Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone și rachete asupra Kievului a provocat pagube în mai multe cartiere și a menținut ore întregi alerta aeriană, un risc operațional major pentru funcționarea orașului și a serviciilor de urgență, potrivit Reuters.
Rusia a atacat capitala Ucrainei în dimineața de joi, iar oficialii ucraineni au raportat cel puțin patru răniți și avarii la mai multe clădiri. Un imobil a fost parțial prăbușit, iar autoritățile au avertizat că ar putea exista persoane prinse sub dărâmături.
Tymur Tkacenko, șeful administrației militare a capitalei, a spus că o parte a unei clădiri rezidențiale s-a prăbușit în districtul Darnîțkîi (estul Kievului).
„Oamenii sunt prinși sub dărâmături.”
El a precizat că serviciile de urgență se îndreptau spre locul incidentului și că patru persoane au fost rănite.
Primarul Vitali Kliciko a declarat că nouă persoane erau tratate în spital, iar alte două au primit îngrijiri în regim ambulatoriu.
Tkacenko a mai spus că au existat pagube și în alte zone ale orașului, inclusiv într-un cartier unde resturi de dronă au căzut pe acoperișul unei clădiri rezidențiale. Kliciko a raportat avarii în mai multe puncte din capitală, inclusiv într-o suburbie nordică, unde resturi au lovit două clădiri și au declanșat un incendiu într-un bloc de 12 etaje.
Imagini Reuters TV au arătat echipe de intervenție deplasându-se printre grămezi de moloz, în timp ce fum se ridica dintr-o secțiune distrusă a unui bloc. Alte înregistrări apărute pe canale neoficiale de Telegram arătau părți ale unor clădiri în flăcări.
Alerta aeriană a rămas în vigoare în Kiev la peste patru ore de la instituire. Forțele aeriene ucrainene au transmis că drone rusești se aflau în continuare în afara Kievului și în alte regiuni din centrul și estul Ucrainei.
Cu o zi înainte, Rusia a lansat un atac cu drone în timpul zilei, vizând infrastructură critică în regiunile vestice ale Ucrainei și provocând moartea a cel puțin șase persoane, potrivit oficialilor citați de Reuters.
Recomandate
Zelenski încearcă să implice China prin Trump, în timp ce Rusia ridică miza negocierilor cu o condiție teritorială. Potrivit Biziday , președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să discute cu liderul chinez Xi Jinping despre încheierea războiului din Ucraina, pe fondul vizitei pe care liderul american o efectuează la Beijing. Zelenski a spus că se așteaptă ca subiectul să fie abordat în cadrul vizitei și a subliniat că Ucraina „se află în contact constant cu partenerii săi americani”, mizând pe sprijinul acestora pentru găsirea unei soluții de încheiere a conflictului. Condiția Moscovei pentru negocieri „mai semnificative” În paralel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a transmis că Rusia ar relua negocieri de pace „mai semnificative” doar dacă forțele ucrainene se retrag din Donbas și din alte teritorii revendicate de Rusia. Peskov a susținut că o astfel de retragere „ar deschide un coridor pentru pace” și că „războiul ar putea fi oprit în orice moment” dacă Kievul acceptă condițiile Moscovei, inclusiv cedarea teritoriilor din Donbas – cerințe pe care Ucraina le-a respins categoric. Peskov a mai afirmat că Rusia rămâne deschisă dialogului cu SUA, în timp ce continuă ceea ce numește „operațiunea militară specială”, după expirarea armistițiului temporar la începutul acestei săptămâni. Mesajele Kremlinului și lipsa detaliilor despre un acord Declarațiile vin după ce Vladimir Putin a spus, de Ziua Victoriei, că războiul „se îndreaptă către final”, însă oficiali ruși au recunoscut ulterior că nu există detalii concrete privind un posibil acord de pace. În același context, analiști citați de presa internațională apreciază că mesajele Kremlinului sunt orientate în principal către publicul intern, pentru a sugera apropierea unui final al războiului „nu pentru că așa stau lucrurile, ci mai degrabă pentru a liniști o parte din populație”. [...]
Comandamentul militar rus i-ar fi promis lui Vladimir Putin că poate cuceri întregul Donbas până în toamnă , un obiectiv care, dacă ar fi atins, ar repoziționa negocierile de încetare a focului în jurul unor cereri teritoriale mai mari ale Kremlinului, potrivit Digi24 , care citează o relatare Financial Times bazată pe surse. Miza nu este doar o schimbare de ritm pe front, ci și modul în care Moscova ar putea folosi un eventual câștig în Donbas pentru a ridica ștacheta în orice discuție despre armistițiu. În scenariul descris, după preluarea controlului asupra Donbasului, Putin ar intenționa să își intensifice cererile pentru încetarea focului și ar putea să își extindă pretențiile teritoriale. Donbasul, pivot pentru noi pretenții teritoriale Adjunctul șefului serviciului de informații militare ucrainean, Vadim Skibitsky, a declarat pentru Financial Times că un succes în Donbas ar permite Kremlinului să formuleze pretenții suplimentare. Potrivit acestuia, Putin ar putea cere apoi cedarea regiunilor Herson și Zaporijia, pe care Rusia le-a declarat ale sale în 2022, deși o parte semnificativă a acestora rămâne sub controlul Ucrainei. Surse citate de Financial Times susțin că Putin s-ar concentra acum pe cucerirea Donbasului, deși anterior ar fi admis posibilitatea înghețării acțiunilor militare pe linia actuală a frontului. Unul dintre interlocutorii publicației a descris refuzul lui Putin de a accepta o astfel de variantă. Ținte mai largi și mesajul intern: „frontul se prăbușește” Aceleași surse indică faptul că ambițiile lui Putin ar putea depăși Donbasul, mergând până la preluarea controlului asupra întregului teritoriu al Ucrainei de pe malul stâng al Niprului, inclusiv Kievul și Odesa. Un participant la negocieri neoficiale, citat de Financial Times, a susținut că „planul a fost întotdeauna” cucerirea Kievului și a descris, în același context, mesajele care i-ar fi fost transmise lui Putin despre starea frontului ucrainean. „I se spune că ucrainenii sunt la capătul puterilor, frontul se prăbușește și rămân fără oameni”, a declarat unul dintre participanții la negocierile neoficiale, citat de Financial Times. Negocierile de pace, în impas în pofida semnalelor din SUA În acest context, Rusia și Ucraina ar considera puțin probabilă reluarea negocierilor de pace cu medierea SUA, chiar și după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Financial Times. Donald Trump a declarat „ieri și săptămâna trecută” că Rusia și Ucraina sunt aproape de un acord, însă, potrivit materialului citat, nu există confirmări ale acestor afirmații. Sursele Financial Times afirmă că niciuna dintre părți nu vede un sens deosebit în continuarea negocierilor, iar un oficial ucrainean a spus că partea americană nu a obținut progrese din partea Rusiei. Rusia ar fi transmis, de asemenea, că negocierile ulterioare nu ar avea sens fără retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Consilierul prezidențial rus Yuri Ușakov a declarat pe 10 mai, potrivit aceleiași relatări, că rezolvarea conflictului va rămâne în impas chiar și după zeci de runde de negocieri dacă Ucraina nu își retrage trupele din Donbas. Un diplomat german de rang înalt, citat de Financial Times, a apreciat că nu se întrevede încă o încetare a războiului și că Rusia încearcă să obțină victoria pe câmpul de luptă, menținând în același timp cereri maximaliste, ceea ce ar contrazice ideea unei disponibilități reale de a negocia. [...]
Rusia își extinde prin lege baza „legală” pentru intervenții militare externe , o schimbare cu impact direct de reglementare și de securitate în regiune, potrivit Libertatea . Duma de Stat a aprobat, în lecturile a doua și a treia, un proiect care îi acordă președintelui Vladimir Putin prerogative pentru a desfășura forțe armate pe teritoriul altor state. Motivul oficial invocat în document este apărarea cetățenilor ruși care se confruntă cu acțiuni legale în afara granițelor, conform agenției ruse Interfax, citată de publicație. Ce permite concret noua lege Textul legislativ prevede că armata rusă va putea interveni, la decizia lui Vladimir Putin, pentru „a elibera sau proteja” cetățeni ruși arestați, deținuți ori urmăriți penal de instanțe străine care ar acționa fără implicarea sau acordul Rusiei. Legea se referă și la situații în care procedurile ar fi inițiate de organisme judiciare internaționale a căror autoritate nu este recunoscută de Federația Rusă printr-un tratat semnat sau printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU. Proiectul a fost adoptat „la unison”: 381 de deputați (84,7%) au votat „pentru”, fără voturi împotrivă și fără abțineri. Mesajul politic: acuzații la adresa Occidentului Președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, a justificat măsura acuzând Occidentul că folosește justiția ca pe un „instrument de represiune împotriva celor considerați indezirabili”. Într-un comunicat oficial, Volodin a susținut că statele vestice ar ignora regulile internaționale și s-ar amesteca în afacerile țărilor suverane, motiv pentru care Rusia ar trebui să intervină pentru a-și apăra cetățenii persecutați „ilegal”. Context: avertismente NATO și evaluări ale serviciilor occidentale Inițiativa legislativă apare pe fondul unor alerte repetate ale serviciilor de informații europene și nord-atlantice, care suspectează Moscova că se pregătește pentru o confruntare cu țări membre NATO, notează publicația. În acest context sunt menționate: avertismentul din vara lui 2025 al șefului serviciului secret german (BND) privind riscul unor provocări rusești în statele baltice, după modelul anexării Crimeei; apelul generalului Fabien Mandon, șeful Statului Major General al Franței, ca Europa să se pregătească pentru o confruntare directă cu Rusia în următorii 3-4 ani; evaluarea experților de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , care vorbesc despre o etapă preliminară („faza zero”) manifestată prin restructurarea districtelor militare rusești, construirea de noi baze la granița cu Finlanda și intensificarea acțiunilor hibride în Europa, inclusiv sabotaj și bruiaje ale semnalelor GPS. În material este menționat și că armata Rusiei numără 1,5 milioane de soldați. [...]
Slovacia a suspendat pe termen nedeterminat traficul la frontiera cu Ucraina , o decizie cu efect direct asupra fluxurilor de persoane și mărfuri pe unul dintre cele mai scurte segmente de graniță externă a UE, potrivit Agerpres . Măsura a fost justificată prin „motive de securitate”, administrația vămilor de la Bratislava anunțând că „toate posturile de control de la frontiera cu Ucraina vor fi închise (...) până la noi ordine”, conform comunicatului citat. Trecerea frontierei a fost oprită de la ora locală 15.00 (14.00, ora României), însă televiziunea TA3 a relatat ulterior, citând surse din poliție, că punctele de control ar fi fost redeschise după aproximativ două ore. Informația privind redeschiderea nu este prezentată ca anunț oficial al autorităților vamale în materialul citat. Potrivit TA3, închiderea ar fi fost decisă la solicitarea Ucrainei, după atacuri rusești cu drone în regiunea ucraineană de frontieră Transcarpatia . Granița dintre Slovacia și Ucraina are o lungime de circa 50 de kilometri, iar orice întrerupere a funcționării punctelor de trecere poate produce întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori și lanțurile logistice care folosesc acest coridor. În acest stadiu, nu sunt indicate termene sau condiții concrete pentru reluarea completă a traficului. [...]
Vladimir Putin a schimbat conducerea interimară în Belgorod și Briansk , două regiuni ruse de la granița cu Ucraina, după demisiile guvernatorilor, într-o mișcare care indică o recalibrare a controlului administrativ într-o zonă direct afectată de război, potrivit Digi24 . Kremlinul a anunțat că guvernatorii regiunilor Briansk și Belgorod, Aleksandr Bogomaz și Viaceeslav Gladkov, au fost înlocuiți după ce și-au prezentat demisia. Cei doi au condus regiunile de frontieră pe tot parcursul ofensivei ruse în Ucraina, iar informația privind demisiile a fost transmisă de agenția TASS, citată de News.ro. Putin l-a numit pe generalul Aleksandr Șuvaev, care a luptat în Ucraina, ca lider interimar al regiunii Belgorod, iar pe Egor Kovalciuk ca șef interimar al regiunii Briansk. Președintele rus a avut deja întâlniri de lucru la Kremlin cu cei doi, conform informațiilor prezentate. Alegerile pentru posturile de guvernator din aceste regiuni au fost stabilite pentru 20 septembrie. Contextul politic și militar invocat în aceeași zi Schimbările vin într-o zi în care Parlamentul Rusiei a adoptat un amendament legislativ anunțat încă din martie, potrivit căruia armata rusă ar urma să primească dreptul de a „elibera” cetățeni ruși închiși în străinătate, transmite dpa. Intervențiile ar necesita autorizarea președintelui Vladimir Putin: mai întâi aprobarea modificării legii, apoi emiterea unui ordin pentru fiecare operațiune militară. Separat, Financial Times a relatat, citând surse, că comandamentul militar suprem l-ar fi convins pe Putin că trupele ruse ar putea cuceri întregul Donbas până în toamnă. Potrivit aceleiași publicații, după preluarea controlului asupra Donbasului, Putin ar intenționa să-și intensifice cererile pentru încetarea focului și ar putea să-și extindă pretențiile teritoriale. [...]
Washingtonul ia în calcul sancțiuni pe bănci chinezești, dar costul unei escaladări economice poate fi prea mare , în condițiile în care Donald Trump vrea să obțină sprijinul Beijingului pentru a închide conflictul cu Iranul, relatează Reuters . Întâlnirea dintre Trump și Xi Jinping , programată în această săptămână, are loc pe fondul unui război descris drept „costisitor și nepopular” în SUA și al unor speranțe în scădere pentru un acord Washington–Teheran, după ce conflictul a împins în sus prețurile petrolului, iar armistițiul pare tot mai fragil, potrivit analizei. De ce Beijingul nu are aceleași mize ca Washingtonul Consilierii lui Trump văd China – cel mai mare cumpărător de petrol iranian – drept unul dintre puținii actori care ar putea influența decidenții de la Teheran să finalizeze o înțelegere cu SUA, au spus pentru Reuters două persoane informate despre planurile întâlnirii. În lipsa unor instrumente care să forțeze mâna Chinei, obiectivul Washingtonului ar fi să convingă conducerea chineză că are interesul ca războiul să se încheie acum. Beijingul are însă interese concurente. Pe de o parte, China ar vrea ca Strâmtoarea Hormuz să fie deschisă traficului, după ce armata Iranului a „strangulat” circulația, într-un punct prin care trece o cincime din petrolul mondial, inclusiv o parte importantă din livrările către China. Pe de altă parte, Iranul rămâne un aliat strategic și o contrapondere la SUA, iar războiul a mutat atenția diplomatică și militară americană departe de Indo-Pacific, ceea ce reduce stimulentul Chinei de a împinge Iranul spre concesii majore. Henrietta Levin, senior fellow la think tank-ul CSIS, a apreciat că Xi intră în summit dintr-o poziție de „încredere în creștere”, alimentată de retragerea lui Trump din campania tarifară de anul trecut și de percepția că războiul din Iran consumă echipamente militare care altfel ar fi relevante pentru „vecinătatea” Chinei. Pârghiile SUA: sancțiuni, tarife și presiune pe fluxurile financiare Trump a declarat marți că nu are nevoie de ajutorul Chinei pentru a convinge Iranul, invocând blocada navală americană. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Olivia Wales, că Trump „ține toate cărțile” în negocieri. Totuși, Reuters notează că opțiunile de presiune asupra Chinei sunt limitate, iar unele vin cu riscuri economice semnificative: Sancțiuni și tarife : SUA au penalizat financiar anumite entități chineze implicate în evitarea sancțiunilor legate de Iran, dar experții spun că măsurile nu au schimbat semnificativ fluxurile comerciale. Țintirea băncilor chineze : Brett Erickson (Obsidian Risk Advisors) a spus că Washingtonul a evitat „pârghiile cheie”, inclusiv măsuri împotriva băncilor chineze care facilitează comerțul cu Iranul. O sursă cu acces direct la opțiunile Trezoreriei a afirmat că există „mii” de ținte potențiale legate de finanțare ilicită și că ar fi „imposibil” să fie aplicate eficient sancțiunile pe Iran fără a viza băncile chineze, dar oficialii nu ar fi primit directive să meargă împotriva marilor instituții financiare. Strâmtoarea Hormuz : Trump a vehiculat ideea unor taxe pentru traficul prin strâmtoare, însă, după reacții interne și externe, Casa Albă a spus că își dorește redeschiderea fără limitări. În plus, Departamentul de Stat a anunțat că Washingtonul și Beijingul au convenit că nicio țară sau grup nu ar trebui să poată impune taxe acolo. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a trimis în aprilie scrisori de avertizare către două bănci chineze neidentificate, privind facilitarea achizițiilor de petrol iranian, și a spus că Trezoreria este pregătită să impună penalități, însă Reuters notează că nu au urmat acțiuni suplimentare. Bessent ar urma să ridice din nou subiectul în timpul vizitei lui Trump, potrivit unei surse familiarizate cu planurile. Riscul de retorsiune: de la tarife la minerale critice Reținerea SUA de a lovi sectorul bancar chinez ar reflecta incertitudinea privind retorsiunea, spun experți citați de Reuters. Edward Fishman (CFR) avertizează că sancționarea chiar și a unei bănci mici sau medii ar putea declanșa o escaladare „tit-for-tat”, cu revenirea la confruntarea economică și tarife de ordinul sutelor de procente, puse pe pauză anul trecut – un scenariu cu potențial inflaționist și cost politic pentru Trump. Jim Mullinax, fost director în Departamentul de Stat pe politici de sancțiuni, a spus că impactul sancționării unei mari bănci de stat chineze ar putea fi „și mai mare” decât efectele economice ale bombardamentelor asupra Iranului. În plus, o lovitură asupra marilor bănci ar putea determina Beijingul să folosească propria pârghie: mineralele critice . Reuters amintește că China are o poziție cvasi-dominantă în rafinarea și procesarea pământurilor rare și a amenințat în timpul războiului comercial de anul trecut că ar putea limita livrările, ceea ce a alarmat oficiali occidentali și a contribuit la o detensionare comercială fragilă. Pe acest fond, sancțiunile rămân un potențial punct de fricțiune în discuțiile din această săptămână: Beijingul a denunțat sancțiunile americane impuse vineri împotriva a trei companii cu sediul în China, despre care Washingtonul a spus că au sprijinit operațiuni militare iraniene. Fostul adjunct al secretarului de stat Kurt Campbell a apreciat că China, învățând din experiența SUA, va evita să se implice profund în Orientul Mijlociu și va rezista solicitărilor de a pune presiune decisivă pe Iran. „Va fi dificil să îi implici profund pe chinezi în orice circumstanțe. Vor vrea să fie atenți, pentru că pot vedea nisipurile mișcătoare politice la fel ca oricine”, a spus Campbell, citat de Reuters. [...]
