Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu rachetă asupra unui bloc din Kiev ridică semne de întrebare privind eficiența sancțiunilor, după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a afirmat că muniția folosită ar fi fost produsă recent, ceea ce ar indica acces continuu al Rusiei la componente în pofida restricțiilor internaționale, potrivit NPR.
Zelenski a anunțat vineri că bilanțul atacului rusesc cu rachetă asupra unui imobil de apartamente din capitala Ucrainei a ajuns la 24 de morți, inclusiv trei copii. Operațiunile de căutare în dărâmături s-au încheiat după mai bine de o zi, a mai spus el, într-o postare pe X.
Atacul a lovit colțul unui bloc cu nouă etaje, în timpul a ceea ce forțele aeriene ucrainene au descris drept cel mai amplu baraj asupra țării de la începutul invaziei pe scară largă. În Kiev, 48 de persoane au fost rănite, inclusiv doi copii, conform aceleiași declarații.
Zelenski a susținut că racheta de croazieră care a lovit clădirea ar fi fost construită în al doilea trimestru al acestui an, „aparent” pe baza analizei epavei de către experți ucraineni. Într-o altă postare, el a legat acest element de capacitatea Rusiei de a-și menține producția de rachete prin importuri de componente și echipamente, în pofida sancțiunilor.
„Asta înseamnă că Rusia încă importă componentele, resursele și echipamentele necesare pentru producția de rachete, ocolind sancțiunile globale.”
În acest context, Zelenski a cerut ca oprirea schemelor de evitare a sancțiunilor să devină „o prioritate reală” pentru partenerii Ucrainei.
Materialul notează că Rusia a intensificat atacurile aeriene la scară mare în zilele care au urmat unui armistițiu din 9–11 mai, despre care președintele SUA Donald Trump a spus că le-a cerut lui Zelenski și președintelui rus Vladimir Putin să îl respecte. Luptele au continuat în acele 72 de ore, deși „la o scară mai redusă”, potrivit relatărilor citate.
Zelenski a mai declarat că, de miercuri, Moscova ar fi lansat peste 1.560 de drone asupra centrelor populate din Ucraina și că aproximativ 180 de locații din țară au fost avariate, inclusiv peste 50 de clădiri rezidențiale. Publicația amintește că precedentul „cel mai mare” atac cu drone și rachete ar fi avut loc între seara de 23 martie și seara de 24 martie, când Rusia ar fi lansat aproape 1.000 de drone și rachete.
Vineri, Kievul a marcat o zi oficială de doliu pentru victime.
Separat de atacuri, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de prizonieri: 205 persoane din fiecare țară s-au întors acasă vineri. Zelenski a spus că acesta este primul pas dintr-un schimb planificat de 1.000 la 1.000 și că o parte dintre ucrainenii eliberați erau în captivitate din 2022.
Ministerul rus al Apărării a confirmat schimbul și a mulțumit Emiratelor Arabe Unite pentru mediere.
Recomandate
Rusia nu și-a atins obiectivele ofensivei din 2026, în pofida unui avantaj numeric aproape dublu , iar ritmul înaintării s-a redus semnificativ, susține comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski , într-un bilanț pentru primul semestru, citat de Kyiv Post . Mesajul are relevanță operațională: indică o scădere a intensității atacurilor rusești și o stabilizare a frontului, pe fondul unor pierderi lunare ridicate. Sîrski afirmă că forțele ruse „nu au putut atinge niciunul dintre obiectivele stabilite” pentru campania din 2026, deși ar fi avut „un avantaj aproape de două ori” la personal și echipamente. Potrivit acestuia, Rusia a trecut de la operațiuni ofensive active pe 13 direcții operaționale la „maximum șase sau șapte”. Ce spune Kievul despre dinamica de pe front Comandantul ucrainean susține că Ucraina nu doar își menține apărarea, ci desfășoară și acțiuni ofensive și „păstrează inițiativa operațională”. În evaluarea sa, raportul actual al acțiunilor ofensive ucrainene față de operațiunile rusești este de aproximativ 40:60. Tot Sîrski afirmă că ritmul înaintării Rusiei „s-a redus de peste două ori”. El susține că cele două părți au ajuns „practic la paritate” în privința vitezei de avans și că există „o tendință constantă” de creștere a raportului dintre teritoriul eliberat de forțele ucrainene și zonele în care Rusia reușește să avanseze. Costul uman și strategia de uzură Sîrski estimează pierderile rusești la o medie de circa 32.000 de militari uciși și răniți pe lună și spune că strategia ucraineană de uzură produce rezultate. În același context, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, la NATO Defense Industries Forum din Ankara , că Ucraina elimină aproximativ 30.000 de militari ruși lunar, „în principal prin lovituri cu drone”, oferind și o cifră pentru luna iunie. Semnale externe: limitele ofensivei și presiunea pe obiective Într-un interviu pentru The Times, vicepreședintele SUA JD Vance a spus că Rusia se apropie de limitele capacităților sale ofensive și că plătește „mult pentru fiecare kilometru pătrat” capturat. În paralel, Financial Times a relatat — citându-l pe Zelenski, o evaluare a serviciilor ucrainene și surse familiarizate cu Kremlinul — că Vladimir Putin ar fi ordonat capturarea restului regiunii Donețk până la finalul anului, în pofida avansului lent și costisitor; Zelenski a respins public acest termen, afirmând că Moscova și-a amânat ținta de cel puțin 15 ori. Pentru mediul de afaceri și investitori, aceste evaluări sugerează un război de uzură prelungit, cu presiune continuă pe resurse, personal și producția militară, chiar dacă intensitatea operațiunilor rusești ar fi în scădere față de începutul anului. [...]
Atacurile ucrainene în adâncime cresc costul economic al războiului pentru Rusia , însă Kievul este „încă departe de o cotitură” pe front, potrivit unei evaluări făcute de comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, într-un bilanț publicat pe Telegram și relatat de Agerpres . Sîrski susține că, de la începutul anului, Ucraina a lovit 697 de ținte în Rusia cu atacuri cu rază lungă de acțiune, iar efectul cumulat ar fi generat „pierderi economice directe și indirecte” de peste 6,1 miliarde de dolari (aprox. 28,1 miliarde lei, la un curs estimativ de 4,6 lei/dolar). În același timp, el avertizează că aceste lovituri nu se traduc automat într-o schimbare decisivă a dinamicii militare. Costuri economice și presiune pe lanțul de aprovizionare cu carburant În bilanțul citat, șeful armatei ucrainene indică drept efect al loviturilor asupra infrastructurii petroliere ruse apariția unor penurii de carburant „în numeroase regiuni ruse și în Crimeea ”, teritoriu ucrainean anexat ilegal de Rusia în 2014. Mesajul sugerează o strategie de a afecta capacitatea de susținere logistică și economică a efortului de război, prin țintirea unor active energetice. Frontul: ritm ofensiv mai lent, dar fără „cotitură” Sîrski afirmă că Rusia nu și-ar fi atins obiectivele ofensivei, deși ar fi beneficiat de „aproape dublul efectivelor și al echipamentelor”. Potrivit acestuia, forțele ruse, care desfășurau anterior „operațiuni ofensive intense pe 13 axe”, ar mai continua acum doar pe „șase sau șapte” și ar înregistra pierderi grele, în timp ce Ucraina aplică o „strategie de epuizare” a adversarului. Totuși, comandantul-șef avertizează că Moscova își menține obiectivele militare în estul Ucrainei și că intensitatea atacurilor aeriene crește. „Intensitatea loviturilor cu rachete și drone nu încetează să crească, la fel și utilizarea bombelor aeriene ghidate și numărul crimelor comise împotriva populației civile.” Context: angajamente NATO și discuția despre Patriot Declarațiile vin la două zile după summitul NATO de la Ankara , unde președintele ucrainean Volodimir Zelenski a obținut noi angajamente occidentale privind apărarea antiaeriană. În același context, președintele american Donald Trump a anunțat un acord de principiu pentru autorizarea producției sub licență în Ucraina a rachetelor interceptoare Patriot, considerate esențiale pentru contracararea rachetelor balistice rusești. Pentru mediul economic, mesajul central rămâne că războiul continuă să se extindă în zona infrastructurilor critice, iar costurile invocate de Kiev indică o intensificare a dimensiunii economice a conflictului, chiar dacă o schimbare decisivă pe front nu este, deocamdată, anticipată de conducerea militară ucraineană. [...]
Șapte lovituri aeriene rusești asupra Kramatorsk au ucis patru civili și au rănit 13, accentuând riscul operațional pentru un oraș-cheie din Donetsk aflat încă sub controlul Kievului , potrivit Kyiv Post . Atacurile au vizat vineri orașul Kramatorsk și localitatea apropiată Bilenke, iar autoritățile locale au indicat că a fost a doua lovitură asupra orașului în aceeași zi. Kramatorsk este unul dintre cele mai mari orașe din regiunea Donețk rămase sub control ucrainean și este frecvent țintit de atacuri cu rachete și lovituri aeriene. Ce s-a întâmplat și care sunt victimele Loviturile au avut loc între orele 15:01 și 15:20 (ora locală), conform procuraturii regionale din Donețk, și au afectat blocuri de locuințe și case. Bilanțul comunicat: patru morți și 13 răniți. Printre cei uciși se află doi frați adolescenți – o tânără de 18 ani și fratele ei de 14 ani. Cei 13 răniți au vârste cuprinse între 35 și 75 de ani. Cu ce ar fi fost lovite zonele civile Constatările preliminare ale procuraturii indică folosirea unor bombe aeriene ghidate FAB-250, echipate cu kituri de planare UMPK (dispozitive care permit muniției să planeze și să fie ghidată către țintă). Țintele au fost descrise drept zone civile. Ce urmează din punct de vedere juridic Procurorii regionali au anunțat deschiderea unei anchete prealabile în baza Articolului 438 din Codul penal al Ucrainei, articol care vizează presupuse încălcări ale legilor și obiceiurilor războiului. Atacul a urmat unei lovituri anterioare în aceeași zi, când oficialii locali raportaseră pagube într-un cartier rezidențial și la locuințe private, cu victime, dar fără decese confirmate; a doua serie de lovituri a ridicat semnificativ bilanțul, potrivit informațiilor citate de publicație. [...]
Reuniunea de la Paris mută accentul pe industria de apărare și pe garanții de securitate pentru Ucraina , într-un format în care liderii europeni încearcă să mențină „impulsul” de sprijin după summitul NATO de la Ankara , potrivit Agerpres . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski vor participa luni, 13 iulie, la reuniunea „Coaliției de Voință” de la Paris, a anunțat vineri președinția franceză. Întâlnirea are ca obiectiv declarat menținerea ritmului de ajutor pentru Ucraina după reuniunea NATO din această săptămână. Ce se discută: garanții de securitate și mobilizarea industriei de apărare Palatul Élysée a precizat că este în curs planificarea garanțiilor de securitate care ar urma să fie acordate Ucrainei „atunci când se va ajunge la un acord de pace” între Kiev și Moscova. În același timp, agenda reuniunii include teme cu implicații operaționale și industriale, potrivit declarațiilor președintelui francez Emmanuel Macron de la Ankara: combaterea „flotei fantomă” a Rusiei; noi capabilități militare pentru Ucraina; o mobilizare mai mare a industriei de apărare; aprofundarea cooperării operaționale între susținătorii Kievului; noi inițiative în domeniul apărării și exerciții militare comune. Cine mai participă și cum se extinde „Coaliția de Voință” Pe lângă Rutte și Zelenski, președinția franceză a anunțat că liderii UE Ursula von der Leyen și Antonio Costa urmează să participe la reuniunea de luni. Totodată, două noi țări – Republica Moldova și Macedonia de Nord – s-au alăturat „Coaliției de Voință”, conform informațiilor transmise. Context: semnale de la Washington În același context, președintele american Donald Trump a indicat o poziție mai favorabilă față de Kiev la recentele summituri G7 și NATO, potrivit informațiilor citate de Agerpres din AFP. [...]
FIFA ar putea amâna sfertul Norvegia–Anglia din cauza riscului medical generat de caniculă , în condițiile în care la ora de start, la Miami , temperatura resimțită ar putea urca spre 43–44°C, potrivit Adevărul . Meciul este programat în această noapte, de la ora 00:00 (ora României). Decizia are un evident impact operațional: o eventuală reprogramare ar da peste cap calendarul competiției și logistica de meci (acces, transport, televiziuni), dar mai ales ar activa protocoale de protecție a sănătății jucătorilor în condiții de stres termic. Ce spun prognozele și de ce se discută amânarea Presa britanică relatează că temperaturile extreme prognozate în Florida pun presiune pe organizatori, iar o amânare este luată în calcul. Estimările meteo indică la ora de start între 29 și 32°C, însă „temperatura resimțită” (influențată de umiditate) ar putea ajunge până la 44°C, conform publicației britanice Daily Mail , citată de Adevărul. În acest context, Adevărul notează că recomandările specialiștilor de la FIFPRO (organizația internațională a fotbaliștilor profesioniști) vizează reprogramarea meciurilor atunci când căldura pune în pericol sănătatea jucătorilor. Ce precedent există și cine ia decizia Nu ar fi prima modificare de program pentru Anglia la acest Mondial: meciul cu Mexic din optimi a început cu o oră mai târziu din cauza unei furtuni puternice, potrivit aceleiași surse. De această dată, decizia finală aparține oficialilor FIFA. Până la momentul publicării informațiilor, FIFA nu a emis o declarație oficială privind o eventuală amânare. Contextul valului de căldură din SUA Adevărul mai arată că aproximativ 44 de milioane de americani se află sâmbătă, 11 iulie, sub alertă de caniculă, pe fondul unui nou val de căldură. În Miami, la ora locală 17:00 (corespunzătoare orei 00:00 în România), temperatura resimțită ar urma să ajungă la 43°C, iar stadionul nu dispune de sistem de climatizare. [...]
Ungaria intră într-o nouă etapă de rescriere a regulilor de putere , după ce noul parlament urmează să voteze luni un amendament constituțional care ar pune capăt mandatului președintelui în exercițiu, Tamás Sulyok , potrivit Agerpres . Premierul Peter Magyar susține că, dacă șeful statului refuză să promulge amendamentul, parlamentul poate declanșa oricum o procedură de demitere. Magyar a precizat, într-o postare pe Facebook preluată de agenția MTI, că este vorba despre al 17-lea amendament la „Legea Fundamentală” (Constituția Ungariei). Președintele ar avea la dispoziție cinci zile pentru a-l semna, iar în caz contrar „ar putea fi lansată” o procedură de demitere în parlament. Miza: schimbarea arhitecturii instituționale, cu majoritate de peste două treimi Potrivit informațiilor, demersul se înscrie în ofensiva politică a noului premier, aflat la putere de două luni după depunerea jurământului din 9 mai, pentru a realiza „schimbarea de regim” anunțată după victoria la alegerile parlamentare din aprilie. Înaintea unei revizuiri mai ample a Constituției — care, conform aceleiași surse, trebuie precedată de o consultare publică — parlamentul este chemat să voteze un amendament în 12 puncte, care include și încetarea mandatului lui Sulyok, ales de legislativul precedent dominat de Fidesz, partidul fostului premier Viktor Orban. Partidul Tisza al lui Peter Magyar are „o majoritate confortabilă de peste două treimi” în parlament. Pachetul de măsuri: anticorupție, EPPO și presiune pe media publică Pe lângă schimbările constituționale, Magyar promovează măsuri prezentate drept „anticorupție”, inclusiv: crearea unui organism numit „Oficiul Național pentru Protecția și Recuperarea Activelor”, cu atribuții de anchetare a oficialilor fostei puteri; aderarea Ungariei la Parchetul European (EPPO) , instituția UE care investighează fraude cu fonduri europene. În paralel, premierul a atacat mass-media publică, acuzând-o de partizanat în favoarea lui Orban. Marți, principalul canal de televiziune și radioul public și-au retras emisiunile de știri, în așteptarea unor noi structuri editoriale. Partidul Fidesz acuză, la rândul său, o tentativă de instaurare a „unui regim autocratic”, potrivit relatării. [...]
