Externe02 mai 2026
Zelenski își exprimă frustrarea față de Trump - Impactul asupra relațiilor dintre Ucraina și SUA se agravează
Erodarea încrederii dintre Kiev și Washington riscă să blocheze accesul Ucrainei la armament și să slăbească presiunea sancțiunilor asupra Rusiei , într-un moment în care administrația Trump este concentrată pe războiul cu Iranul și pe gestionarea consecințelor acestuia, potrivit Digi24 , care citează o analiză Kyiv Independent . Schimbarea de ton a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski – de la sprijin public pentru o operațiune militară americană în Orientul Mijlociu la critici deschise la adresa politicii externe a SUA – vine pe fondul unor „promisiuni încălcate”, al incertitudinii privind stocurile de armament și al mesajelor publice de la Washington care alimentează frustrarea Kievului, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Kyiv Independent. Oficialii ucraineni evită să vorbească despre o ruptură, dar recunosc că deficitul de încredere devine tot mai vizibil. De ce contează: sancțiunile și armele au devenit pârghii instabile Pentru Ucraina, miza imediată este dublă: menținerea presiunii economice asupra Rusiei și asigurarea fluxului de armament, în special pentru apărarea aeriană. Analiza descrie o relație bilaterală care intră într-un „impas dificil”, în timp ce SUA sunt absorbite de conflictul cu Iranul și de o diplomație „fragilă” privind o posibilă soluționare. În plan economic și de reglementare (sancțiuni), Kyiv Independent notează că Washingtonul a emis, la jumătatea lunii aprilie, o a doua derogare de la sancțiuni pentru petrolul rusesc, permițând vânzări limitate pe fondul îngrijorărilor privind penuria globală legată de război și de perturbările asociate blocadei Strâmtorii Hormuz . La Kiev, decizia a fost percepută drept „trădare”, mai ales că, cu două zile înainte, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, declarase public că administrația „nu va reînnoi licența generală pentru petrolul rusesc”. Tot potrivit sursei, chiar și unii oficiali americani ar fi considerat în privat că derogarea nu era necesară și că ar fi avut un impact redus asupra piețelor, ceea ce a amplificat neîncrederea Kievului. Prelungirea a venit la scurt timp după o vizită în SUA a trimisului rus Kirill Dmitriev, despre care „se crede” că a făcut lobby pentru derogare. Critici mai directe de la Kiev, după luni de reținere După o perioadă în care Zelenski a încercat să gestioneze relația cu Trump „înghițindu-și frustrarea în public”, ultimele luni au adus o schimbare vizibilă, arată analiza. Printre episoadele menționate: Zelenski i-a criticat direct pe cei doi emisari americani implicați în procesul de pace, acuzând lipsă de respect față de Kiev. L-a criticat pe vicepreședintele JD Vance pentru că a lăudat suspendarea ajutorului militar american pentru Ucraina, susținând că poziția avantajează Rusia și slăbește SUA. Un oficial ucrainean a explicat de ce Kievul a evitat să comenteze public după împușcăturile de la Cina Corespondenților de la Casa Albă, invocând lipsa unor reacții similare din partea americană atunci când Ucraina este supusă atacurilor masive. „Este o lipsă de respect să mergi la Moscova și nu la Kiev, este pur și simplu o lipsă de respect”, a declarat Zelenski pe 20 aprilie. Oficialii ucraineni susțin, însă, că nu ar fi vorba despre o strategie deliberată de confruntare, ci despre adaptarea mesajelor la o relație care „s-a schimbat”. Războiul cu Iranul a scos Ucraina de pe agenda Washingtonului, susține analiza Kyiv Independent arată că Zelenski a fost printre primii lideri care au susținut public campania americană și israeliană împotriva Iranului, argumentând că Teheranul este implicat de mult timp în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. „Regimul iranian a adus atâta rău Ucrainei”, a spus Zelenski. Kievul ar fi sperat că acest sprijin va consolida relevanța strategică a Ucrainei pentru Trump. În schimb, SUA ar fi devenit „și mai ostile” față de Kiev, iar Ucraina ar fi fost „efectiv scoasă de pe agenda de lucru” pe măsură ce Washingtonul s-a concentrat pe gestionarea escaladării. Armamentul: de la ajutor direct la vânzări, cu blocaje pe Patriot Pe dimensiunea operațională, cooperarea militară este descrisă ca o sursă de „anxietate tăcută”. Spre deosebire de administrația Biden, Casa Albă a lui Trump s-a abținut de la acordarea de ajutor militar direct, iar asistența ar veni tot mai mult prin vânzări de arme și mecanisme de achiziție care implică aliații NATO. Unele rapoarte au sugerat că Washingtonul ar folosi livrările către Ucraina ca pârghie în negocieri mai ample cu guvernele europene; un oficial al Apărării din SUA a respins această idee, potrivit analizei. În Europa, frustrarea ar crește, iar o sursă familiarizată cu discuțiile a spus că acest lucru afectează direct capacitatea Ucrainei de a obține armele de care are nevoie „urgent”, inclusiv rachete pentru sistemele Patriot. „Este foarte greu să canalizăm acești bani chiar și pentru achiziționarea de rachete pentru sistemele Patriot”, a spus sursa citată. Analiza mai notează că penuria a devenit atât de gravă încât Zelenski i-a cerut comandantului Forțelor Aeriene să contacteze direct partenerii care promiseseră anterior rachete Patriot și alte sisteme de apărare aeriană. Ce urmează: relație mai tranzacțională și reacții publice mai dure Un semnal al schimbării este și reacția publică a ambasadoarei Ucrainei în SUA, Olha Stefanișina, care a criticat derogarea privind petrolul rusesc și a cerut reinstituirea sancțiunilor, potrivit analizei. Pentru Kiev, „problema mai profundă” nu ar fi petrolul în sine, ci încrederea – iar odată erodată, spațiul pentru compromisuri discrete se îngustează, cu efecte directe asupra sancțiunilor și a livrărilor de armament. [...]