Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană pregătește un mecanism de „integrare treptată” care ar da țărilor candidate acces anticipat la beneficii economice ale UE, fără acordarea de drepturi politice înainte de aderare, potrivit News, care citează o relatare POLITICO. Miza este accelerarea extinderii „fără a reduce standardele”, într-un moment în care aderarea deplină rămâne, pentru unele state, la ani distanță.
Planul ar funcționa ca un set de stimulente economice acordate gradual, pe măsură ce țările candidate implementează reforme. Potrivit a doi oficiali citați sub anonimat, pachetul ar fi adaptat de la caz la caz, în funcție de progresele fiecărei țări și de alinierea la normele UE, ceea ce ar schimba practica actuală, în care cele mai multe beneficii sunt rezervate statelor membre.
În discuție se află, potrivit materialului, trei tipuri de avantaje care ar putea fi oferite înainte de aderarea propriu-zisă:
Logica este ca aceste beneficii să fie „câștigate” prin reforme, pentru a menține țările candidate motivate politic și administrativ, fără ca UE să fie nevoită să grăbească aderarea formală.
„Integrarea treptată” este prezentată ca alternativă la idei mai vechi de „extindere inversată”, care ar fi presupus acordarea unor drepturi politice înainte de finalizarea procesului de aderare, variantă respinsă de statele UE. Noua abordare ar oferi beneficii economice similare celor de membru, dar fără „intrarea” în UE înainte ca țările să fie considerate pregătite.
În același timp, inițiativa pare să aibă un sprijin politic mai consistent decât schemele anterioare: Franța și Germania au susținut în trecut idei de „aderare parțială”, iar oficiali citați de POLITICO se declară optimiști că formula actuală va fi mai acceptabilă pentru capitalele statelor membre.
Europarlamentarul lituanian Petras Auštrevičius, autor al strategiei de extindere a Parlamentului European, susține ideea unei integrări economice paralele, invocând principiul „mai mult pentru mai mult” (mai multe beneficii pentru progrese mai mari).
„Trebuie să existe o integrare economică paralelă, dar necesară. Principiul «mai mult pentru mai mult» este bine testat şi ar trebui adoptat pentru a sprijini acei candidaţi care înregistrează progrese mai bune decât alţii.”
Comisia ar urma să ceară sprijinul statelor membre, iar oficialii speră ca liderii UE să aprobe elaborarea unui cadru mai amplu la un Consiliu European programat fie în octombrie, fie în decembrie, potrivit sursei.
Contextul este presiunea de a accelera extinderea, mai ales pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar și reticența unor guverne de a accepta noi membri înainte ca aceștia să fie „pe deplin pregătiți”. Bruxelles-ul încearcă astfel să combine viteza cu garanții suplimentare.
UE are în prezent nouă țări candidate oficiale. Muntenegru este considerat „favorit” pentru aderare, în timp ce Ucraina și Republica Moldova abia au deschis negocierile. Alte candidaturi, precum Serbia, Turcia și Georgia, sunt descrise ca fiind blocate.
Republica Moldova are deja acces la Zona Unică de Plăți în Euro, la acordurile UE privind roamingul mobil și la programe de sprijin cultural, iar Comisia a transmis după o întâlnire cu oficiali moldoveni că va urmări atât aderarea, cât și „aprofundarea integrării treptate”.
Pe de altă parte, atât Ucraina, cât și Muntenegru s-au opus conceptului de „aderare parțială” susținut anterior de Franța și Germania, argumentând că acesta nu trebuie să devină un substitut pentru aderarea deplină.
Potrivit POLITICO, discuțiile despre reforma extinderii și-au pierdut din avânt după un summit în Muntenegru, deși liderii UE au convenit că procesul trebuie accelerat. Cancelarul german Friedrich Merz ar fi vrut să ridice subiectul la Consiliul European de săptămâna trecută, dar nu a mai existat timp pentru o dezbatere de fond; liderii ar urma să revină asupra temei în octombrie.
În paralel, comisarul pentru extindere, Marta Kos, a spus că revine guvernelor să decidă cum avansează dezbaterea și a indicat că executivul european lucrează la noi „măsuri de protecție” care ar „lovi dur” în cazul unui regres privind democrația sau statul de drept după aderare, ca parte a efortului de a accelera extinderea fără relaxarea standardelor.
Recomandate
Ucraina își întărește apărarea în Donețk și mizează pe o uzură accelerată a forțelor ruse , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Kievul se așteaptă ca în august să fie „eliminați” cel puțin 30.000 de militari ruși, potrivit news.ro . Zelenski a făcut declarația în discursul de vineri seară, după un raport privind situația de pe front prezentat de comandantul-șef Mîhailo Drapatîi. „Mă aștept ca acum, în august, să fie eliminați nu mai puțin de 30.000 de ocupanți.” Consolidarea Sloviansk și Kostiantînivka, prioritate operațională Președintele ucrainean a afirmat că au fost stabilite „măsurile și resursele necesare” pentru consolidarea direcțiilor Sloviansk și Kostiantînivka, două puncte considerate esențiale în centura defensivă a Ucrainei din regiunea Donețk. Potrivit lui Zelenski, forțele ucrainene contracarează atacurile rusești și tentativele de infiltrare în pozițiile defensive. Apărare „mai tehnologizată”, cu accent pe drone Zelenski a mai spus că deciziile luate începând din toamna trecută au permis Ucrainei să avanseze către „o apărare semnificativ mai tehnologizată”, bazată tot mai mult pe drone și alte sisteme fără pilot. În logica acestei strategii, ținta de 30.000 de militari ruși „eliminați” în august reflectă utilizarea tehnologiei pentru a provoca pierderi mari și pentru a încetini înaintarea Rusiei. La începutul săptămânii, Zelenski a declarat că trupele ucrainene au restabilit controlul asupra a 26 de localități pe direcția Oleksandrivka. Context: pierderi mari și contestarea „ireversibilității” câștigurilor teritoriale News.ro notează că, potrivit Kyiv Post, recucerirea unor localități pune sub semnul întrebării eforturile Moscovei de a prezenta teritoriile ocupate drept câștiguri ireversibile. Într-o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU din 9 iulie, reprezentantul permanent adjunct al Ucrainei, Volodîmîr Pavlicenko, a declarat că un recrut rus s-ar putea aștepta să supraviețuiască doar între zece zile și trei săptămâni de la sosirea într-un centru de instruire până la moartea pe câmpul de luptă. El a afirmat, de asemenea, că Rusia ar fi pierdut peste 30.000 de militari în luna mai și aproximativ 28.000 în iunie. [...]
Republica Moldova este tratată de Kremlin ca o piesă operațională pentru presiune asupra UE și NATO , printr-un amestec de influențare electorală, sabotaj informatic și pregătire paramilitară, potrivit unei investigații prezentate de HotNews , care citează The New York Times și Meduza. Miza, conform unor oficiali ai serviciilor secrete din trei țări citați de The New York Times, este ca Moldova să devină un punct de sprijin pentru acțiuni rusești atât împotriva Ucrainei, cât și a Occidentului. În aceeași logică, surse din servicii vestice de informații susțin că prioritatea principală a Kremlinului rămâne subjugarea Ucrainei, urmată de preluarea controlului asupra Republicii Moldova. Un element-cheie al scenariului descris este crearea unui coridor terestru prin sudul Ucrainei, care să lege Rusia de Moldova, idee pe care sursele citate afirmă că Vladimir Putin încă o are în vedere. Influențarea alegerilor: de la dezinformare la cumpărarea voturilor Investigația citată descrie operațiuni atribuite Rusiei pentru a influența alegerile parlamentare din Republica Moldova din septembrie 2025 și pentru a împiedica menținerea la putere a guvernării proeuropene. Printre acțiunile menționate se numără: campanii de dezinformare; atacuri cibernetice; cumpărarea voturilor; finanțarea unor rețele locale; pregătirea unor persoane pentru provocarea de tulburări în perioada electorală. Componenta financiară și rețelele locale: preoți și plăți țintite Potrivit The New York Times, preoți moldoveni ar fi fost aduși în Rusia și ar fi primit carduri emise de banca rusă Promsvyazbank . La întoarcerea în Republica Moldova, aceștia ar fi urmat să primească 1.000 de dolari (aprox. 4.600 lei) pentru a-i convinge pe enoriași să voteze împotriva referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană și împotriva politicilor pro-occidentale. Pregătire paramilitară în afara țării și în Rusia Investigația indică și o componentă paramilitară. În vara lui 2025 ar fi fost organizată în Serbia o tabără în care participanți – majoritatea cetățeni moldoveni – au fost instruiți să folosească arme, să străpungă cordoane ale poliției și să incendieze clădiri. Participanții ar fi primit câte 400 de dolari (aprox. 1.800 lei) pentru cursuri de trei-patru zile, iar instructorii ar fi avut legături cu GRU, serviciul rus de informații militare, potrivit surselor citate. Tabere similare ar fi funcționat în Bosnia și în apropierea Moscovei. Procurorii moldoveni au afirmat că peste 100 de tineri din Republica Moldova au participat la pregătirea din Rusia, unde ar fi învățat inclusiv să fabrice și să utilizeze materiale incendiare și dispozitive explozive improvizate și să opereze drone adaptate pentru transportarea explozibililor sau provocarea incendiilor. Reacția autorităților și limita victoriei politice Potrivit relatării, autoritățile moldovene ar fi intervenit înaintea votului: poliția a percheziționat sute de locuințe și a reținut persoane care se antrenaseră în tabere, iar specialiștii în securitate cibernetică – sprijiniți de aliați occidentali – ar fi respins atacurile informatice. În final, partidul proeuropean al președintei Maia Sandu și-ar fi păstrat majoritatea parlamentară. „Am câştigat bătălia, dar nu am câştigat războiul”, a declarat pentru The New York Times Mihai Lupaşcu, directorul Agenţiei pentru Securitate Cibernetică din Republica Moldova . În termeni practici, tabloul descris sugerează că riscul pentru Chișinău nu se reduce la un ciclu electoral, ci ține de capacitatea statului de a limita finanțarea rețelelor locale, de a contracara atacurile cibernetice și de a preveni escaladări cu componentă violentă, într-un context regional dominat de războiul din Ucraina. [...]
Rusia ridică miza diplomatică acuzând SUA că sprijină atacuri ucrainene în interiorul teritoriului său , prin furnizarea de informații secrete, într-un moment în care negocierile pentru încheierea războiului sunt blocate, potrivit HotNews . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat la televiziunea de stat că Moscova a adresat „o serie de întrebări” Departamentului de Stat al SUA, solicitând un comentariu inclusiv despre „problema datelor de informații” și despre ceea ce el numește o implicare „mult mai profundă ” a Washingtonului în „organizarea și executarea” unor atacuri „în adâncul teritoriului rus” împotriva unor „ținte civile”. Până la momentul relatării, SUA nu au oferit un comentariu public privind acuzațiile. Negocierile de pace, în impas și cu versiuni contradictorii Lavrov a susținut că președintele Vladimir Putin i-ar fi spus președintelui american Donald Trump, la un summit „de acum un an”, că Moscova era gata să susțină propunerile de pace ale SUA, în forma primită, cu mențiunea că unele aspecte ar necesita compromisuri. Această versiune a fost contrazisă anterior de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, care a negat că s-ar fi ajuns la un acord la acel summit și a argumentat că, dacă ar fi existat, războiul s-ar fi încheiat deja. În același timp, Lavrov a afirmat că Putin ar fi dispus să primească din nou emisari ai lui Trump pe tema Ucrainei, adăugând: „Întrebarea este ce vor aduce cu ei”. Amenințări privind lovirea livrărilor occidentale și presiune pe infrastructura energetică Pe fondul acestor acuzații, Lavrov a spus că Rusia își va intensifica eforturile de a distruge aprovizionarea occidentală destinată armatei ucrainene, vorbind despre „metode mult mai dure” pentru a „demonta” ceea ce „alimentează din Occident mașina de război a Kievului”. În paralel, Ucraina își concentrează tot mai mult atacurile asupra infrastructurii energetice și logistice a Rusiei — rafinării, terminale petroliere, conducte și petroliere — cu obiectivul de a reduce veniturile energetice ale Moscovei și de a perturba logistica ce susține efortul de război. Publicația notează că portul petrolier baltic Ust-Luga a fost atacat cu 54 de drone, iar atacul a venit la două zile după lovirea terminalului petrolier Sheskharis din Novorossisk. Pentru context despre Ust-Luga, HotNews trimite la articolul său anterior: HotNews . În lipsa unui răspuns public al SUA și cu negocierile înghețate, acuzațiile Moscovei și amenințările privind intensificarea loviturilor asupra fluxurilor de armament occidental indică o escaladare pe linia diplomatică, cu potențial de a complica și mai mult orice reluare a discuțiilor. [...]
Pactul de apărare semnat la Mecca de Arabia Saudită, Turcia și Pakistan poate accelera reconfigurarea alianțelor din Orientul Mijlociu , cu efecte potențiale asupra echilibrelor de securitate și a cooperării regionale în care Israelul miza, până recent, pe o apropiere de state din Golf, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Acordul, semnat pe 7 august, este prezentat ca prima formalizare a apariției lente a unui bloc sunnit conservator, gândit ca o contrapondere strategică atât față de Israel, cât și față de Iran. Publicația notează că miza nu este doar simbolică: nucleul acestui demers se sprijină pe relații bilaterale în creștere în comerț, economie și cooperare militară. Ce prevede pactul și cât valorează, practic, garanția de apărare Textul comun al acordului promite întărirea „descurajării colective” și introduce o formulare de tip „un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”, evocând Articolul 5 din NATO. Totuși, analiza avertizează că puțini cred că documentul ar obliga automat statele semnatare să intre în război în scenarii concrete (de exemplu, Turcia într-un conflict India–Pakistan sau Pakistan într-o confruntare directă cu Iranul). În plus, pactul ar fi fost deja „testat” indirect: după atacuri ulterioare ale houthiților asupra Arabiei Saudite, nu ar fi existat un răspuns din partea noilor parteneri ai Riadului din pact, ceea ce sugerează limite operaționale ale angajamentului. Motorul real: axa Turcia–Pakistan și cooperarea militară Elementul central al noii arhitecturi este relația bilaterală Turcia–Pakistan, consolidată în ultimul deceniu prin proiecte și achiziții militare. Analiza indică drept reper un contract din 2018, în valoare de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), prin care marina pakistaneză a cumpărat patru nave MILGEM din Turcia – descris ca cel mai mare export de apărare al Ankarei la acel moment. În același cadru, cele două țări cooperează la dezvoltarea dronelor, iar Turcia a contribuit la modernizarea flotei pakistaneze de avioane F-16. Turcia este, potrivit articolului, al patrulea cel mai mare furnizor de armament al Pakistanului (principalul fiind China). De ce intră Arabia Saudită în ecuație: „hedging” pe fondul retragerii SUA Pentru Arabia Saudită, participarea este descrisă ca mai complicată. Înainte de războiul început în regiune „acum trei ani”, prințul moștenitor Mohammed bin Salman era asociat cu o orientare a unor lideri din Golf (inclusiv Emiratele Arabe Unite și Bahrain) spre dezvoltare economică și tehnologică și spre o apropiere de Israel, în linia Acordurilor Abraham din 2020 . Analiza susține că Riadul nu ar fi abandonat neapărat această direcție, dar că în „noua” ordine regională, apărarea și simbolurile religioase revin în prim-plan. În acest context, Arabia Saudită ar fi luat act de ceea ce percepe drept incapacitatea SUA de a-și atinge obiectivele împotriva Iranului sau de a apăra suficient statele din Golf de atacuri iraniene, pe fondul unei tendințe mai largi a Washingtonului de a reduce angajamentele majore în Orientul Mijlociu. Concluzia: Riadul „se asigură” (hedging) pentru a semnala SUA și aliaților regionali că are alternative și parteneri potențiali, chiar dacă aceștia pot oferi, în practică, garanții limitate în fața Iranului și a rețelei sale de actori afiliați. Extinderea blocului: Qatar și noul regim din Siria, plus dimensiunea anti-Israel Pactul nu include toți actorii pe care analiza îi vede ca parte a axei emergente. Qatar și regimul islamist sunnit aflat în formare în Siria sunt descrise ca „componente” ale blocului, iar Qatar este indicat drept al treilea membru-cheie al grupului alături de Turcia și Pakistan. Din perspectiva Israelului, articolul punctează că această alianță (Turcia–Pakistan–Qatar) este, la nivel retoric, „extrem de anti-Israel”, iar retorica ar fi susținută de acțiuni: Turcia și Qatar sunt menționate drept susținători practici majori ai Hamas, alături de Iran. Analiza adaugă și un element operațional în Siria: Turcia ar fi implicată în construirea unei noi armate siriene de 200.000 de oameni, controlată și încadrată de comandanți islamiști suniți, în timp ce Turcia și Qatar sunt descrise ca principalii aliați ai noului regim de la Damasc. În final, este citat un reportaj al postului israelian Channel 11 (fără a numi țările) despre un sfat transmis între două state din Orientul Mijlociu: încheierea unui acord cu Israel pentru a câștiga timp, a construi forță, apoi a rupe acordul și a porni război. Analiza sugerează că logica strategică regională ar indica Siria drept statul „sfătuit”, iar Turcia sau Qatar drept statul „sfătuitor” – o interpretare care rămâne însă inferență, în lipsa numelor. Pentru mediul de afaceri și investitori, semnalul principal este că regiunea intră într-o fază de aliniamente mai dure, în care cooperarea economică și cea de securitate se amestecă, iar riscul geopolitic poate crește inclusiv în jurul rutelor comerciale, al energiei și al proiectelor transfrontaliere. [...]
Loviturile ucrainene în adâncul Rusiei vizează direct capacitatea Moscovei de a lansa atacuri cu rachete Kinjal , după ce au fost raportate explozii la baza aeriană militară Savasleika, unde sunt staționate avioane MiG-31K, potrivit HotNews . Atacul ar fi avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, la baza din regiunea Nijni Novgorod, situată la circa 660 km de granița cu Ucraina. Informația este relatată de Kyiv Independent, citat de publicația română, iar în urma exploziilor ar fi fost observate incendii în zona aerodromului, conform canalului de monitorizare Exilenova Plus de pe Telegram. Explozii raportate și la Samara, cu ținte industriale Separat, au fost semnalate mai multe explozii și în orașul rus Samara. Același canal a susținut că rachete de croazieră ucrainene FP-5 „Flamingo” ar fi lovit o unitate importantă de proiectare și producție aerospațială. Guvernatorul regiunii Samara, Viaceslav Fedorișcev, a confirmat că rachete au lovit o „instalație industrială” din regiune, fără să indice locația exactă. Context: atacuri repetate asupra infrastructurii militare ruse Samara se află la aproximativ 800 km de granița Rusiei cu Ucraina, iar baza Savasleika la aproximativ 660 km. În acest context, Ucraina atacă în mod regulat infrastructura militară din interiorul Rusiei și din teritoriile ocupate, cu obiectivul de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul, potrivit informațiilor citate de HotNews. [...]
Ucraina susține că a lovit cu rachete obiective strategice ale industriei aerospațiale și ale aviației militare ruse : centrul spațial și de rachete al agenției Roscosmos din regiunea Samara și o bază aeriană din Nijni Novgorod, potrivit Agerpres , care citează o declarație a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Atacul ar fi vizat centrul Roscosmos din regiunea Samara, la circa 900 de kilometri de granița Ucrainei, și o bază aeriană din Nijni Novgorod, oraș aflat la aproximativ 700 de kilometri distanță de Ucraina, conform aceleiași relatări. De ce contează: presiune operațională asupra infrastructurii ruse Țintele indicate de Zelenski sunt legate de capacități cu relevanță directă pentru efortul militar și tehnologic al Rusiei: un centru asociat cu rachete și spațiu ( Roskosmos ) și o bază aeriană. Dacă informațiile se confirmă, loviturile sugerează o extindere a razei operaționale a Ucrainei asupra unor obiective aflate la sute de kilometri în interiorul teritoriului rus. Agerpres notează că informația este atribuită declarației lui Zelenski și că relatarea este preluată de la EFE; articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre efecte sau pagube nu sunt disponibile în textul accesibil. [...]
