Apărare23 feb. 2026
BNS îi cere explicații lui Radu Miruță despre programul SAFE - întrebări privind costurile și beneficiile pentru industria românească
Blocul Național Sindical îi cere explicații publice ministrului Apărării privind programul SAFE , acuzând lipsa unui dialog transparent și a unor date concrete despre beneficiile economice promise. Potrivit Mediafax.ro , BNS susține că ministrul Apărării, Radu Miruță , ar fi evitat o dezbatere televizată cu liderul sindical pe tema programului european SAFE, preferând o apariție separată într-un alt studio de televiziune, unde a prezentat avantajele inițiativei. Într-un comunicat de presă, sindicaliștii afirmă că ministrul a promovat SAFE drept un mecanism cu achiziții „la jumătate de preț”, plăți amânate până la 10 ani, dobânzi reduse și obligații de localizare a producției în România. BNS contestă însă aceste afirmații și solicită clarificări publice, invocând lipsa unor date economice concrete. Printre întrebările adresate se numără: dacă România are o strategie industrială clară, construită pe resursele și avantajele sale competitive; care sunt obiectivele industriale concrete asumate prin SAFE, inclusiv transferurile de tehnologie și numărul de locuri de muncă estimate; ce proiecții financiare există privind costurile totale, în condițiile în care România ar urma să plătească aproximativ 4 miliarde de euro dobânzi în următorii 10 ani, adică circa 300 de milioane de euro anual; ce înseamnă, în mod real, „producție realizată în România” și dacă actualele programe – precum Piranha 5, IVECO, Otokar sau Hanwha – pot fi considerate exemple reale de offset sau doar simple asamblări locale. BNS cere date privind valoarea adăugată în România și ponderea acesteia în contractele aflate în derulare, inclusiv în cazul proiectelor de la UMB și IVECO. În lipsa unor răspunsuri clare, sindicaliștii avertizează că există riscul ca industria autohtonă să beneficieze doar temporar de pe urma programului, fără un impact durabil asupra economiei . În final, organizația sugerează că România ar fi putut intra nepregătită în negocieri, reluând un tipar pe care îl consideră deja cunoscut. [...]