Știri
Știri din categoria Externe
Rambursările de taxe vamale aprobate în SUA depășesc 35,46 miliarde de dolari, o injecție de lichiditate pentru companii după anularea în instanță a unor tarife impuse de Donald Trump, potrivit news.ro, care citează Reuters.
Agenția americană pentru Vamă și Protecția Frontierelor (CBP) a finalizat până la 11 mai rambursări (inclusiv dobânzi) în valoare de 35,46 miliarde de dolari (aprox. 159,6 miliarde lei), după ce tarifele comerciale impuse anul trecut au fost considerate ulterior ilegale.
CBP a primit peste 126.000 de cereri de rambursare, dintre care aproape 87.000 au fost validate. Conform documentelor depuse la Curtea pentru Comerț Internațional din New York:
Valoarea totală a taxelor care ar putea face obiectul rambursărilor este estimată la până la 166 de miliarde de dolari (aprox. 747 miliarde lei), ceea ce indică faptul că plățile efective ar putea continua să crească.
Curtea Supremă a SUA a decis în februarie că Donald Trump și-a depășit atribuțiile când a folosit legea americană privind sancțiunile din 1977 pentru a impune anumite tarife comerciale.
După această decizie, Trump a introdus temporar o taxă vamală globală de 10%, însă o instanță comercială a considerat recent că și aceste tarife sunt ilegale, într-un proces intentat de două firme mici și statul Washington.
Mai multe companii americane, inclusiv producători auto și Under Armour, au declarat că se așteaptă la creșteri ale profitului ca urmare a rambursărilor de taxe vamale.
Recomandate
Summitul Trump–Xi de la Beijing pune din nou comerțul și tarifele în centrul relației dintre cele mai mari două economii ale lumii , într-un moment în care ambele părți indică drept priorități negocierile pe schimburi comerciale, controlul exporturilor și dosare de securitate cu efect direct asupra piețelor, potrivit Libertatea . Întâlnirea are loc joi, 14 mai, la Beijing, unde președintele Chinei, Xi Jinping, l-a primit pe președintele SUA, Donald Trump, într-o ceremonie oficială la Marea Sală a Poporului, lângă Piața Tiananmen. Vizita este prima deplasare oficială a lui Trump în China după cea din 2017, din primul său mandat. Miza economică: tarife, exporturi și „reciprocitate” în comerț Pe agenda discuțiilor se află, potrivit oficialilor americani și chinezi citați în material, subiecte cu impact direct asupra fluxurilor comerciale: comerțul bilateral, tarifele vamale și controlul exporturilor (restricții privind vânzarea peste graniță a unor produse/tehnologii sensibile). În deschiderea discuțiilor, Trump a insistat pe dimensiunea economică a relației și a spus că delegația americană așteaptă discuțiile privind schimburile comerciale, subliniind că relația economică ar urma să fie „total reciprocă”. Semnale politice: mesaj de „parteneriat” și avertisment privind riscul de conflict Xi Jinping a transmis un mesaj de cooperare, pe fondul unui context internațional tensionat, potrivit NBC News (citată de Libertatea): „Ar trebui să fim parteneri, nu rivali, să obținem succes unii pentru alții, să prosperăm împreună și să creăm o cale corectă pentru ca țările importante ale noii ere să se înțeleagă între ele.” Liderul chinez a avertizat, de asemenea, că lumea se află „la o nouă răscruce” și a invocat riscul „ capcanei lui Tucidide ”, concept folosit pentru a descrie tendința spre conflict între o putere emergentă și una dominantă. Cine participă și ce urmează după discuțiile oficiale Din delegația americană fac parte, conform informațiilor din articol, secretarul de stat Marco Rubio și secretarul Apărării Pete Hegseth. Trump a venit la Beijing și cu directori ai unor companii mari, între care Goldman Sachs, Citigroup, Nvidia, Boeing și Visa. Înaintea întâlnirii Trump–Xi, vicepremierul chinez He Lifeng s-a întâlnit în Coreea de Sud cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, pentru discuții despre relațiile economice și comerciale. După discuțiile oficiale, cei doi lideri urmează să participe la o vizită la Templul Cerului și la un banchet de stat organizat la Beijing. Pe lângă temele economice, pe agendă sunt menționate și războiul din Iran și situația din Taiwan, dosare cu potențial de a influența climatul investițional și lanțurile de aprovizionare. [...]
Summitul Trump–Xi de la Beijing pune sub presiune „armistițiul” comercial SUA–China , într-un moment în care ambele părți caută să evite o nouă escaladare a tarifelor și a restricțiilor tehnologice, pe fondul tensiunilor geopolitice legate de Iran și Taiwan, potrivit Reuters . Xi Jinping i-a spus președintelui american Donald Trump, la începutul unui summit de două zile, că negocierile comerciale „fac progrese” și au ajuns la un „rezultat per ansamblu echilibrat și pozitiv”, conform unei informări a Ministerului chinez de Externe. În același timp, liderul chinez a avertizat că divergențele privind Taiwanul pot împinge relația bilaterală pe o „cale periculoasă”. Miza economică: prelungirea armistițiului tarifar și reguli pentru investiții Discuțiile au loc după negocieri ale echipelor economice și comerciale ale celor două țări, desfășurate miercuri în Coreea de Sud, care au urmărit menținerea armistițiului comercial convenit în octombrie și crearea unor mecanisme pentru a susține viitorul comerț și investițiile, potrivit unor oficiali familiarizați cu subiectul citați de Reuters. Armistițiul din octombrie a inclus, conform aceleiași surse, două elemente-cheie: Trump a suspendat tarife „de ordinul sutelor de procente” pentru bunuri chinezești; Xi a renunțat la măsuri care ar fi putut „sufoca” aprovizionarea globală cu pământuri rare, materiale critice pentru produse de la mașini electrice la armament. În plan concret, Washingtonul urmărește să vândă către China aeronave Boeing, produse agricole și energie pentru a reduce deficitul comercial care îl preocupă de mult timp pe Trump, în timp ce Beijingul vrea relaxarea restricțiilor americane la export pentru echipamente de fabricare a cipurilor și semiconductori avansați, potrivit oficialilor implicați în pregătirea summitului. Presiuni politice și inflație: de ce Trump caută „victorii” economice Reuters notează că vizita – prima a unui președinte american în China din 2017 – capătă o semnificație suplimentară pentru Trump, ale cărui cote de aprobare au fost afectate de războiul din Iran. În plus, conflictul a alimentat inflația în SUA și a crescut riscul ca Partidul Republican să piardă controlul asupra uneia sau ambelor camere ale Congresului la alegerile de la mijloc de mandat din noiembrie. În paralel, capacitatea lui Trump de a impune tarife „după bunul plac” a fost limitată de instanțele americane, ceea ce, potrivit analistului Ali Wyne (International Crisis Group), îl aduce la masa discuțiilor cu o „mână slăbită”. De cealaltă parte, deși economia Chinei „a șchiopătat”, Xi nu ar avea presiuni economice sau politice comparabile, conform evaluării citate. Taiwan și Iran: dosare care pot deraia agenda comercială Pe lângă comerț, Trump este așteptat să încurajeze China să convingă Iranul să ajungă la un acord cu Washingtonul pentru a opri conflictul, însă analiștii citați de Reuters se îndoiesc că Xi va pune presiune semnificativă pe Teheran sau își va reduce sprijinul, având în vedere rolul Iranului ca „contragreutate strategică” la SUA. În ceea ce privește Taiwanul, Xi a transmis că este „cea mai importantă” problemă în relația bilaterală și că o gestionare greșită poate duce la conflict și la o situație „extrem de periculoasă”, potrivit informării chineze. China și-a reiterat opoziția față de vânzările de arme americane către Taiwan, iar statutul unui pachet de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) care ar necesita aprobarea lui Trump rămâne neclar, conform Reuters. SUA sunt obligate prin lege să ofere Taiwanului mijloace de autoapărare, deși nu au relații diplomatice formale. Ce urmează Cei doi lideri urmează să participe la un banchet de stat, iar vineri au programate ceai și prânz împreună. Trump a venit însoțit de directori executivi, inclusiv Elon Musk și CEO-ul Nvidia , Jensen Huang, menționat ca o adăugare târzie, iar președintele american a spus că prima sa cerere către Xi va fi „deschiderea” Chinei pentru industria americană. Xi are, de asemenea, planificată provizoriu o vizită reciprocă în cursul acestui an, care ar fi prima sa deplasare în SUA de când Trump și-a început al doilea mandat, în 2025, potrivit Reuters. [...]
Summitul SUA–China de la Beijing a început cu așteptări ridicate privind relațiile comerciale , într-un context internațional mai tensionat decât la precedenta vizită a lui Donald Trump în China, potrivit Euronews . Donald Trump și Xi Jinping au deschis discuțiile bilaterale cu mesaje publice conciliatoare, ambii insistând asupra mizei globale a întâlnirii. Xi Jinping a descris reuniunea drept „centrul atenției globale” și a plasat-o în cadrul unor „schimbări accelerate, nemaivăzute de un secol”, pe fondul unui „peisaj internațional” care „se schimbă rapid”. „Întâlnirea noastră de astăzi poate fi descrisă drept centrul atenției globale. Lumea trece prin schimbări accelerate, nemaivăzute de un secol. Peisajul internațional se schimbă rapid. Lumea a ajuns într-un nou punct de răscruce.” Donald Trump a pus accentul pe componenta economică și pe interesul mediului de afaceri, afirmând că delegația americană include „cei mai mari oameni de afaceri” și că în SUA „oamenii nu vorbesc despre altceva”, pe fondul așteptărilor legate de „comerțul și colaborarea în afaceri”. „Ei așteaptă cu nerăbdare comerțul și colaborarea în afaceri. Sunt unii care spun că acesta ar putea fi poate cel mai mare summit organizat vreodată.” Semnal politic și economic: Beijingul ridică miza întâlnirii Întâlnirea a debutat cu o primire cu mare fast la Beijing, la Palatul Poporului, lângă piața Tiananmen: strângere de mână pe treptele clădirii, imnuri naționale, gardă militară, salve de tunuri și defilare pe covorul roșu, într-o atmosferă completată de copii care fluturau steagurile celor două țări. Potrivit aceleiași surse, dimensiunea ceremonială transmite intenția Beijingului de a sublinia importanța relației bilaterale, în pofida tensiunilor și divergențelor dintre cele două puteri. Ce urmează pe agenda discuțiilor După momentul oficial, cei doi lideri ar urma să abordeze teme „sensibile, cu impact global”, între care: relațiile comerciale bilaterale; situația din Iran; dosarul Taiwanului . Vizita este prezentată ca prima deplasare oficială a unui președinte american în China în noul mandat al lui Donald Trump, după precedenta vizită din 2017. În acest cadru, miza imediată rămâne dacă tonul public pozitiv se va traduce în progrese concrete, în special pe componenta comercială, unde așteptările sunt explicit ridicate. [...]
Pentagonul ia în calcul redenumirea unei eventuale reluări a loviturilor asupra Iranului pentru a evita declanșarea automată a obligației de a cere aprobarea Congresului după 60 de zile , potrivit The Jerusalem Post , care citează un material NBC News bazat pe declarațiile a doi oficiali americani. Conform NBC, armata SUA discută ca, dacă încetarea focului se prăbușește și președintele Donald Trump decide reluarea operațiunilor de luptă, campania să fie derulată sub un nou nume – unul dintre variante fiind „Operation Sledgehammer” („Operațiunea Ciocanul”). Un oficial de la Casa Albă familiarizat cu discuțiile a spus că orice noi operațiuni de luptă împotriva Iranului ar urma să fie desfășurate sub o denumire nouă, iar „Operation Sledgehammer” nu este singura opțiune luată în calcul. Miza: pragul de 60 de zile din War Powers Resolution Publicația notează că redenumirea ar putea permite administrației Trump să susțină că o eventuală „Operation Sledgehammer” este separată de „Operation Epic Fury”, începută la final de februarie, și, astfel, nu ar necesita solicitarea aprobării Congresului pentru continuarea acțiunilor militare după 60 de zile – prag asociat cu War Powers Resolution din 1973 (lege care limitează durata angajării militare fără autorizare legislativă). În același timp, administrația argumentează în continuare – potrivit NBC – că pragul de 60 de zile nu a fost depășit, deoarece operațiunile active din „Operation Epic Fury” s-ar fi oprit după 40 de zile, odată cu anunțarea încetării focului. Context operațional: prezență militară mai mare și blocada Strâmtorii Ormuz Doi oficiali au declarat pentru NBC că prezența militară americană în regiune este „mult mai mare” acum decât la începutul „Operation Epic Fury”. Unul dintre ei a fost citat astfel: „Suntem într-o poziție mai bună acum decât pe 27 februarie. Avem mai multă putere de foc și capabilități.” În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) continuă să aplice o blocadă a Strâmtorii Ormuz, potrivit materialului. Ce a spus Marco Rubio despre încheierea „Operation Epic Fury” Textul reia și declarațiile de săptămâna trecută ale secretarului de stat Marco Rubio, care a afirmat că „Operation Epic Fury” s-a încheiat și că SUA au trecut la acțiuni defensive în cadrul blocadei porturilor iraniene. „Operation Epic Fury s-a încheiat. Ne-am atins obiectivele acelei operațiuni.” „Răspundem doar dacă suntem atacați primii. Aceasta este o operațiune defensivă.” Un purtător de cuvânt al Pentagonului a direcționat întrebările NBC către Casa Albă, iar Casa Albă nu a răspuns solicitării de comentarii, mai notează materialul. Reuters a contribuit la relatare, potrivit sursei. [...]
Bruxelles-ul se teme că un acord SUA–China ar putea lăsa UE fără acces sigur la pământuri rare și expusă unui val de importuri chinezești ieftine , pe fondul summitului dintre Donald Trump și Xi Jinping de la Beijing, potrivit Digi24 . Miza, din perspectiva europeană, este una economică și industrială: o înțelegere bilaterală negociată „peste capul” UE ar putea amplifica vulnerabilități deja vizibile în lanțurile de aprovizionare și în competiția pe piețele de tehnologii verzi. China domină în continuare lanțul de aprovizionare pentru minerale critice folosite în produse precum vehicule electrice, semiconductori, tehnologii verzi și sisteme de apărare. În acest context, oficialii europeni se tem că un posibil acord SUA–China ar putea prioritiza accesul american la pământurile rare chinezești, în timp ce Europa ar rămâne expusă la penurii și restricții la export. Pământurile rare, un risc operațional pentru industrie Digi24 notează că industriile din Germania și Japonia au fost deja afectate serios de restricțiile impuse de China asupra pământurilor rare grele. În material este citat Ilya Epikhin, de la firma de consultanță Arthur Little, care spune: „China pare să acorde selectiv licențe de export, păstrând în același timp controlul asupra lanțurilor de aprovizionare considerate sensibile din punct de vedere strategic, în special acolo unde sunt implicate aplicații militare sau tehnologii avansate.” Germania și Japonia investesc în lanțuri alternative de aprovizionare și în proiecte pentru reducerea dependenței de China, însă înlocuirea completă a Chinei „este încă la ani distanță”, potrivit lui David Merriman, director de cercetare la Project Blue, citat în articol. Presiune pe producătorii europeni: prețurile la mașinile electrice Un scenariu considerat de „coșmar” pentru Europa este ca summitul să ducă la un acord comercial „gestionat” între Washington și Beijing, care să lase UE pe margine și să o transforme într-o „victimă colaterală”. Consecința, potrivit materialului, ar putea fi o „invazie” a pieței europene cu excedentele de producție ale Chinei în domenii precum mașini electrice, baterii și bunuri industriale, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe industria europeană. Digi24 menționează că, în prezent, mașinile electrice chinezești sunt cu 25% până la 50% mai ieftine decât modelele europene și dă un exemplu: MG4 pornește de la aproximativ 30.000 de euro (aprox. 150.000 lei), în timp ce modele europene comparabile, precum Volkswagen ID.3, încep de la aproximativ 40.000 de euro (aprox. 200.000 lei). UE: pregătiri pentru „cel mai rău scenariu” Experții citați în material nu exclud un acord „tranzacțional” între Trump și Xi, cu efecte negative pentru Europa. Jonas Parello-Plessner, cercetător asociat în programul Indo-Pacific al German Marshall Fund, afirmă: „În mod realist, discuțiile Trump-Xi devin foarte bilaterale. Și un lucru este sigur: Trump va vorbi doar în numele său.” În paralel, președintele american amenință cu introducerea unor noi tarife, inclusiv pentru produsele chinezești, pentru a înlocui taxele vamale anulate la începutul anului de Curtea Supremă a SUA, mai arată articolul. O escaladare a tensiunilor comerciale SUA–China sau un nou război comercial ar putea lovi industriile europene prin scăderea cererii globale, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și volatilitate financiară. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič , a declarat luna trecută pentru Euronews că UE este pregătită să își consolideze politica industrială și că nu va ezita să își apere industriile: „[UE] va lupta cu toate mijloacele pentru fiecare loc de muncă european, pentru fiecare companie europeană și pentru fiecare sector deschis”, dacă va considera că acestea sunt tratate incorect. În același timp, materialul subliniază că summitul de la Beijing readuce în prim-plan dependența Europei de deciziile celor două mari puteri, într-un moment în care UE încearcă să-și reducă vulnerabilitățile, dar avansează lent. [...]
Washingtonul ia în calcul sancțiuni pe bănci chinezești, dar costul unei escaladări economice poate fi prea mare , în condițiile în care Donald Trump vrea să obțină sprijinul Beijingului pentru a închide conflictul cu Iranul, relatează Reuters . Întâlnirea dintre Trump și Xi Jinping , programată în această săptămână, are loc pe fondul unui război descris drept „costisitor și nepopular” în SUA și al unor speranțe în scădere pentru un acord Washington–Teheran, după ce conflictul a împins în sus prețurile petrolului, iar armistițiul pare tot mai fragil, potrivit analizei. De ce Beijingul nu are aceleași mize ca Washingtonul Consilierii lui Trump văd China – cel mai mare cumpărător de petrol iranian – drept unul dintre puținii actori care ar putea influența decidenții de la Teheran să finalizeze o înțelegere cu SUA, au spus pentru Reuters două persoane informate despre planurile întâlnirii. În lipsa unor instrumente care să forțeze mâna Chinei, obiectivul Washingtonului ar fi să convingă conducerea chineză că are interesul ca războiul să se încheie acum. Beijingul are însă interese concurente. Pe de o parte, China ar vrea ca Strâmtoarea Hormuz să fie deschisă traficului, după ce armata Iranului a „strangulat” circulația, într-un punct prin care trece o cincime din petrolul mondial, inclusiv o parte importantă din livrările către China. Pe de altă parte, Iranul rămâne un aliat strategic și o contrapondere la SUA, iar războiul a mutat atenția diplomatică și militară americană departe de Indo-Pacific, ceea ce reduce stimulentul Chinei de a împinge Iranul spre concesii majore. Henrietta Levin, senior fellow la think tank-ul CSIS, a apreciat că Xi intră în summit dintr-o poziție de „încredere în creștere”, alimentată de retragerea lui Trump din campania tarifară de anul trecut și de percepția că războiul din Iran consumă echipamente militare care altfel ar fi relevante pentru „vecinătatea” Chinei. Pârghiile SUA: sancțiuni, tarife și presiune pe fluxurile financiare Trump a declarat marți că nu are nevoie de ajutorul Chinei pentru a convinge Iranul, invocând blocada navală americană. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Olivia Wales, că Trump „ține toate cărțile” în negocieri. Totuși, Reuters notează că opțiunile de presiune asupra Chinei sunt limitate, iar unele vin cu riscuri economice semnificative: Sancțiuni și tarife : SUA au penalizat financiar anumite entități chineze implicate în evitarea sancțiunilor legate de Iran, dar experții spun că măsurile nu au schimbat semnificativ fluxurile comerciale. Țintirea băncilor chineze : Brett Erickson (Obsidian Risk Advisors) a spus că Washingtonul a evitat „pârghiile cheie”, inclusiv măsuri împotriva băncilor chineze care facilitează comerțul cu Iranul. O sursă cu acces direct la opțiunile Trezoreriei a afirmat că există „mii” de ținte potențiale legate de finanțare ilicită și că ar fi „imposibil” să fie aplicate eficient sancțiunile pe Iran fără a viza băncile chineze, dar oficialii nu ar fi primit directive să meargă împotriva marilor instituții financiare. Strâmtoarea Hormuz : Trump a vehiculat ideea unor taxe pentru traficul prin strâmtoare, însă, după reacții interne și externe, Casa Albă a spus că își dorește redeschiderea fără limitări. În plus, Departamentul de Stat a anunțat că Washingtonul și Beijingul au convenit că nicio țară sau grup nu ar trebui să poată impune taxe acolo. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a trimis în aprilie scrisori de avertizare către două bănci chineze neidentificate, privind facilitarea achizițiilor de petrol iranian, și a spus că Trezoreria este pregătită să impună penalități, însă Reuters notează că nu au urmat acțiuni suplimentare. Bessent ar urma să ridice din nou subiectul în timpul vizitei lui Trump, potrivit unei surse familiarizate cu planurile. Riscul de retorsiune: de la tarife la minerale critice Reținerea SUA de a lovi sectorul bancar chinez ar reflecta incertitudinea privind retorsiunea, spun experți citați de Reuters. Edward Fishman (CFR) avertizează că sancționarea chiar și a unei bănci mici sau medii ar putea declanșa o escaladare „tit-for-tat”, cu revenirea la confruntarea economică și tarife de ordinul sutelor de procente, puse pe pauză anul trecut – un scenariu cu potențial inflaționist și cost politic pentru Trump. Jim Mullinax, fost director în Departamentul de Stat pe politici de sancțiuni, a spus că impactul sancționării unei mari bănci de stat chineze ar putea fi „și mai mare” decât efectele economice ale bombardamentelor asupra Iranului. În plus, o lovitură asupra marilor bănci ar putea determina Beijingul să folosească propria pârghie: mineralele critice . Reuters amintește că China are o poziție cvasi-dominantă în rafinarea și procesarea pământurilor rare și a amenințat în timpul războiului comercial de anul trecut că ar putea limita livrările, ceea ce a alarmat oficiali occidentali și a contribuit la o detensionare comercială fragilă. Pe acest fond, sancțiunile rămân un potențial punct de fricțiune în discuțiile din această săptămână: Beijingul a denunțat sancțiunile americane impuse vineri împotriva a trei companii cu sediul în China, despre care Washingtonul a spus că au sprijinit operațiuni militare iraniene. Fostul adjunct al secretarului de stat Kurt Campbell a apreciat că China, învățând din experiența SUA, va evita să se implice profund în Orientul Mijlociu și va rezista solicitărilor de a pune presiune decisivă pe Iran. „Va fi dificil să îi implici profund pe chinezi în orice circumstanțe. Vor vrea să fie atenți, pentru că pot vedea nisipurile mișcătoare politice la fel ca oricine”, a spus Campbell, citat de Reuters. [...]
