Știri
Știri din categoria Externe
Retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania riscă să adâncească incertitudinea de securitate în Europa, într-un moment în care relația transatlantică este deja tensionată de decizii comerciale ale Washingtonului, potrivit Stirile Pro TV. Premierul Poloniei, Donald Tusk, avertizează că pericolul major nu vine din exterior, ci din „dezintegrarea” alianței.
Tusk a reacționat sâmbătă, după anunțul Pentagonului privind retragerea din Germania, spunând că principala amenințare pentru comunitatea transatlantică este erodarea internă a coeziunii.
„Cea mai mare ameninţare pentru comunitatea transatlantică nu sunt duşmanii săi externi, ci dezintegrarea în curs a Alianţei noastre. Trebuie să facem cu toţii tot ce este necesar pentru a inversa acest trend dezastruos.”
Secretarul apărării din SUA, Pete Hegseth, a ordonat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, a relatat sâmbătă dpa. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a declarat pentru agenția de presă germană că retragerea ar urma să se încheie în următoarele șase până la 12 luni.
Germania găzduiește aproximativ 35.000 de militari americani în serviciu activ, cel mai mare contingent american din Europa, conform informațiilor din articol.
Planurile Pentagonului vin după o altă decizie a SUA care a iritat Berlinul în același weekend: Donald Trump a anunțat că va crește taxele vamale pentru importurile auto din Uniunea Europeană cu 25%, acuzând UE că nu respectă acordul comercial, notează Reuters, citată de Știrile Pro TV. Publicația menționează că măsura „amenință să coste economia Germaniei miliarde de euro”, fără a oferi o estimare numerică.
În paralel, un oficial citat în articol afirmă că reducerea va readuce numărul militarilor americani din Europa la nivelurile de dinainte de 2022, înainte ca invazia Rusiei în Ucraina să ducă la creșterea efectivelor, decisă de președintele de atunci, Joe Biden.
Mesajul lui Tusk pune accent pe riscul ca decizii succesive ale Washingtonului — militare și comerciale — să slăbească încrederea și coordonarea în cadrul alianței transatlantice. În lipsa altor detalii în sursă despre redistribuirea trupelor sau despre măsuri compensatorii, rămâne de urmărit cum va fi implementată retragerea în intervalul de șase până la 12 luni indicat de Pentagon.
Recomandate
Retragerea a 5.000 de militari americani din Germania pune presiune pe bugetele europene de apărare , iar NATO spune că încearcă să înțeleagă „detaliile” deciziei luate la Washington, potrivit Antena 3 . Mesajul Alianței leagă direct mișcarea de nevoia ca Europa să investească mai mult în apărare și să preia o parte mai mare din responsabilitățile de securitate. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a transmis pe platforma X că Alianța „lucrează” cu SUA pentru a înțelege decizia privind postura forțelor în Germania, după ce secretarul apărării american, Pete Hegseth , a ordonat retragerea a circa 5.000 de militari americani din această țară, notează Agerpres. Ce spune NATO: investiții mai mari și „o Europă mai puternică” În mesajul citat, Hart susține că ajustarea anunțată de SUA „subliniază necesitatea” ca Europa să continue să investească mai mult în apărare și să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea comună. În același context, oficialul NATO amintește că aliații au convenit să investească 5% din PIB la Summitul NATO de la Haga de anul trecut. „Această ajustare subliniază necesitatea ca Europa să continue să investească mai mult în apărare şi să îşi asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea noastră comună (...)” Hart mai afirmă că NATO rămâne încrezătoare în capacitatea de descurajare și apărare, pe măsură ce „trecerea către o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic” continuă. Calendarul retragerii și justificarea Pentagonul ui Pentagonul a anunțat că SUA vor retrage aproximativ 5.000 de soldați din Germania în următorul an, iar finalizarea ar urma să aibă loc în „șase până la douăsprezece luni”, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt Sean Parnell, citate în material. Motivarea oficială a Pentagonului este că decizia vine în urma unei „analize amănunțite” a poziției forțelor americane în Europa și reflectă cerințele teatrului de operațiuni și condițiile din teren. Context politic invocat în material Antena 3 mai relatează că decizia vine după ce președintele Donald Trump l-a criticat dur pe cancelarul german, pe fondul reacțiilor acestuia legate de războiul din Iran. În același context, este menționat că Friedrich Merz a spus că SUA sunt „umilite” de Iran și a acuzat oficiali americani că intră într-un război fără o strategie clară. Pentru moment, NATO spune doar că încearcă să clarifice „detaliile” deciziei americane, fără a anunța măsuri concrete de compensare a retragerii în Germania. [...]
Germania cere europenilor să preia mai mult din povara apărării , după ce Washingtonul a anunțat retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania, o mișcare care pune presiune operațională pe capacitatea Europei de a-și susține securitatea în cadrul NATO, potrivit Digi24 . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a spus că „în cadrul NATO trebuie să devenim mai europeni pentru a continua să fim transatlantici”, argumentând că europenii trebuie „să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate”. Declarația a fost transmisă într-un comunicat distribuit prin canalul WhatsApp al Ministerului Apărării german, conform EFE și Agerpres. Ce înseamnă, concret, „mai multă responsabilitate” pentru Germania Pistorius a susținut că Germania este „pe drumul cel bun”, indicând trei direcții: extinderea forțelor armate ( Bundeswehr ), achiziții „mai ample și mai rapide” de echipamente și construcția de infrastructură. Totodată, el a anunțat că va coordona viitoarele misiuni militare împreună cu „Grupul celor Cinci” (Franța, Italia, Polonia și Regatul Unit), alături de Germania. Retragerea: calendar și dimensiunea prezenței SUA în Germania Secretarul apărării din SUA, Pete Hegseth, a ordonat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, a relatat dpa, iar un purtător de cuvânt al Pentagonului a indicat că retragerea ar urma să se încheie în următoarele șase până la 12 luni. Pistorius a estimat numărul actual al militarilor americani staționați în Germania la „aproape 40.000”. În același timp, el a subliniat că SUA și Germania au în continuare interese militare comune și că prezența trupelor americane în Europa, „și în special în Germania”, este „în interesul nostru și în interesul SUA”, într-o declarație pentru dpa. Context: de ce contează pentru NATO și pentru Europa Ministrul german a spus că decizia nu a fost neașteptată și a numit-o „previzibilă”. În paralel, el a indicat că Germania lucrează „îndeaproape cu americanii” în mai multe locații, inclusiv la Ramstein, Grafenwohr și Frankfurt, pentru „pace și securitate în Europa”, pentru Ucraina și pentru „descurajare comună”. Digi24 notează, citând Reuters, că acesta este cel mai concret anunț de până acum al guvernului SUA privind reducerea prezenței militare în Europa, după luni de plângeri ale Washingtonului că regiunea nu face suficient pentru propria securitate și pentru a sprijini SUA în Iran. [...]
Erodarea încrederii dintre Kiev și Washington riscă să blocheze accesul Ucrainei la armament și să slăbească presiunea sancțiunilor asupra Rusiei , într-un moment în care administrația Trump este concentrată pe războiul cu Iranul și pe gestionarea consecințelor acestuia, potrivit Digi24 , care citează o analiză Kyiv Independent . Schimbarea de ton a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski – de la sprijin public pentru o operațiune militară americană în Orientul Mijlociu la critici deschise la adresa politicii externe a SUA – vine pe fondul unor „promisiuni încălcate”, al incertitudinii privind stocurile de armament și al mesajelor publice de la Washington care alimentează frustrarea Kievului, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Kyiv Independent. Oficialii ucraineni evită să vorbească despre o ruptură, dar recunosc că deficitul de încredere devine tot mai vizibil. De ce contează: sancțiunile și armele au devenit pârghii instabile Pentru Ucraina, miza imediată este dublă: menținerea presiunii economice asupra Rusiei și asigurarea fluxului de armament, în special pentru apărarea aeriană. Analiza descrie o relație bilaterală care intră într-un „impas dificil”, în timp ce SUA sunt absorbite de conflictul cu Iranul și de o diplomație „fragilă” privind o posibilă soluționare. În plan economic și de reglementare (sancțiuni), Kyiv Independent notează că Washingtonul a emis, la jumătatea lunii aprilie, o a doua derogare de la sancțiuni pentru petrolul rusesc, permițând vânzări limitate pe fondul îngrijorărilor privind penuria globală legată de război și de perturbările asociate blocadei Strâmtorii Hormuz . La Kiev, decizia a fost percepută drept „trădare”, mai ales că, cu două zile înainte, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, declarase public că administrația „nu va reînnoi licența generală pentru petrolul rusesc”. Tot potrivit sursei, chiar și unii oficiali americani ar fi considerat în privat că derogarea nu era necesară și că ar fi avut un impact redus asupra piețelor, ceea ce a amplificat neîncrederea Kievului. Prelungirea a venit la scurt timp după o vizită în SUA a trimisului rus Kirill Dmitriev, despre care „se crede” că a făcut lobby pentru derogare. Critici mai directe de la Kiev, după luni de reținere După o perioadă în care Zelenski a încercat să gestioneze relația cu Trump „înghițindu-și frustrarea în public”, ultimele luni au adus o schimbare vizibilă, arată analiza. Printre episoadele menționate: Zelenski i-a criticat direct pe cei doi emisari americani implicați în procesul de pace, acuzând lipsă de respect față de Kiev. L-a criticat pe vicepreședintele JD Vance pentru că a lăudat suspendarea ajutorului militar american pentru Ucraina, susținând că poziția avantajează Rusia și slăbește SUA. Un oficial ucrainean a explicat de ce Kievul a evitat să comenteze public după împușcăturile de la Cina Corespondenților de la Casa Albă, invocând lipsa unor reacții similare din partea americană atunci când Ucraina este supusă atacurilor masive. „Este o lipsă de respect să mergi la Moscova și nu la Kiev, este pur și simplu o lipsă de respect”, a declarat Zelenski pe 20 aprilie. Oficialii ucraineni susțin, însă, că nu ar fi vorba despre o strategie deliberată de confruntare, ci despre adaptarea mesajelor la o relație care „s-a schimbat”. Războiul cu Iranul a scos Ucraina de pe agenda Washingtonului, susține analiza Kyiv Independent arată că Zelenski a fost printre primii lideri care au susținut public campania americană și israeliană împotriva Iranului, argumentând că Teheranul este implicat de mult timp în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. „Regimul iranian a adus atâta rău Ucrainei”, a spus Zelenski. Kievul ar fi sperat că acest sprijin va consolida relevanța strategică a Ucrainei pentru Trump. În schimb, SUA ar fi devenit „și mai ostile” față de Kiev, iar Ucraina ar fi fost „efectiv scoasă de pe agenda de lucru” pe măsură ce Washingtonul s-a concentrat pe gestionarea escaladării. Armamentul: de la ajutor direct la vânzări, cu blocaje pe Patriot Pe dimensiunea operațională, cooperarea militară este descrisă ca o sursă de „anxietate tăcută”. Spre deosebire de administrația Biden, Casa Albă a lui Trump s-a abținut de la acordarea de ajutor militar direct, iar asistența ar veni tot mai mult prin vânzări de arme și mecanisme de achiziție care implică aliații NATO. Unele rapoarte au sugerat că Washingtonul ar folosi livrările către Ucraina ca pârghie în negocieri mai ample cu guvernele europene; un oficial al Apărării din SUA a respins această idee, potrivit analizei. În Europa, frustrarea ar crește, iar o sursă familiarizată cu discuțiile a spus că acest lucru afectează direct capacitatea Ucrainei de a obține armele de care are nevoie „urgent”, inclusiv rachete pentru sistemele Patriot. „Este foarte greu să canalizăm acești bani chiar și pentru achiziționarea de rachete pentru sistemele Patriot”, a spus sursa citată. Analiza mai notează că penuria a devenit atât de gravă încât Zelenski i-a cerut comandantului Forțelor Aeriene să contacteze direct partenerii care promiseseră anterior rachete Patriot și alte sisteme de apărare aeriană. Ce urmează: relație mai tranzacțională și reacții publice mai dure Un semnal al schimbării este și reacția publică a ambasadoarei Ucrainei în SUA, Olha Stefanișina, care a criticat derogarea privind petrolul rusesc și a cerut reinstituirea sancțiunilor, potrivit analizei. Pentru Kiev, „problema mai profundă” nu ar fi petrolul în sine, ci încrederea – iar odată erodată, spațiul pentru compromisuri discrete se îngustează, cu efecte directe asupra sancțiunilor și a livrărilor de armament. [...]
Iran a propus redeschiderea Strâmtorii Hormuz înaintea negocierilor nucleare, dar planul a fost respins de Donald Trump , potrivit Reuters . Miza imediată este fluxul de energie: războiul a provocat, conform sursei, „cea mai mare perturbare de până acum” a aprovizionării globale cu energie. La patru săptămâni după ce SUA și Israel au suspendat campania de bombardamente împotriva Iranului, nu există încă un acord care să încheie conflictul. Între timp, Iran blochează de peste două luni aproape toate transporturile maritime din Golf, cu excepția celor proprii, iar luna trecută SUA au impus la rândul lor o blocadă asupra navelor care pleacă din porturi iraniene. Ce conținea propunerea Teheranului Un oficial iranian de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului din cauza caracterului confidențial al discuțiilor, a descris un cadru în care elementele cu impact imediat asupra transportului maritim ar fi fost rezolvate înaintea dosarului nuclear: încetarea războiului, cu o garanție că Israelul și SUA nu vor ataca din nou; redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru navigație; ridicarea blocadei americane asupra Iranului; abia ulterior, negocieri privind limitarea programului nuclear iranian, în schimbul ridicării sancțiunilor. Iranul ar fi cerut ca Washingtonul să îi recunoască dreptul de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice, chiar dacă ar accepta suspendarea îmbogățirii, potrivit aceleiași surse. De ce a respins Trump și ce condiții pune Washingtonul Donald Trump a declarat vineri că nu este „mulțumit” de cea mai recentă propunere a Iranului, fără să detalieze ce elemente respinge. Președintele american a spus reporterilor la Casa Albă: „Cer lucruri cu care nu pot fi de acord.” Washingtonul a reiterat, potrivit Reuters, că nu va încheia războiul fără un acord care să împiedice Iranul să obțină vreodată o armă nucleară — obiectivul principal invocat de Trump când a lansat loviturile în februarie, în timpul unor discuții pe tema nucleară. Iranul susține că programul său nuclear este pașnic. Ce urmează: presiune pe rutele energetice, negocieri împinse în plan secund Oficialul iranian a susținut că Teheranul vede amânarea discuțiilor nucleare pentru o etapă ulterioară drept o „schimbare semnificativă” menită să faciliteze un acord. Reuters notează că presa relatase deja în ultima săptămână că Iranul propunea redeschiderea strâmtorii înainte de rezolvarea chestiunilor nucleare, iar oficialul a confirmat că acest calendar a fost inclus într-o propunere formală transmisă SUA prin mediatori. În lipsa unui acord, blocajele reciproce — ale Iranului asupra transporturilor din Golf și ale SUA asupra navelor din porturile iraniene — rămân principalul factor de risc pentru fluxurile energetice și pentru stabilitatea rutelor maritime din regiune. [...]
Premierul slovac Robert Fico condiționează orice armistițiu de acordul Ucrainei , poziție care complică ideea unui „armistițiu de 9 mai” vehiculat de Rusia și menține presiunea diplomatică pe canalele de negociere, potrivit G4Media . Fico a spus că a discutat telefonic cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și că „nu este posibil niciun acord de pace” în conflictul cu Federația Rusă fără consimțământul părții ucrainene, într-o postare pe Facebook citată de European Pravda. Context: propunerea de armistițiu legată de 9 mai În convorbirea dintre cei doi lideri au fost abordate atât relațiile de „prietenie” dintre Slovacia și Ucraina, cât și propunerea de armistițiu ridicată recent de Rusia, care ar urma să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai. Conform informațiilor prezentate, propunerea de armistițiu temporar a fost ridicată de Kremlin într-o discuție telefonică cu Donald Trump, desfășurată joi. În aceeași zi, Zelenski a declarat că solicită mai multe detalii despre această propunere. Ce urmează: întâlnire la Erevan și reluarea formatelor de cooperare Fico a mai afirmat că, în pofida diferențelor de opinie, Slovacia și Ucraina ar avea un interes comun în relații „bune și prietenoase”. El a confirmat că Slovacia susține aspirațiile Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană, motivând că Bratislava își dorește o Ucraină „stabilă și democratică” ca vecin. Potrivit premierului slovac, cei doi au convenit să se întâlnească „pe scurt” luni, la Erevan, cu ocazia summitului Comunității Politice Europene, și să continue colaborarea prin reuniuni interguvernamentale comune și vizite reciproce în capitalele celor două țări. [...]
Deficitul comercial al UE cu China a urcat în 2025 spre 360 mld. euro, iar presiunea se mută dinspre bunuri ieftine spre industrii strategice , cu efecte directe și pentru economii precum România, potrivit unei analize Economedia , care citează Mediafax. În 2025, Uniunea Europeană a exportat către China bunuri de 199,6 miliarde de euro și a importat de 559,4 miliarde de euro, ceea ce a dus la un deficit de aproape 360 de miliarde de euro. În același timp, exporturile europene au scăzut, iar importurile au continuat să crească, pe fondul unei competiții tot mai dure în sectoare cu valoare adăugată ridicată. „Al doilea șoc chinezesc”: competiție în industrii cu valoare adăugată Analiza descrie ceea ce economiștii numesc „al doilea șoc chinezesc”: dacă în anii 2000 impactul s-a văzut mai ales în bunuri de larg consum, noul val lovește direct zonele pe care Europa își sprijină competitivitatea industrială. Sunt vizate, între altele: automobile și lanțurile aferente de furnizori; baterii și tehnologii pentru vehicule electrice; panouri solare și componente pentru energie eoliană; echipamente electrice și alte tehnologii verzi. În tranziția energetică, China este prezentată nu doar ca furnizor cu prețuri mici, ci ca lider global în capacități de producție pentru tehnologii-cheie, ceea ce ridică un risc dublu pentru UE: dependență mai mare de tehnologiile chineze și pierderea competitivității în domenii strategice. Industria auto, exemplul cel mai vizibil al schimbării Industria auto este indicată ca un caz-școală: producătorii europeni pierd teren în China, în timp ce companii chineze precum BYD, Geely sau SAIC Motor își extind rapid prezența în Europa. Pentru economii mari din UE, presiunea este descrisă ca fiind sistemică, cu efecte în lanț asupra furnizorilor, locurilor de muncă și investițiilor. Răspunsul UE: taxe, reguli și o problemă de coerență Comisia Europeană a introdus taxe compensatorii pentru vehiculele electrice chinezești, invocând subvenții neloiale. Totuși, analiza susține că măsurile sunt limitate: producătorii chinezi pot absorbi costurile, își pot ajusta strategiile comerciale sau pot muta producția în Europa, ceea ce reduce eficiența tarifelor în lipsa unei politici industriale coerente la nivelul UE. În paralel, comerțul online este un „front” separat: platforme precum Temu sau Shein accelerează intrarea produselor ieftine în UE, beneficiind de reguli favorabile pentru colete mici. UE și statele membre au început să introducă taxe și reguli suplimentare, dar acestea au mai degrabă rol de temperare, fără să rezolve problema de fond a competitivității. România: deficit în creștere și importuri pe segmente unde ar putea apărea producție locală Pentru România, efectele sunt vizibile în comerțul exterior: importurile din China au crescut puternic, exporturile rămân reduse, iar deficitul comercial este semnificativ. Dezechilibrul este descris și ca problemă de structură, deoarece importurile sunt dominate de echipamente electrice, electronice și industriale – segmente în care economia românească ar putea, teoretic, să dezvolte capacități locale. Pe partea de retail, platformele chineze de e-commerce pun presiune pe comercianții locali, care operează cu costuri și reguli mai stricte. Semnalul de alarmă din Germania și miza următoarei etape Analiza indică Germania drept „lecție” pentru restul Europei: modelul bazat pe exporturi industriale și acces la piața chineză este sub presiune, inclusiv pe fondul costurilor energetice ridicate și al competiției directe din partea companiilor chineze. Concluzia este că UE își extinde setul de instrumente (controale asupra investițiilor, reguli privind subvențiile străine, inițiative pentru producția locală), dar rămâne vulnerabilă din cauza unei reacții fragmentate între statele membre. [...]
