Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu rachetă asupra unui bloc din Kiev ridică semne de întrebare privind eficiența sancțiunilor, după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a afirmat că muniția folosită ar fi fost produsă recent, ceea ce ar indica acces continuu al Rusiei la componente în pofida restricțiilor internaționale, potrivit NPR.
Zelenski a anunțat vineri că bilanțul atacului rusesc cu rachetă asupra unui imobil de apartamente din capitala Ucrainei a ajuns la 24 de morți, inclusiv trei copii. Operațiunile de căutare în dărâmături s-au încheiat după mai bine de o zi, a mai spus el, într-o postare pe X.
Atacul a lovit colțul unui bloc cu nouă etaje, în timpul a ceea ce forțele aeriene ucrainene au descris drept cel mai amplu baraj asupra țării de la începutul invaziei pe scară largă. În Kiev, 48 de persoane au fost rănite, inclusiv doi copii, conform aceleiași declarații.
Zelenski a susținut că racheta de croazieră care a lovit clădirea ar fi fost construită în al doilea trimestru al acestui an, „aparent” pe baza analizei epavei de către experți ucraineni. Într-o altă postare, el a legat acest element de capacitatea Rusiei de a-și menține producția de rachete prin importuri de componente și echipamente, în pofida sancțiunilor.
„Asta înseamnă că Rusia încă importă componentele, resursele și echipamentele necesare pentru producția de rachete, ocolind sancțiunile globale.”
În acest context, Zelenski a cerut ca oprirea schemelor de evitare a sancțiunilor să devină „o prioritate reală” pentru partenerii Ucrainei.
Materialul notează că Rusia a intensificat atacurile aeriene la scară mare în zilele care au urmat unui armistițiu din 9–11 mai, despre care președintele SUA Donald Trump a spus că le-a cerut lui Zelenski și președintelui rus Vladimir Putin să îl respecte. Luptele au continuat în acele 72 de ore, deși „la o scară mai redusă”, potrivit relatărilor citate.
Zelenski a mai declarat că, de miercuri, Moscova ar fi lansat peste 1.560 de drone asupra centrelor populate din Ucraina și că aproximativ 180 de locații din țară au fost avariate, inclusiv peste 50 de clădiri rezidențiale. Publicația amintește că precedentul „cel mai mare” atac cu drone și rachete ar fi avut loc între seara de 23 martie și seara de 24 martie, când Rusia ar fi lansat aproape 1.000 de drone și rachete.
Vineri, Kievul a marcat o zi oficială de doliu pentru victime.
Separat de atacuri, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de prizonieri: 205 persoane din fiecare țară s-au întors acasă vineri. Zelenski a spus că acesta este primul pas dintr-un schimb planificat de 1.000 la 1.000 și că o parte dintre ucrainenii eliberați erau în captivitate din 2022.
Ministerul rus al Apărării a confirmat schimbul și a mulțumit Emiratelor Arabe Unite pentru mediere.
Recomandate
Stabilizarea frontului din Ucraina pare să fi blocat avansul Rusiei , iar costul uman ridicat și trecerea la războiul cu drone sunt prezentate ca principalele explicații, potrivit HotNews , care citează un interviu al fostului comandant-șef ucrainean Oleksandr Sîrski pentru BBC. Sîrski susține că linia frontului a fost „stabilizată” prin eliminarea unui număr foarte mare de soldați ruși, afirmând că pierderile totale ale Moscovei ar fi fost de șase ori mai mari decât cele ale Ucrainei, iar dacă se iau în calcul doar morții, diferența ar ajunge la 11 ori. El a descris acest efect ca o „anihilare” a capacității Rusiei de a avansa. Ce spun estimările independente despre pierderi În lipsa unor bilanțuri oficiale complete publicate de Moscova și Kiev, articolul citează două repere externe: estimările serviciilor de informații britanice indică aproximativ 500.000 de militari ruși uciși de la începutul invaziei la scară largă (februarie 2022), potrivit interviului pentru BBC ; Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estima că Ucraina pierduse până la 150.000 de militari uciși până în iunie 2026. Aceste cifre sunt prezentate ca estimări și nu ca date confirmate oficial de părțile implicate. Dronele, factor operațional major în uzura Rusiei Un element central al explicației lui Sîrski este utilizarea pe scară largă a dronelor, despre care afirmă că ar fi ajuns să fie responsabile pentru 80% din pierderile armatei ruse. În această logică, conflictul se mută tot mai mult spre o competiție de producție, aprovizionare și adaptare tehnologică, nu doar de manevră pe teren. Indicatori de teren: câștiguri teritoriale limitate pentru Rusia Fostul comandant-șef mai afirmă că eficiența strategiei sale se vede în rezultate: în primele șase luni ale anului 2026, Rusia ar fi cucerit în total doar 61 de kilometri pătrați, iar frontul ar fi fost „complet stabilizat”. Tendința este susținută și de o evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din octombrie 2026, citată de HotNews, potrivit căreia Rusia a pierdut în septembrie mai mult teritoriu decât a cucerit. Context: demiterea lui Sîrski și disputa privind tehnologia Sîrski a fost demis în această vară de președintele Volodimir Zelenski, pe fondul unui conflict cu ministrul de atunci, Mihailo Fedorov, care îl acuza că blochează inovațiile tehnologice. Generalul respinge acuzația și spune că dezacordurile au apărut deoarece ministrul „nu a ținut cont de interesele armatei” și ar fi creat un dezechilibru în aprovizionare, neglijând echipamente terestre esențiale. Separat, el a respins și acuzațiile unor soldați potrivit cărora li s-ar fi ordonat să rămână pe poziții chiar și când erau aproape înconjurați, ceea ce ar fi dus la pierderi mari. (HotNews a relatat anterior despre demiterea lui Sîrski aici .) [...]
Atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina pun sub semnul întrebării orice „armistițiu energetic” anunțat la Washington , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit instalații energetice ucrainene la scurt timp de la declarațiile președintelui SUA, Donald Trump , potrivit Agerpres . Zelenski a spus că atacurile au avut loc după „anunțul surpriză” al lui Trump privind un armistițiu energetic, despre care liderul american a afirmat că ar fi fost încheiat între Kiev și Moscova. Informațiile prezentate de Agerpres sunt atribuite agenției AFP, însă articolul integral este disponibil doar abonaților, ceea ce limitează detaliile publice despre amploarea atacurilor, locațiile vizate și eventualele întreruperi de alimentare cu energie. [...]
UE a deschis noi capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, un pas care mută discuția spre piața internă și competitivitate , adică zone cu efect direct asupra regulilor de funcționare economică și a accesului la piața unică, potrivit Agerpres , care citează AFP. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a transmis pe X că „viitorul Ucrainei și al Republicii Moldova este în Uniunea noastră” și că cele două țări vor fi însoțite „la fiecare pas” pe drumul aderării. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, tot pe X, „un nou pas important” spre UE. De ce contează: negocierile intră în capitole cu miză economică După această etapă, negocierile cu Ucraina și Republica Moldova – care avansează în paralel – urmează să se concentreze pe două grupuri de capitole: „piața internă” și „competitivitate și creștere incluzivă”. Potrivit comisarului european pentru extindere, Marta Kos , reformele din zona pieței interne ar urma să aibă efecte economice concrete pentru Ucraina, prin facilitarea comerțului și a creșterii companiilor ucrainene în Europa. În arhitectura procesului de aderare, negocierile sunt organizate în 35 de capitole, grupate în șase tematici, de la drepturi fundamentale și piața internă până la agricultură și relații externe. Pentru finalizarea aderării este necesară o decizie unanimă a celor 27 de state membre. Ce a deblocat pasul de acum: legislația privind minoritățile Deschiderea noilor capitole vine după adoptarea, de către parlamentarii ucraineni, a unei legislații pentru protejarea drepturilor minorităților naționale, măsură prezentată ca eliminând un obstacol important în calea aderării. În context, statutul minorității ungare din vestul Ucrainei a generat tensiuni cu Budapesta, care blocase cererea de aderare a Kievului, depusă oficial la câteva zile după invazia rusă din februarie 2022. Calendar și implicații pentru Republica Moldova Marta Kos a afirmat că, „din punct de vedere tehnic”, ar fi posibil ca negocierile să fie finalizate în primul sau al doilea trimestru din 2028. Pentru Republica Moldova, comisarul a legat avansul reformelor de accesul la finanțare europeană, menționând că la o reuniune recentă a Consiliului s-a discutat despre „fonduri” descrise drept cele mai mari pentru Chișinău și că reformele ar putea aduce finanțări suplimentare. Separat, UE a anunțat și progrese în discuțiile cu Albania, prin închiderea provizorie a unui capitol de negociere. [...]
Lipsa avertizărilor despre rachete balistice ridică riscul operațional pentru apărarea Kievului , pe fondul suspiciunilor că SUA ar fi redus schimbul de informații cu Ucraina, potrivit Daily Mail . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că „nu a existat nicio avertizare din partea partenerilor” înainte ca cinci rachete balistice să lovească Kievul peste noapte, în timp ce Rusia a atacat din nou Ucraina cu drone și rachete. În Harkiv, atacurile au lăsat patru morți și zeci de răniți, conform aceleiași surse. Într-o declarație pe platforma X, Zelenski a argumentat că avertizările bazate pe informații despre lansarea rachetelor balistice sunt esențiale pentru salvarea de vieți. „Datele de informații despre lansările rachetelor balistice rusești ajută la salvarea de vieți, iar acesta este unul dintre cele mai critice aspecte. Când există o avertizare, tocmai aceasta ajută la prevenirea uciderilor.” Presiune politică și semne de întrebare la Washington În primul briefing, noul secretar de presă al Casei Albe, Katie Zacharia , a refuzat să nege că Washingtonul ar fi oprit schimbul de informații cu Kievul. Întrebată direct dacă SUA au oprit fluxul de informații către Ucraina, ea a răspuns: „Va trebui să revin asupra acestui lucru.” Zelenski nu a indicat explicit SUA sau pe președintele Donald Trump, însă publicația notează că, de regulă, Statele Unite avertizează Kievul când sunt lansate rachete balistice, iar momentul este „conspicu” în contextul tensiunilor politice. Ce s-a întâmplat în noaptea atacului Potrivit materialului, sirenele de raid aerian ar fi pornit abia după ce cinci explozii zguduiseră deja capitala ucraineană. Atacul a inclus „peste o sută” de arme diferite, inclusiv drone cu propulsie și muniții rătăcitoare (drone care pot „pândi” zona înainte de a lovi ținta). Daily Mail mai scrie că cele cinci rachete balistice de tip Iskander ar fi fost lansate din regiunea Briansk din Rusia, aflată la granița cu Ucraina. În acest context, viteza mare și distanța scurtă până la Kiev pot reduce timpul de avertizare. Kievul spune că informațiile americane „încă” circulă Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat la Warsaw Security Forum că schimbul de informații cu SUA continuă și a sugerat că întârzierea ar putea fi explicată de tipul de armament folosit de Rusia. „Da, continuăm această cooperare. Și este adevărat că în atacul de aseară a existat o întârziere, dar este din cauza tipului special de armament folosit de partea rusă.” Context: „armistițiul energetic” și escaladarea atacurilor Articolul plasează episodul pe fondul presiunilor exercitate de Donald Trump asupra Kievului pentru concesii către Moscova și al discuțiilor despre un „armistițiu energetic”. Zelenski a spus că Ucraina nu a lovit rafinării rusești sau sectorul energetic după ce Trump a anunțat duminică un astfel de armistițiu, dar a acuzat Rusia că a continuat atacurile asupra infrastructurii energetice și critice a Ucrainei. În același mesaj, Zelenski a avertizat că încetinirea ajutorului pentru Ucraina și îngreunarea apărării împotriva rachetelor balistice „nu vor ajuta” la apropierea păcii. [...]
Germania și Ucraina cer oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, pe fondul unui „armistițiu energetic” anunțat de Trump, dar contestat de atacuri raportate ulterior , potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a informat pe Friedrich Merz despre lovituri rusești asupra unor obiective civile și instalații energetice ucrainene la sfârșitul săptămânii trecute, conform purtătorului de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius. În același context, Merz a reafirmat solidaritatea Germaniei cu Ucraina. Între timp, președintele american Donald Trump a anunțat duminică, pe Truth Social, că Ucraina și Rusia ar fi convenit asupra unui armistițiu energetic cu aplicare „imediată”. Totuși, autoritățile ucrainene au raportat ulterior atacuri punctuale asupra rețelei electrice din Kiev și din Harkov, în estul țării. Discuții cu lideri occidentali și condiția „răspunsului Rusiei” Zelenski și-a exprimat deschiderea față de propunerea de armistițiu energetic, dar a subliniat că Rusia nu a răspuns încă. În mesajul său video zilnic, liderul ucrainean a spus că a discutat cu Merz și cu alți lideri, inclusiv cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul polonez Donald Tusk. „Toată lumea are o poziţie absolut clară: Ucraina trebuie susţinută, iar Rusiei nu trebuie să i se ofere nicio şansă de a îngenunchea Ucraina şi Europa” Zelenski a mulțumit pentru sprijinul deja acordat și a indicat că „cel mai important lucru” îl reprezintă pachetele de asistență care servesc apărării și protecției Ucrainei. Următorii pași: formate de coordonare și „reziliența financiară” Președintele ucrainean a anunțat că a convenit organizarea unei reuniuni a consilierilor pentru securitate națională în formatul E3-Ucraina (Germania, Regatul Unit și Franța). Totodată, el a precizat că a discutat și despre „sprijinirea rezilienței financiare a Ucrainei”, într-o postare pe platforma X. Separat, Zelenski a mai spus că Germania lucrează la organizarea unei reuniuni a „Coaliției Voinței”, un grup care reunește peste 30 de țări. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina riscă să rămână fără efect practic , în condițiile în care niciuna dintre părți nu a confirmat un acord, iar Kievul susține că loviturile rusești asupra infrastructurii energetice au continuat, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a afirmat luni, 12 octombrie, în fața reporterilor, că Rusia și Ucraina ar fi acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice „pentru că el le-a spus să fie de acord”, deși anunțul său din ziua precedentă ar fi luat prin surprindere ambele guverne. Trump nu a oferit detalii despre termenii înțelegerii și nici despre mecanisme de aplicare sau monitorizare. „Au fost de acord. Știți de ce? Pentru că am spus: «Sunteți de acord» – de asta.” Fără confirmare de la Kiev și Moscova, cu acuzații de atacuri în curs Întrebat despre atacuri rusești asupra obiectivelor energetice ucrainene după anunțul său, Trump a spus că nu este sigur dacă Moscova a încălcat presupusul acord. În același timp, a sugerat – fără să prezinte dovezi sau exemple concrete – că încălcări ar fi existat „de ambele părți”. Volodîmîr Zelenski a declarat luni, prin legătură video la Warsaw Security Forum , că Rusia ar fi lovit infrastructură energetică ucraineană după anunțul lui Trump, inclusiv o centrală electrică în Harkiv și o facilitate de producție de gaze. Potrivit lui Zelenski, Ucraina nu ar fi atacat rafinării rusești peste noapte, dar Rusia „nu a reciprocizat”. Liderul ucrainean a spus că Kievul este pregătit să respecte un armistițiu energetic dacă Rusia face același lucru și a cerut Washingtonului să se asigure că Moscova se conformează. Kyiv Post notează că Kremlinul nu a confirmat acceptarea propunerii, iar până acum nu au fost anunțate public condiții agreate în comun sau aranjamente de monitorizare. Contextul economic: relaxarea temporară a sancțiunilor pe motorina rusească Insistența lui Trump că există un armistițiu energetic vine pe fondul criticilor legate de o înțelegere a administrației sale care permite exporturi de motorină rusească. Aranjamentul, anunțat după o convorbire cu Vladimir Putin vineri, 9 octombrie, ar fi relaxat temporar sancțiunile SUA asupra importurilor de motorină rusească, în încercarea de a reduce presiunea asupra prețurilor la combustibili. Decizia a atras obiecții atât din partea democraților, cât și a republicanilor, care au avertizat că venituri suplimentare din energie ar putea contribui la finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Trump a apărat acordul, susținând că guverne europene continuă să cumpere energie rusească în timp ce critică decizia Washingtonului. Un grup bipartizan de șapte senatori americani a cerut administrației să revină asupra măsurii, invocând riscul de a oferi Moscovei resurse financiare suplimentare în timp ce atacurile asupra civililor ucraineni continuă. Ce urmează În lipsa confirmărilor oficiale din partea Kievului și Moscovei și a unor termeni publici privind aplicarea, „armistițiul energetic” invocat de Trump rămâne, deocamdată, o declarație politică. În plan practic, evoluția depinde de două elemente menționate în material: oprirea efectivă a loviturilor asupra infrastructurii energetice și apariția unui mecanism credibil de verificare și respectare a unei eventuale înțelegeri. [...]
