Știri
Știri din categoria Externe
Italia încearcă să slăbească angajamentul NATO de finanțare a ajutorului militar pentru Ucraina până în 2027, cerând eliminarea din proiectul declarației finale a summitului de la Ankara a unei referințe explicite la anul 2027, potrivit Kyiv Post. Miza este una de politică și planificare bugetară: formularea actuală fixează un orizont clar al sprijinului, iar Roma susține că un calendar rigid ar putea îngreuna o eventuală soluție negociată mai devreme cu Rusia.
Proiectul de comunicat prevede că aliații NATO ar urma să ofere Ucrainei 70 miliarde euro în asistență militară în 2026 și 2027. Suma nu ar reprezenta obligații financiare noi, ci ar agrega angajamente anterioare: un nivel anual de 40 miliarde euro, plus încă 30 miliarde euro pe an dintr-un program de împrumuturi al Uniunii Europene.
Includerea unei sume și a unui interval de timp ar marca o schimbare față de declarația summitului de anul trecut, care nu menționa explicit termene și valori pentru ajutorul financiar destinat Ucrainei. În acest context, tentativa Italiei de a elimina referința la 2027 vizează reducerea rigidității politice a angajamentului, fără a pune sub semnul întrebării sprijinul în sine, potrivit sursei.
Bloomberg, citat de Kyiv Post, notează că Italia ar fi invocat și intensificarea contactelor diplomatice cu Moscova ca argument pentru a evita „blocarea” sprijinului până în 2027, pe motiv că ar putea complica negocieri potențiale.
Aceleași informații indică faptul că oficiali familiarizați cu poziția guvernului italian consideră improbabil ca Roma să blocheze consensul în alianță pe acest subiect, subliniind că angajamentul general al Italiei față de Ucraina „nu este pus în discuție”.
În paralel, discuțiile despre comunicatul NATO vin după decizii recente ale Italiei privind mecanismele de finanțare:
Deși evită anumite instrumente de finanțare, Italia ar urma să își majoreze cheltuielile de apărare. Potrivit materialului, premierul Giorgia Meloni este așteptată să anunțe la summitul de la Ankara că Italia va urca în acest an la 2,8% din PIB pentru apărare.
Roma ar fi informat NATO și despre planuri pe termen lung de a aloca 5% din PIB pentru apărare și securitate, cu accent pe securizarea frontierelor, capabilități cibernetice, spațiu și tehnologii cu utilizare duală (civilă și militară).
Recomandate
Lituania se oferă să plătească pentru o bază militară permanentă a SUA , într-o încercare de a transforma actuala prezență americană prin rotație într-un angajament pe termen lung, cu implicații directe de buget și infrastructură pentru statul baltic, potrivit Mediafax . Premierul Mindaugas Sinkevicius a declarat că Vilnius este pregătit să suporte costurile înființării unei baze permanente, dacă Washingtonul acceptă propunerea. Mesajul vine după ce președintele american Donald Trump a spus că va analiza solicitarea Lituaniei. „Sunt prietenii mei, sunt oameni grozavi, așa că vom analiza cu siguranță”, a declarat Trump. Ce ar însemna financiar și operațional propunerea Șeful guvernului lituanian a transmis că autoritățile sunt gata să acopere costurile necesare „în cazul în care Statele Unite vor lua decizia politică de a staționa permanent militari în țară”. În material nu sunt menționate sume sau un calendar, dar miza este trecerea de la rotații periodice la o prezență stabilă, care ar presupune condiții legate de infrastructură și finanțare. Sinkevicius a precizat că a discutat ideea luna trecută, la Vilnius, cu John Coale, emisar al lui Donald Trump. Context: prezență americană deja existentă, dar nepermanentă Lituania, stat membru UE și NATO , se află la granița cu Rusia și Belarus și găzduiește deja militari americani detașați prin rotație, notează Reuters, citată de Mediafax. Statele Unite mențin în Lituania, din 2019, un batalion blindat format din aproape 1.000 de militari, cu schimbări la câteva luni. Premierul lituanian a descris o prezență militară americană permanentă drept o garanție importantă pentru descurajare și securitate, în contextul preocupărilor de securitate ale statelor baltice. [...]
Încetinirea avansului Rusiei în Donbas în 2026, inclusiv pierderi teritoriale în septembrie, complică obiectivul strategic al Moscovei și prelungește presiunea asupra resurselor militare. Potrivit HotNews , o contraofensivă ucraineană desfășurată de câteva luni în nordul Donbasului a zădărnicit încercările Rusiei de a încercui orașele rămase sub control ucrainean, în timp ce în sud Kievul susține că a reușit să blocheze înaintarea rusă prin reorganizarea apărării. Evoluțiile descrise de publicație, pe baza unei relatări din New York Times , indică o schimbare de ritm față de așteptările exprimate repetat de Vladimir Putin privind „inevitabilitatea” cuceririi Donbasului. Analiști occidentali citați afirmă că Rusia a pierdut teritorii „însemnate” în timpul campaniei ucrainene, denumită de Kiev „ Operațiunea Vivaldi ”. Datele de teren: septembrie, cea mai slabă lună pentru câștigurile nete ale Rusiei din 2023 încoace La nivel mai larg, avansul rus pe teritoriul Ucrainei ar fi încetinit semnificativ în 2026, iar septembrie a fost cea mai slabă lună din perspectiva câștigurilor teritoriale nete ale Rusiei începând cu iunie 2023, potrivit firmei finlandeze Black Bird Group . Conform graficului publicat de Black Bird Group , Rusia ar fi pierdut în septembrie 190 km² (informație ilustrată și în postarea Black Bird ). Discrepanțe cu versiunea Moscovei și tensiuni în spațiul pro-rus Datele Black Bird contrazic afirmația Ministerului Apărării din Rusia, care a susținut pe 19 septembrie că Rusia a capturat peste 2.000 de mile pătrate (aprox. 5.180 km²). HotNews notează că inclusiv bloggeri militari ruși ultranaționaliști au contestat această declarație și și-au exprimat îngrijorarea că încercarea de a înconjura „orașele-fortărețe” din Donbas eșuează. Cum descrie Ucraina operațiunea: lovituri pe logistică și adaptare la „războiul dronelor” În contextul unui impas accentuat de prezența permanentă a dronelor, operațiunea ucraineană este prezentată ca o combinație de acțiuni asupra logisticii și de tactici adaptate câmpului de luptă: atacuri cu rază medie asupra drumurilor și căilor ferate folosite pentru aprovizionarea trupelor ruse; distrugerea unui oleoduct, care ar fi întrerupt accesul la combustibil necesar operațiunilor de supraveghere, potrivit locotenent-colonelului Petro Horbatenko (al Treilea Corp de Armată); identificarea și lovirea operatorilor ruși de drone prin interceptarea semnalelor; folosirea sistemelor robotizate de dezamorsare a minelor și minarea rutelor de aprovizionare rusești cu mine amplasate de drone; avans cu vehicule blindate protejate de „blindaj reactiv” îmbunătățit (sistem care folosește explozii controlate pentru a respinge atacurile), în paralel cu atacuri cu drone terestre în spatele frontului. Ce urmează: obiectivul Donbas rămâne „nenegociabil”, iar presiunea aeriană crește HotNews arată că Vladimir Putin a numit controlul complet asupra Donbasului o condiție „nenegociabilă” pentru oprirea războiului, în condițiile în care Donețk și Luhansk au fost alipite la Rusia printr-un referendum nerecunoscut internațional. În același timp, Ucraina a respins propunerile administrației Trump de a ceda teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit pe câmpul de luptă. Pe fondul obiectivelor neatinse în Donbas, Moscova și-ar fi intensificat atacurile aeriene asupra orașelor ucrainene, folosindu-și avantajul în rachete și drone pentru a bombarda Kievul; oficiali ucraineni descriu această campanie drept „terorism” menit să slăbească voința de luptă. Volodimir Zelenski a declarat că, până acum, peste 5.000 de soldați ruși ar fi fost uciși în cadrul operațiunii și alți 250 capturați, însă New York Times precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre, iar Ucraina nu publică date despre propriile pierderi. [...]
Franța a suspendat temporar folosirea grenadelor de dispersare la protestele elevilor , o decizie cu impact direct asupra modului în care poliția gestionează manifestațiile, după ce un adolescent de 15 ani și-a pierdut o mână la un protest din Lens, în nordul țării, potrivit HotNews , care citează The Guardian . Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez , a declarat la postul de radio RTL că a dispus suspendarea „în contextul mișcării liceenilor”, până la clarificarea exactă a incidentului. Autoritățile nu au confirmat circumstanțele: nu este clar dacă adolescentul a ridicat grenada de la sol sau dacă a fost lovit direct. Poliția a susținut că, înainte de intervenția trupelor antirevoltă, până la 200 de protestatari ar fi aruncat cu obiecte în forțele de ordine. „Suspend folosirea grenadelor până când vom afla exact ce s-a întâmplat.” Presiune pe Ministerul de Interne: răniți și anchete pentru acuzații de brutalitate Pe fondul acuzațiilor privind folosirea excesivă a forței, Nuñez a mai spus că au fost deschise 18 anchete interne în cadrul poliției. Printre cazurile investigate se află un incident în care un protestatar și-ar fi pierdut mai mulți dinți și un altul în care un elev și-a pierdut vederea la un ochi. În paralel, organizații pentru drepturile omului și sindicate au acuzat în repetate rânduri poliția că folosește forța nejustificat, în timp ce ministrul a insistat că agenții sunt acolo pentru a-i proteja pe elevi. Protestele continuă, pe fondul unei crize în educație și al constrângerilor bugetare Manifestațiile, care durează de două săptămâni și au avut episoade violente, au fost declanșate de probleme din sistemul de educație: lipsă cronică de profesori, clase supraaglomerate, clădiri degradate și program școlar prelungit. Potrivit datelor citate, de la începutul protestelor au fost răniți cel puțin 215 adolescenți și 85 de angajați ai școlilor, iar aproximativ 750 de polițiști au fost răniți. Decizia de suspendare a venit la o zi după ce cel puțin 250.000 de elevi, părinți, profesori și membri ai sindicatelor au protestat în toată Franța, în cea mai amplă zi de până acum, ceea ce l-a determinat pe președintele Emmanuel Macron să convoace o ședință de urgență a cabinetului. În unele orașe, inclusiv la Paris, marșurile s-au încheiat cu vandalism sporadic și confruntări scurte cu trupele antirevoltă; polițiștii au folosit gaze lacrimogene și intervenții cu bastoanele pentru dispersare. Premierul Sabastien Lecornu urmează să susțină un discurs despre manifestații și despre situația financiară gravă a țării, despre care sursa notează că limitează capacitatea guvernului de a răspunde revendicărilor. Lecornu a condamnat violențele și a respins acuzațiile că guvernul ar fi ordonat „represiunea polițienească” împotriva protestatarilor. Pentru moment, suspendarea grenadelor schimbă tactica de intervenție a poliției în stradă, însă durata măsurii rămâne legată de rezultatele verificărilor privind incidentul de la Lens și de evoluția anchetelor interne. [...]
Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii militare și energetice din Rusia , vizând inclusiv un aerodrom și instalații petroliere, într-o operațiune desfășurată pe 6-7 octombrie, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este dublă: degradarea capacității Rusiei de a lansa atacuri la distanță (în special cu drone) și presiune pe sursele de finanțare ale războiului, prin ținte din sectorul petrolier. Statul Major General al Ucrainei a transmis că forțele ucrainene au lovit un aerodrom militar rusesc, stații de război electronic și radar, facilități legate de drone, posturi de comandă și depozite logistice. Țintele au fost atât pe teritoriul Rusiei, cât și în zone ocupate din regiunile Donețk, Luhansk și Zaporijjea. Publicația notează că amploarea pagubelor era încă evaluată, iar autoritățile ruse nu oferiseră, la momentul publicării, informații verificabile independent despre daune. Ținte în Rusia: aerodrom, război electronic și radar Conform Statului Major, a fost lovit aerodromul Seșcea din regiunea Briansk. În aceeași zonă, o stație de război electronic ar fi fost lovită lângă Hrynove, iar o stație radar ar fi fost vizată lângă Elionka. Armata ucraineană nu a precizat ce unități sau ce tip de armament au fost folosite. În teritoriile ocupate: noduri de drone, posturi de comandă și logistică În orașul Donețk ocupat, Ucraina afirmă că a lovit o locație folosită de trupele ruse pentru stocarea, pregătirea și lansarea dronelor de atac. Au fost vizate și posturi de comandă pentru drone în apropiere de Bilotserkivka și Kamianka (zona ocupată din regiunea Zaporijjea). Totodată, Statul Major a raportat lovirea unui post de comandă și observare lângă Hirnyk (regiunea Donețk), precum și a altor două poziții similare lângă așezările ocupate Ukrainsk și Kurakhivka. În regiunea Luhansk ocupată, Ucraina a anunțat atacuri asupra a două obiective logistice: un depozit de materiale și echipamente lângă Krynychne și un depozit de combustibili și lubrifianți lângă Kondriuche. Nu au fost comunicate date despre victime sau despre amploarea pagubelor. Zelenski: lovituri asupra a două facilități petroliere și o țintă în Marea Neagră Separat, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că, în ultima zi, forțele ucrainene au lovit patru ținte care „ajută Rusia să finanțeze și să poarte” războiul: două facilități petroliere, un poligon de instruire militară și o țintă nespecificată în Marea Neagră. „Războinicii noștri au lovit patru ținte care ajută Rusia să finanțeze și să poarte războiul său brutal.” Potrivit lui Zelenski, loviturile asupra obiectivelor din Rusia au avut loc în regiunile Perm, Samara și Astrahan, fără a preciza ce facilități au fost vizate și cum se distribuie țintele pe regiuni. Despre operațiunea din Marea Neagră, nici Statul Major, nici Zelenski nu au indicat dacă a fost vizată o navă, o instalație offshore sau un alt tip de obiectiv militar. De ce contează Dincolo de efectul militar imediat, includerea explicită a unor facilități petroliere în lista țintelor indică o strategie de a lovi în capacitatea Rusiei de a-și susține financiar efortul de război, în paralel cu atacuri asupra infrastructurii de drone și a lanțurilor logistice din teritoriile ocupate. În lipsa unor evaluări independente ale pagubelor, impactul concret rămâne, deocamdată, dificil de cuantificat. [...]
Ungaria a ridicat blocajul care ținea pe loc deschiderea clusterelor 2 și 3 pentru aderarea Ucrainei la UE , ceea ce poate accelera procedural negocierile în următoarele zile, potrivit news.ro . Mișcarea are relevanță de reglementare: deblocarea permite trecerea la etapa următoare în mecanismul formal de negociere, după luni de întârziere. Decizia a venit după ce grupul de lucru al Consiliului UE pentru extindere a aprobat rezultatele „screeningului” (evaluarea inițială a alinierii la legislația UE) pentru clusterele 2 și 3 în cazul Ucrainei. Ulterior, în Coreper (formatul ambasadorilor statelor membre pe lângă UE), statele membre au convenit trimiterea unor scrisori către guvernele Ucrainei și Republicii Moldova privind prezentarea pozițiilor de negociere, conform unei surse din UE citate de Ukrainska Pravda. Clusterele vizate sunt: Clusterul 2 – Piața internă Clusterul 3 – Competitivitate și creștere incluzivă Ce urmează în calendarul procedural Proiectul poziției de negociere a UE pentru ambele clustere ar urma să fie pregătit „în zilele următoare”. Publicația notează că pașii următori ar putea avansa rapid, cu un calendar strâns legat de modificări legislative în Ucraina. Este „preconizat” ca statele membre să poată conveni asupra poziției de negociere pentru deschiderea clusterelor încă din 12 octombrie , în condițiile în care Rada Supremă ar urma să adopte modificări legislative privind educația în limbile minorităților naționale. După acest pas, ar deveni posibilă organizarea, pe 13 octombrie , a unei conferințe interguvernamentale Ucraina–UE, unde clusterele 2 și 3 ar putea fi deschise oficial. De ce a contat veto-ul Budapestei Anterior, Ungaria a blocat timp de câteva luni aprobarea rezultatelor procesului de screening pentru clusterele 2 și 3, ceea ce a împiedicat Ucraina să treacă la etapele următoare ale procedurii de deschidere. La 1 octombrie, în Rada Supremă a fost înregistrat un proiect de lege privind educația în limbile minorităților naționale, iar aprobarea acestuia a contribuit, potrivit informațiilor citate, la eliminarea blocajului impus de Ungaria. [...]
SUA și Grecia își extind cooperarea de securitate printr-un program comun de schimb de informații antiteroriste , într-un context în care Atena invocă presiuni crescute legate de migrație și trafic de persoane, potrivit Economica . Miza practică este întărirea coordonării între agențiile de aplicare a legii, cu potențiale efecte asupra securității rutelor comerciale din estul Mediteranei și din proximitatea unor puncte strategice precum Strâmtoarea Ormuz . Memorandum SUA–Grecia: program comun de securitate și schimb de informații În timpul unei vizite oficiale în Grecia, Rubio a spus că țara este „puternic expusă” amenințărilor generate de migrația în masă și de traficul de persoane, relatează Agerpres . În acest context, oficialul american a anunțat semnarea unui memorandum de înțelegere care instituie un program comun de securitate. „Ca parte a eforturilor noastre de a combate aceste ameninţări comune la adresa naţiunilor noastre, suntem mândri să anunţăm un nou memorandum de înţelegere care instituie un program comun de securitate, menit să consolideze schimbul de informaţii antiteroriste între agenţiile noastre de aplicare a legii” Declarația a fost făcută în fața jurnaliștilor, alături de ministrul grec de Externe, George Gerapetritis . De ce contează: rolul Greciei în NATO și securitatea rutelor comerciale Grecia este prezentată ca un aliat NATO important pentru SUA, oferind facilități militare considerate esențiale pentru securitatea din estul Mediteranei. Totodată, Atena conduce o misiune maritimă a Uniunii Europene menită să protejeze transportul comercial în Marea Roșie, potrivit informațiilor din aceeași relatare. Extinderea sprijinului maritim și referirea la Strâmtoarea Ormuz Gerapetritis a declarat miercuri că Grecia este dispusă să coopereze cu Statele Unite și să ofere sprijin maritim în Strâmtoarea Ormuz, însă condiționat de existența „unui proces de pace viabil” în zonă. Pe același subiect, Rubio a afirmat că Iranul „a pierdut controlul complet” asupra Strâmtorii Ormuz, informație atribuită AFP în material. „Acum circulă prin ea aproape la fel de mult petrol ca înainte de începerea acestui conflict. Prin urmare, au pierdut controlul complet asupra strâmtorii” [...]
