Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria își schimbă tonul față de Moscova chiar din prima zi a noului guvern, după ce Budapesta a decis să-l convoace pe ambasadorul Rusiei în urma unui atac cu drone asupra vestului Ucrainei, relatează HotNews.
Decizia a fost anunțată de noul prim-ministru Peter Magyar, care a precizat că ambasadorul rus este chemat joi la Ministerul ungar al Afacerilor Externe, pentru o întâlnire cu ministrul de Externe, Anita Orban, după prima ședință a noului cabinet de la Budapesta.
Atacul invocat de Budapesta a avut loc miercuri, când Rusia a lansat un atac cu drone „pe timp de zi” asupra Ucrainei, vizând infrastructura critică și provocând moartea a cel puțin trei persoane în vestul țării. Potrivit informațiilor din material, situația a determinat Polonia, stat membru NATO, să ridice de la sol avioane de vânătoare.
Peter Magyar a spus că șefa diplomației ungare va condamna atacul în cadrul întâlnirii și îl va întreba pe ambasador „când intenționează Rusia să pună capăt războiului din Ucraina”, conflict care durează de peste patru ani.
Anterior, Anita Orban a afirmat într-o înregistrare video publicată pe Facebook că Ungaria „condamnă profund” atacurile cu drone rusești asupra regiunilor din vestul Ucrainei cu populație de etnie maghiară.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat convocarea ambasadorului rus, numind-o „un mesaj important” al Ungariei. Într-un mesaj pe Telegram, publicat în timp ce participa la reuniunea de securitate din România (summitul B9), Zelenski a susținut că Moscova „reprezintă o amenințare serioasă” nu doar pentru Ucraina, ci și pentru vecini și pentru Europa.
Ambasada Rusiei la Budapesta nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters pentru un punct de vedere, potrivit informațiilor citate.
Mișcarea marchează un contrast față de perioada fostului premier Viktor Orbán, al cărui guvern a menținut relații strânse cu Moscova și după invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Recomandate
Atacul cu drone și rachete asupra Kievului a provocat pagube în mai multe cartiere și a menținut ore întregi alerta aeriană , un risc operațional major pentru funcționarea orașului și a serviciilor de urgență, potrivit Reuters . Rusia a atacat capitala Ucrainei în dimineața de joi, iar oficialii ucraineni au raportat cel puțin patru răniți și avarii la mai multe clădiri. Un imobil a fost parțial prăbușit, iar autoritățile au avertizat că ar putea exista persoane prinse sub dărâmături. Pagube în cartiere diferite și intervenții în curs Tymur Tkacenko , șeful administrației militare a capitalei, a spus că o parte a unei clădiri rezidențiale s-a prăbușit în districtul Darnîțkîi (estul Kievului). „Oamenii sunt prinși sub dărâmături.” El a precizat că serviciile de urgență se îndreptau spre locul incidentului și că patru persoane au fost rănite. Primarul Vitali Kliciko a declarat că nouă persoane erau tratate în spital, iar alte două au primit îngrijiri în regim ambulatoriu. Incendii și alertă aeriană prelungită Tkacenko a mai spus că au existat pagube și în alte zone ale orașului, inclusiv într-un cartier unde resturi de dronă au căzut pe acoperișul unei clădiri rezidențiale. Kliciko a raportat avarii în mai multe puncte din capitală, inclusiv într-o suburbie nordică, unde resturi au lovit două clădiri și au declanșat un incendiu într-un bloc de 12 etaje. Imagini Reuters TV au arătat echipe de intervenție deplasându-se printre grămezi de moloz, în timp ce fum se ridica dintr-o secțiune distrusă a unui bloc. Alte înregistrări apărute pe canale neoficiale de Telegram arătau părți ale unor clădiri în flăcări. Alerta aeriană a rămas în vigoare în Kiev la peste patru ore de la instituire. Forțele aeriene ucrainene au transmis că drone rusești se aflau în continuare în afara Kievului și în alte regiuni din centrul și estul Ucrainei. Context: atacuri și asupra infrastructurii critice Cu o zi înainte, Rusia a lansat un atac cu drone în timpul zilei, vizând infrastructură critică în regiunile vestice ale Ucrainei și provocând moartea a cel puțin șase persoane, potrivit oficialilor citați de Reuters. [...]
Rusia își extinde prin lege baza „legală” pentru intervenții militare externe , o schimbare cu impact direct de reglementare și de securitate în regiune, potrivit Libertatea . Duma de Stat a aprobat, în lecturile a doua și a treia, un proiect care îi acordă președintelui Vladimir Putin prerogative pentru a desfășura forțe armate pe teritoriul altor state. Motivul oficial invocat în document este apărarea cetățenilor ruși care se confruntă cu acțiuni legale în afara granițelor, conform agenției ruse Interfax, citată de publicație. Ce permite concret noua lege Textul legislativ prevede că armata rusă va putea interveni, la decizia lui Vladimir Putin, pentru „a elibera sau proteja” cetățeni ruși arestați, deținuți ori urmăriți penal de instanțe străine care ar acționa fără implicarea sau acordul Rusiei. Legea se referă și la situații în care procedurile ar fi inițiate de organisme judiciare internaționale a căror autoritate nu este recunoscută de Federația Rusă printr-un tratat semnat sau printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU. Proiectul a fost adoptat „la unison”: 381 de deputați (84,7%) au votat „pentru”, fără voturi împotrivă și fără abțineri. Mesajul politic: acuzații la adresa Occidentului Președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, a justificat măsura acuzând Occidentul că folosește justiția ca pe un „instrument de represiune împotriva celor considerați indezirabili”. Într-un comunicat oficial, Volodin a susținut că statele vestice ar ignora regulile internaționale și s-ar amesteca în afacerile țărilor suverane, motiv pentru care Rusia ar trebui să intervină pentru a-și apăra cetățenii persecutați „ilegal”. Context: avertismente NATO și evaluări ale serviciilor occidentale Inițiativa legislativă apare pe fondul unor alerte repetate ale serviciilor de informații europene și nord-atlantice, care suspectează Moscova că se pregătește pentru o confruntare cu țări membre NATO, notează publicația. În acest context sunt menționate: avertismentul din vara lui 2025 al șefului serviciului secret german (BND) privind riscul unor provocări rusești în statele baltice, după modelul anexării Crimeei; apelul generalului Fabien Mandon, șeful Statului Major General al Franței, ca Europa să se pregătească pentru o confruntare directă cu Rusia în următorii 3-4 ani; evaluarea experților de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , care vorbesc despre o etapă preliminară („faza zero”) manifestată prin restructurarea districtelor militare rusești, construirea de noi baze la granița cu Finlanda și intensificarea acțiunilor hibride în Europa, inclusiv sabotaj și bruiaje ale semnalelor GPS. În material este menționat și că armata Rusiei numără 1,5 milioane de soldați. [...]
Slovacia a suspendat pe termen nedeterminat traficul la frontiera cu Ucraina , o decizie cu efect direct asupra fluxurilor de persoane și mărfuri pe unul dintre cele mai scurte segmente de graniță externă a UE, potrivit Agerpres . Măsura a fost justificată prin „motive de securitate”, administrația vămilor de la Bratislava anunțând că „toate posturile de control de la frontiera cu Ucraina vor fi închise (...) până la noi ordine”, conform comunicatului citat. Trecerea frontierei a fost oprită de la ora locală 15.00 (14.00, ora României), însă televiziunea TA3 a relatat ulterior, citând surse din poliție, că punctele de control ar fi fost redeschise după aproximativ două ore. Informația privind redeschiderea nu este prezentată ca anunț oficial al autorităților vamale în materialul citat. Potrivit TA3, închiderea ar fi fost decisă la solicitarea Ucrainei, după atacuri rusești cu drone în regiunea ucraineană de frontieră Transcarpatia . Granița dintre Slovacia și Ucraina are o lungime de circa 50 de kilometri, iar orice întrerupere a funcționării punctelor de trecere poate produce întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori și lanțurile logistice care folosesc acest coridor. În acest stadiu, nu sunt indicate termene sau condiții concrete pentru reluarea completă a traficului. [...]
Summitul SUA–China de la Beijing a început cu așteptări ridicate privind relațiile comerciale , într-un context internațional mai tensionat decât la precedenta vizită a lui Donald Trump în China, potrivit Euronews . Donald Trump și Xi Jinping au deschis discuțiile bilaterale cu mesaje publice conciliatoare, ambii insistând asupra mizei globale a întâlnirii. Xi Jinping a descris reuniunea drept „centrul atenției globale” și a plasat-o în cadrul unor „schimbări accelerate, nemaivăzute de un secol”, pe fondul unui „peisaj internațional” care „se schimbă rapid”. „Întâlnirea noastră de astăzi poate fi descrisă drept centrul atenției globale. Lumea trece prin schimbări accelerate, nemaivăzute de un secol. Peisajul internațional se schimbă rapid. Lumea a ajuns într-un nou punct de răscruce.” Donald Trump a pus accentul pe componenta economică și pe interesul mediului de afaceri, afirmând că delegația americană include „cei mai mari oameni de afaceri” și că în SUA „oamenii nu vorbesc despre altceva”, pe fondul așteptărilor legate de „comerțul și colaborarea în afaceri”. „Ei așteaptă cu nerăbdare comerțul și colaborarea în afaceri. Sunt unii care spun că acesta ar putea fi poate cel mai mare summit organizat vreodată.” Semnal politic și economic: Beijingul ridică miza întâlnirii Întâlnirea a debutat cu o primire cu mare fast la Beijing, la Palatul Poporului, lângă piața Tiananmen: strângere de mână pe treptele clădirii, imnuri naționale, gardă militară, salve de tunuri și defilare pe covorul roșu, într-o atmosferă completată de copii care fluturau steagurile celor două țări. Potrivit aceleiași surse, dimensiunea ceremonială transmite intenția Beijingului de a sublinia importanța relației bilaterale, în pofida tensiunilor și divergențelor dintre cele două puteri. Ce urmează pe agenda discuțiilor După momentul oficial, cei doi lideri ar urma să abordeze teme „sensibile, cu impact global”, între care: relațiile comerciale bilaterale; situația din Iran; dosarul Taiwanului . Vizita este prezentată ca prima deplasare oficială a unui președinte american în China în noul mandat al lui Donald Trump, după precedenta vizită din 2017. În acest cadru, miza imediată rămâne dacă tonul public pozitiv se va traduce în progrese concrete, în special pe componenta comercială, unde așteptările sunt explicit ridicate. [...]
Rambursările de taxe vamale aprobate în SUA depășesc 35,46 miliarde de dolari, o injecție de lichiditate pentru companii după anularea în instanță a unor tarife impuse de Donald Trump , potrivit news.ro , care citează Reuters. Agenția americană pentru Vamă și Protecția Frontierelor (CBP) a finalizat până la 11 mai rambursări (inclusiv dobânzi) în valoare de 35,46 miliarde de dolari (aprox. 159,6 miliarde lei), după ce tarifele comerciale impuse anul trecut au fost considerate ulterior ilegale. Volumul cererilor și dimensiunea potențială a rambursărilor CBP a primit peste 126.000 de cereri de rambursare, dintre care aproape 87.000 au fost validate. Conform documentelor depuse la Curtea pentru Comerț Internațional din New York: aproximativ 15,1 milioane de transporturi au fost considerate eligibile pentru rambursări; pentru 8,3 milioane dintre acestea sumele au fost deja calculate și aprobate. Valoarea totală a taxelor care ar putea face obiectul rambursărilor este estimată la până la 166 de miliarde de dolari (aprox. 747 miliarde lei), ceea ce indică faptul că plățile efective ar putea continua să crească. Context juridic: tarife anulate și litigii în desfășurare Curtea Supremă a SUA a decis în februarie că Donald Trump și-a depășit atribuțiile când a folosit legea americană privind sancțiunile din 1977 pentru a impune anumite tarife comerciale. După această decizie, Trump a introdus temporar o taxă vamală globală de 10%, însă o instanță comercială a considerat recent că și aceste tarife sunt ilegale, într-un proces intentat de două firme mici și statul Washington. Efecte în rezultate: companii care anticipează profit mai mare Mai multe companii americane, inclusiv producători auto și Under Armour , au declarat că se așteaptă la creșteri ale profitului ca urmare a rambursărilor de taxe vamale. [...]
Pentagonul ia în calcul redenumirea unei eventuale reluări a loviturilor asupra Iranului pentru a evita declanșarea automată a obligației de a cere aprobarea Congresului după 60 de zile , potrivit The Jerusalem Post , care citează un material NBC News bazat pe declarațiile a doi oficiali americani. Conform NBC, armata SUA discută ca, dacă încetarea focului se prăbușește și președintele Donald Trump decide reluarea operațiunilor de luptă, campania să fie derulată sub un nou nume – unul dintre variante fiind „Operation Sledgehammer” („Operațiunea Ciocanul”). Un oficial de la Casa Albă familiarizat cu discuțiile a spus că orice noi operațiuni de luptă împotriva Iranului ar urma să fie desfășurate sub o denumire nouă, iar „Operation Sledgehammer” nu este singura opțiune luată în calcul. Miza: pragul de 60 de zile din War Powers Resolution Publicația notează că redenumirea ar putea permite administrației Trump să susțină că o eventuală „Operation Sledgehammer” este separată de „Operation Epic Fury”, începută la final de februarie, și, astfel, nu ar necesita solicitarea aprobării Congresului pentru continuarea acțiunilor militare după 60 de zile – prag asociat cu War Powers Resolution din 1973 (lege care limitează durata angajării militare fără autorizare legislativă). În același timp, administrația argumentează în continuare – potrivit NBC – că pragul de 60 de zile nu a fost depășit, deoarece operațiunile active din „Operation Epic Fury” s-ar fi oprit după 40 de zile, odată cu anunțarea încetării focului. Context operațional: prezență militară mai mare și blocada Strâmtorii Ormuz Doi oficiali au declarat pentru NBC că prezența militară americană în regiune este „mult mai mare” acum decât la începutul „Operation Epic Fury”. Unul dintre ei a fost citat astfel: „Suntem într-o poziție mai bună acum decât pe 27 februarie. Avem mai multă putere de foc și capabilități.” În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) continuă să aplice o blocadă a Strâmtorii Ormuz, potrivit materialului. Ce a spus Marco Rubio despre încheierea „Operation Epic Fury” Textul reia și declarațiile de săptămâna trecută ale secretarului de stat Marco Rubio, care a afirmat că „Operation Epic Fury” s-a încheiat și că SUA au trecut la acțiuni defensive în cadrul blocadei porturilor iraniene. „Operation Epic Fury s-a încheiat. Ne-am atins obiectivele acelei operațiuni.” „Răspundem doar dacă suntem atacați primii. Aceasta este o operațiune defensivă.” Un purtător de cuvânt al Pentagonului a direcționat întrebările NBC către Casa Albă, iar Casa Albă nu a răspuns solicitării de comentarii, mai notează materialul. Reuters a contribuit la relatare, potrivit sursei. [...]
