană și securitate energetică , pe fondul riscurilor pentru iarna 2026-2027 și al presiunii asupra stocurilor de interceptoare, potrivit Kyiv Post . Reuniunea a avut loc marți, 10 noiembrie, și a vizat coordonarea sprijinului internațional pentru Ucraina. Pe agenda discuțiilor s-au aflat asistența militară, securitatea energetică, sancțiunile împotriva Rusiei și eforturile diplomatice pentru încheierea războiului. Ucraina a fost reprezentată de ministrul de externe Andrii Sybiha, invitat la o sesiune dedicată de omologul său francez Jean-Noël Barrot, în contextul în care Franța deține președinția G7 în 2026. Presiune pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura energetică Conform Ministerului ucrainean de Externe, Sybiha le-a prezentat aliaților situația de pe front, consecințele atacurilor rusești și nevoile „cele mai urgente” ale Ucrainei pentru apărare și reziliență înainte de iarnă. Printre prioritățile menționate se numără întărirea apărării antiaeriene, creșterea presiunii asupra Rusiei, sprijinirea infrastructurii energetice și coordonarea pozițiilor privind eforturile de pace. Publicația notează că urgența ajutorului pentru apărarea antiaeriană vine în contextul unei penurii raportate de interceptoare Patriot , iar livrările „fiabile” pentru Ucraina în 2027 sunt puse sub semnul întrebării din cauza stocurilor europene scăzute de interceptoare PAC-2 și PAC-3. Pe partea de energie, securitatea energetică rămâne o preocupare majoră, Ucraina intrând în al cincilea sezon rece de la începutul invaziei la scară largă. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a avertizat pe 4 noiembrie că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ar putea provoca un deficit de electricitate în sezonul de încălzire 2026-2027. Marea Neagră, pe agenda de securitate Discuțiile au fost așteptate să acopere și securitatea alimentară globală, precum și libertatea de navigație în Marea Neagră. În octombrie, cel puțin nouă nave cargo au fost lovite de drone navale în apropierea coastelor României și Bulgariei, incident soldat cu morți și dispăruți în rândul navigatorilor, potrivit informațiilor citate. Sybiha i-a mulțumit Franței pentru faptul că a plasat Ucraina în centrul agendei G7. Într-un mesaj pe X, el a transmis: „Jean-Noël, îți mulțumesc pentru primirea călduroasă și pentru că ai plasat Ucraina în centrul agendei reuniunii, inclusiv printr-o sesiune dedicată G7+Ucraina. Conducerea Franței în acest moment extrem de important contează cu adevărat.” Tot pe 10 noiembrie, ministrul ucrainean a avut discuții bilaterale cu secretarul de stat al SUA Marco Rubio, cu șefa diplomației UE Kaja Kallas și cu alți omologi din G7, inclusiv reprezentanți din Germania, Italia și Regatul Unit. Întâlnirea de la Paris a fost a doua reuniune formală a miniștrilor de externe ai G7 sub președinția franceză din 2026, după cea din martie, de la Vaux-de-Cernay. [...]
Un nou atac rusesc a lovit rețeaua Epicentr K, amplificând riscurile operaționale pentru cel mai mare retailer de bricolaj din Ucraina , după ce un centru comercial din Kropyvnytskyi a fost avariat și două persoane au fost rănite, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc marți dimineață și a vizat un centru comercial Epicentr K. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a transmis că prima lovitură a incendiat o mașină într-o parcare și a rănit două persoane, iar o a doua lovitură a declanșat un incendiu la un obiectiv de infrastructură civilă. Autoritățile spun că informațiile despre victime sunt în curs de clarificare, iar psihologi ai serviciului de urgență asistă persoanele aflate la fața locului. „Salvatorii lucrează în prezent la stingerea [incendiului]. Munca este complicată de amenințarea constantă a unor bombardamente repetate”, a transmis Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență. Impactul pentru Epicentr K: rețea mare, vulnerabilitate tot mai ridicată Lovitura de la Kropyvnytskyi se adaugă unei serii de atacuri asupra infrastructurii Epicentr K din vara acestui an. Compania a raportat pagube în cel puțin alte 13 orașe în ultimele luni, inclusiv pierderea, în octombrie, a ultimului său hub logistic major. Epicentr K este cel mai mare retailer ucrainean de îmbunătățiri pentru locuință. Potrivit articolului, compania operează 72 de centre comerciale în Ucraina, cu o suprafață totală de retail de peste 2 milioane de metri pătrați și aproximativ 38.000 de angajați. Conform situațiilor financiare înregistrate în YouControl, Epicentr K a generat venituri de 81,2 miliarde hrivne în 2025 (aprox. 9,3 miliarde lei). Context: atacuri repetate asupra retailului și logisticii Publicația notează că intensificarea a început în august, când Rusia și-a reorientat loviturile cu rachete balistice și drone către companii mari din retail, logistică și metalurgie. În acest interval, au fost raportate, între altele: distrugerea unui centru Epicentr într-un cartier rezidențial din Zaporijjea (12 august), urmată de un incendiu major; șase lovituri în 24 de ore care au distrus un mall din Nikolaev, unde au ars 42.000 de metri pătrați, iar 520 de angajați au rămas fără loc de muncă; lovirea de 10 ori a centrului de distribuție din Hmelnițki, cu distrugerea a circa 85% din bunurile stocate și izbucnirea a cinci incendii majore, conform companiei. În a doua parte a lunii octombrie, Epicentr K a raportat și o „undă” de atacuri în 48 de ore asupra facilităților sale, inclusiv distrugerea unui hipermarket din Kyiv (21 octombrie) și a mall-ului din Harkiv (24 octombrie), plus pagube în mai multe orașe. Pentru companie, seria de lovituri înseamnă întreruperi de activitate, pierderi de stocuri și presiune pe lanțul de aprovizionare, într-un moment în care rețeaua are zeci de mii de angajați și o amprentă națională extinsă. [...]
Consiliul pentru Pace creat de administrația Trump cere Israelului să lase să intre ajutoare esențiale în Gaza , după ce a catalogat drept „insuficient” răspunsul israelian la inundațiile masive din weekend, relatează CNN . Miza este una operațională: accesul la materiale și echipamente pentru adăpostire, drenaj și salubritate, într-un teritoriu în care infrastructura civilă a fost grav afectată de război. Ploile sezoniere au inundat zeci de mii de corturi în Gaza, unde aproape 2 milioane de palestinieni sunt strămutați, potrivit Națiunilor Unite. Într-un comunicat, Consiliul a cerut „intrarea și distribuirea urgentă” a unor bunuri de bază pentru iarnă, inclusiv pentru adăpost, igienă și drenaj, argumentând că acestea sunt critice pentru protejarea civililor. Ce cere Consiliul și de ce contează Consiliul pentru Pace solicită Israelului să autorizeze intrarea unor materiale considerate esențiale pentru gestionarea crizei umanitare, între care: materiale pentru adăposturi temporare; infrastructură de apă și canalizare; managementul deșeurilor; drenaj și evacuarea apelor uzate. În același timp, organizația – creată de administrația Trump și susținută de o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU – ar fi trebuit să supravegheze implementarea unui armistițiu în Gaza semnat cu un an în urmă și reconstrucția enclavei, însă demersul „a stagnat de luni”, potrivit CNN. Contextul umanitar: victime, infrastructură și capacitate medicală De la intrarea în vigoare a armistițiului nominal, în octombrie 2025, loviturile aproape zilnice ale Israelului au ucis peste 1.400 de persoane în Gaza, potrivit ONU, iar în enclavă nu funcționează complet niciun spital, mai notează publicația. În Deir al-Balah, o movilă de nisip s-a prăbușit peste corturile persoanelor strămutate după ploi puternice, omorând trei copii și o femeie, potrivit Ministerului Sănătății palestinian. Philippe Lazzarini, fost șef al agenției ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA), a spus că evaluarea Consiliului privind răspunsul Israelului este „un eufemism” și a criticat faptul că organismul „nu folosește nicio pârghie” pentru a aborda criza umanitară din Gaza. Pozițiile Israelului și ale Regatului Unit Israelul a transmis că peste 91.000 de corturi au intrat în Gaza înainte de iarnă, dar nu va permite intrarea echipamentelor grele necesare pentru operațiuni de amploare, precum curățarea și îndepărtarea molozului. COGAT (organismul israelian care coordonează activitățile guvernamentale în teritorii și supraveghează Gaza) a condiționat reconstrucția de dezarmarea completă a Hamas și a justificat blocarea echipamentelor prin riscul ca acestea să fie folosite pentru „capabilități teroriste”. Separat, ministrul britanic de Externe, Ed Miliband , a avertizat că situația umanitară se deteriorează și a spus că guvernul britanic „nu va sta deoparte”, într-un mesaj publicat pe X, pe fondul ploilor și al corturilor inundate. [...]
