Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană pregătește un mecanism de „integrare treptată” care ar da țărilor candidate acces anticipat la beneficii economice ale UE, fără acordarea de drepturi politice înainte de aderare, potrivit News, care citează o relatare POLITICO. Miza este accelerarea extinderii „fără a reduce standardele”, într-un moment în care aderarea deplină rămâne, pentru unele state, la ani distanță.
Planul ar funcționa ca un set de stimulente economice acordate gradual, pe măsură ce țările candidate implementează reforme. Potrivit a doi oficiali citați sub anonimat, pachetul ar fi adaptat de la caz la caz, în funcție de progresele fiecărei țări și de alinierea la normele UE, ceea ce ar schimba practica actuală, în care cele mai multe beneficii sunt rezervate statelor membre.
În discuție se află, potrivit materialului, trei tipuri de avantaje care ar putea fi oferite înainte de aderarea propriu-zisă:
Logica este ca aceste beneficii să fie „câștigate” prin reforme, pentru a menține țările candidate motivate politic și administrativ, fără ca UE să fie nevoită să grăbească aderarea formală.
„Integrarea treptată” este prezentată ca alternativă la idei mai vechi de „extindere inversată”, care ar fi presupus acordarea unor drepturi politice înainte de finalizarea procesului de aderare, variantă respinsă de statele UE. Noua abordare ar oferi beneficii economice similare celor de membru, dar fără „intrarea” în UE înainte ca țările să fie considerate pregătite.
În același timp, inițiativa pare să aibă un sprijin politic mai consistent decât schemele anterioare: Franța și Germania au susținut în trecut idei de „aderare parțială”, iar oficiali citați de POLITICO se declară optimiști că formula actuală va fi mai acceptabilă pentru capitalele statelor membre.
Europarlamentarul lituanian Petras Auštrevičius, autor al strategiei de extindere a Parlamentului European, susține ideea unei integrări economice paralele, invocând principiul „mai mult pentru mai mult” (mai multe beneficii pentru progrese mai mari).
„Trebuie să existe o integrare economică paralelă, dar necesară. Principiul «mai mult pentru mai mult» este bine testat şi ar trebui adoptat pentru a sprijini acei candidaţi care înregistrează progrese mai bune decât alţii.”
Comisia ar urma să ceară sprijinul statelor membre, iar oficialii speră ca liderii UE să aprobe elaborarea unui cadru mai amplu la un Consiliu European programat fie în octombrie, fie în decembrie, potrivit sursei.
Contextul este presiunea de a accelera extinderea, mai ales pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar și reticența unor guverne de a accepta noi membri înainte ca aceștia să fie „pe deplin pregătiți”. Bruxelles-ul încearcă astfel să combine viteza cu garanții suplimentare.
UE are în prezent nouă țări candidate oficiale. Muntenegru este considerat „favorit” pentru aderare, în timp ce Ucraina și Republica Moldova abia au deschis negocierile. Alte candidaturi, precum Serbia, Turcia și Georgia, sunt descrise ca fiind blocate.
Republica Moldova are deja acces la Zona Unică de Plăți în Euro, la acordurile UE privind roamingul mobil și la programe de sprijin cultural, iar Comisia a transmis după o întâlnire cu oficiali moldoveni că va urmări atât aderarea, cât și „aprofundarea integrării treptate”.
Pe de altă parte, atât Ucraina, cât și Muntenegru s-au opus conceptului de „aderare parțială” susținut anterior de Franța și Germania, argumentând că acesta nu trebuie să devină un substitut pentru aderarea deplină.
Potrivit POLITICO, discuțiile despre reforma extinderii și-au pierdut din avânt după un summit în Muntenegru, deși liderii UE au convenit că procesul trebuie accelerat. Cancelarul german Friedrich Merz ar fi vrut să ridice subiectul la Consiliul European de săptămâna trecută, dar nu a mai existat timp pentru o dezbatere de fond; liderii ar urma să revină asupra temei în octombrie.
În paralel, comisarul pentru extindere, Marta Kos, a spus că revine guvernelor să decidă cum avansează dezbaterea și a indicat că executivul european lucrează la noi „măsuri de protecție” care ar „lovi dur” în cazul unui regres privind democrația sau statul de drept după aderare, ca parte a efortului de a accelera extinderea fără relaxarea standardelor.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește „ integrarea graduală ” a candidaților în UE printr-un mecanism care le-ar oferi avantaje economice înainte de aderarea deplină, în încercarea de a accelera extinderea fără a relaxa criteriile de intrare, potrivit Mediafax . Bruxellesul lucrează la un plan în care beneficiile ar urma să fie acordate pe măsură ce țările candidate implementează reformele cerute de UE, chiar dacă procesul de aderare rămâne unul de durată, întins pe ani. Miza este păstrarea angajamentului politic și a ritmului reformelor, în condițiile în care multe capitale europene sunt reticente față de admiterea unor state considerate insuficient pregătite. Ce ar primi statele candidate înainte de aderare Între măsurile analizate se află: acces la unele programe de finanțare ale UE; acorduri comerciale preferențiale; acces parțial la piața unică europeană. Potrivit Politico, pachetul de beneficii ar urma să fie adaptat fiecărei țări, în funcție de progresul în alinierea la legislația europeană și de reformele implementate. Fără drepturi politice înainte de intrarea în UE Spre deosebire de propuneri mai vechi, respinse de statele membre, noul plan ar oferi doar avantaje economice, fără drepturi politice înainte de aderarea propriu-zisă. Asta înseamnă că țările candidate nu ar participa la procesul decizional al UE și nu ar avea reprezentare sau drept de vot în instituțiile europene. Cum ar urma să fie aprobat și aplicat mecanismul Inițiativa ar avea mai multe șanse de a strânge sprijin politic în UE, potrivit oficialilor europeni citați de publicație. Franța și Germania au susținut anterior ideea unei forme de „aderare parțială” pentru statele care au de parcurs un drum lung până la intrarea în Uniune. Comisia Europeană intenționează să obțină acordul statelor membre pentru dezvoltarea cadrului legislativ la unul dintre Consiliile Europene programate în octombrie sau decembrie. Accesul la beneficii nu ar fi automat, ci decis de la caz la caz, în funcție de alinierea la normele europene și de reformele realizate. Ucraina și Republica Moldova, printre principalii vizați Noua abordare urmărește să mențină implicate țări precum Ucraina și Republica Moldova, ale căror negocieri de aderare sunt așteptate să dureze mai mulți ani. În cazul Republicii Moldova, Comisia Europeană a anunțat după o reuniune cu oficialii moldoveni că va continua atât procesul de aderare, cât și aprofundarea integrării graduale. Chișinăul a primit deja acces la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) , la sistemul european de roaming și la programe culturale europene. În prezent, UE are nouă state candidate: Muntenegru este considerat cel mai avansat în negocieri, Ucraina și Republica Moldova au deschis oficial discuțiile de aderare, iar procesele Serbiei, Turciei și Georgiei stagnează. Separat, Comisia pregătește și mecanisme prin care statele care devin membre ar putea fi sancționate dacă, după aderare, încalcă principiile statului de drept sau standardele democratice. [...]
Rusia și Ucraina au confirmat un schimb de câte 160 de prizonieri de război de fiecare parte , un semnal rar de cooperare operațională în plin conflict, potrivit The Jerusalem Post . Schimbul a avut loc vineri, iar confirmările au venit din ambele tabere. Agențiile de presă de stat ruse au relatat despre operațiune citând Ministerul Apărării de la Moscova. De partea ucraineană, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat schimbul și a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că prizonierii ucraineni eliberați fuseseră deținuți din 2022. Informațiile rămân limitate la aceste confirmări oficiale, iar materialul este prezentat ca „în curs de actualizare”, fără detalii suplimentare despre locul schimbului sau condițiile în care a fost realizat. [...]
Ucraina a strâns angajamente de peste 10 miliarde de euro pentru reconstrucție , sub forma a circa 200 de acorduri, contracte, memorandumuri și scrisori de intenție, în cele două zile ale „ Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei” de la Gdansk , potrivit Antena 3 . Miza economică imediată este transformarea acestor angajamente în proiecte finanțate și executate, într-un context în care o parte dintre discuțiile începute la conferință sunt încă în desfășurare. O reprezentantă a guvernului polonez, Eliza Zeidler (viceministru pentru activele statului), a descris rezultatul drept „foarte pozitiv”, dar a avertizat că va fi nevoie de timp pentru o evaluare completă a efectelor, tocmai pentru că unele negocieri nu sunt închise. Ce finanțări și proiecte au fost anunțate Premierul ucrainean Iulia Sviridenko a transmis pe rețeaua X că reuniunea – cu aproximativ 7.500 de participanți, 70 de delegații naționale și 30 de organizații internaționale – a adus sprijin semnificativ din partea Băncii Mondiale și a Uniunii Europene, alături de alte acorduri și inițiative. Din informațiile prezentate în material, pachetul include: un acord de 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,6 miliarde lei ) cu Banca Mondială ; un acord cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru reabilitarea drumurilor din regiunile apropiate frontului, degradate de război; 140 de milioane de euro (aprox. 700 milioane lei ) pentru programe de locuințe ; crearea unui fond pentru sprijinirea transporturilor ucrainene ; lansarea Fondului European Emblematic pentru Reconstrucție , descris ca un fond european de investiții pentru infrastructuri critice. Rolul UE: tranșe, împrumuturi și bani pentru drone Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Fondul European Emblematic pentru Reconstrucție este „deja pregătit”. Tot ea a comunicat plata către Ucraina a unei tranșe de 3,2 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde lei ) dintr-un împrumut european de 90 de miliarde de euro , garantat de statele UE. În plus, Ucraina ar urma să primească „în curând” șase miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei ) de la UE pentru producția de drone , potrivit aceleiași declarații citate. De ce contează pentru economie: de la angajamente la execuție Valoarea de „peste 10 miliarde de euro” reflectă un volum mare de documente semnate, însă materialul indică explicit că o parte dintre discuții sunt încă în curs. Pentru piață și pentru companiile implicate în reconstrucție, diferența dintre „scrisori de intenție” și contracte efectiv finanțate va determina ritmul proiectelor, mai ales în infrastructură (drumuri) și în sectoare considerate critice. [...]
Escaladarea atacurilor aeriene cu drone și rachete crește presiunea operațională asupra apărării antiaeriene în Rusia și Ucraina, după o nouă noapte de lovituri în care Moscova a raportat interceptarea a cel puțin 28 de drone ucrainene, iar Kievul a fost vizat de rachete balistice, potrivit Euronews . Moscova susține că dronele se îndreptau spre capitala rusă și au fost doborâte în decurs de aproximativ o oră, conform primarului Serghei Sobianin . Acesta a precizat că echipele de urgență intervin în locurile unde au căzut resturile, într-un mesaj publicat pe Telegram. Interceptări lângă Moscova, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, vizând în special infrastructura energetică, notează publicația, citând Agerpres. Săptămâna trecută, un atac de acest tip ar fi provocat un incendiu de amploare la o rafinărie din sud-estul Moscovei. Kievul, ținta unui atac cu rachete balistice La scurt timp după episodul raportat de partea rusă, la Kiev au fost auzite explozii, după ce autoritățile ucrainene au avertizat că rachete rusești se îndreaptă spre capitală. Primarul Vitali Kliciko a anunțat activarea apărării antiaeriene și le-a cerut locuitorilor să se adăpostească. Ulterior, Kliciko a spus că „fragmente de rachete” au căzut în cartierul Darnița (sud-estul Kievului), iar echipele de intervenție au fost trimise în zonă. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a declarat că Rusia a lansat „rachete balistice” asupra Kievului. Jurnaliști ai AFP au relatat că au observat urmele lăsate pe cer de rachetele interceptoare și au auzit exploziile din timpul operațiunilor de apărare antiaeriană. Atacul asupra Kievului a avut loc la o oră neobișnuită, în condițiile în care Rusia lovește de regulă Ucraina în timpul nopții. Context: atacuri aproape zilnice și extinderea loviturilor pe teritoriul rus De la începutul invaziei pe scară largă, Rusia desfășoară aproape zilnic atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei, în timp ce Kievul și-a extins în ultimele luni campania de lovituri cu drone asupra teritoriului rus, vizând obiective strategice și infrastructura energetică. [...]
Atacurile cu drone asupra Moscovei se intensifică și cresc riscul de perturbări operaționale , după ce cel puțin 28 de aparate care se îndreptau spre capitala Rusiei ar fi fost doborâte într-un interval de aproximativ o oră, în noaptea de joi spre vineri, potrivit G4Media . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a transmis pe Telegram că „specialiștii serviciilor de urgență intervin în locurile în care au căzut resturile”. Informația este atribuită de publicație primarului, citat de AFP, și transmisă de Agerpres. De ce contează: presiune pe infrastructură și pe capacitatea de răspuns În contextul ultimelor luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, vizând în special infrastructura energetică . Miza, potrivit informațiilor din articol, este reducerea veniturilor Kremlinului folosite pentru finanțarea efortului de război. Context: rafinărie incendiată în sud-estul Moscovei Săptămâna trecută, un atac ucrainean a provocat „un incendiu impresionant” la o rafinărie din sud-estul Moscovei, notează aceeași sursă, ca exemplu al țintirii infrastructurii energetice. [...]
Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse printr-o operațiune planificată pe 40 de zile, aprobată de președintele Volodimir Zelenski , potrivit Știrile Pro TV . Miza este creșterea presiunii asupra Moscovei pentru a forța încetarea războiului, într-un moment în care Kievul folosește tot mai mult lovituri la distanță și drone. Zelenski a anunțat că a aprobat o campanie a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), descrisă ca o „operațiune de 40 de zile” cu obiectivul de a exercita presiune asupra „statului agresor”. „Am aprobat desfăşurarea de către Serviciu a unei operaţiuni de 40 de zile menite să exercite presiune asupra statului agresor, cu scopul de a-l determina să pună capăt războiului”, a scris Zelenski pe Telegram. Țintele: industria petrolieră și obiective din teritoriile ocupate În contextul acestei campanii, Ucraina a lansat „de luni de zile” valuri de atacuri cu rachete cu rază medie și lungă asupra unor ținte din Rusia și din teritoriile aflate sub control rusesc, vizând „în principal industria petrolieră”, conform informațiilor din articol. Alegerea acestor ținte indică o strategie de a lovi zone cu importanță economică și logistică pentru efortul de război al Rusiei, chiar dacă materialul citat nu oferă detalii despre amploarea sau efectele concrete ale loviturilor. Rolul SBU și accentul pe drone Zelenski a mai spus că, în ultimele luni, SBU ar fi obținut „cele mai bune rezultate” în apărarea pozițiilor ucrainene de pe front, pe fondul utilizării dronelor „de diferite tipuri”. În acest cadru, operațiunea de 40 de zile sugerează o intensificare coordonată a acțiunilor SBU, cu dronele ca instrument central. Ce urmează, din informațiile disponibile: o perioadă delimitată de 40 de zile în care Kievul urmărește să crească presiunea militară asupra Rusiei, fără ca articolul să precizeze calendarul exact, tipurile de operațiuni sau criteriile după care ar fi evaluat succesul campaniei. [...]
