Știri
Știri din categoria Externe
Retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania riscă să adâncească incertitudinea de securitate în Europa, într-un moment în care relația transatlantică este deja tensionată de decizii comerciale ale Washingtonului, potrivit Stirile Pro TV. Premierul Poloniei, Donald Tusk, avertizează că pericolul major nu vine din exterior, ci din „dezintegrarea” alianței.
Tusk a reacționat sâmbătă, după anunțul Pentagonului privind retragerea din Germania, spunând că principala amenințare pentru comunitatea transatlantică este erodarea internă a coeziunii.
„Cea mai mare ameninţare pentru comunitatea transatlantică nu sunt duşmanii săi externi, ci dezintegrarea în curs a Alianţei noastre. Trebuie să facem cu toţii tot ce este necesar pentru a inversa acest trend dezastruos.”
Secretarul apărării din SUA, Pete Hegseth, a ordonat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, a relatat sâmbătă dpa. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a declarat pentru agenția de presă germană că retragerea ar urma să se încheie în următoarele șase până la 12 luni.
Germania găzduiește aproximativ 35.000 de militari americani în serviciu activ, cel mai mare contingent american din Europa, conform informațiilor din articol.
Planurile Pentagonului vin după o altă decizie a SUA care a iritat Berlinul în același weekend: Donald Trump a anunțat că va crește taxele vamale pentru importurile auto din Uniunea Europeană cu 25%, acuzând UE că nu respectă acordul comercial, notează Reuters, citată de Știrile Pro TV. Publicația menționează că măsura „amenință să coste economia Germaniei miliarde de euro”, fără a oferi o estimare numerică.
În paralel, un oficial citat în articol afirmă că reducerea va readuce numărul militarilor americani din Europa la nivelurile de dinainte de 2022, înainte ca invazia Rusiei în Ucraina să ducă la creșterea efectivelor, decisă de președintele de atunci, Joe Biden.
Mesajul lui Tusk pune accent pe riscul ca decizii succesive ale Washingtonului — militare și comerciale — să slăbească încrederea și coordonarea în cadrul alianței transatlantice. În lipsa altor detalii în sursă despre redistribuirea trupelor sau despre măsuri compensatorii, rămâne de urmărit cum va fi implementată retragerea în intervalul de șase până la 12 luni indicat de Pentagon.
Recomandate
Mesajul negociatorului-șef iranian sugerează că Teheranul vede un spațiu de presiune politică asupra Washingtonului după votul din SUA , pe fondul nemulțumirilor legate de războiul cu Iranul și de costul vieții, potrivit Digi24 . Mohammad Bagher Ghalibaf , prezentat drept negociatorul-șef al Iranului în discuțiile cu Statele Unite și președinte al Parlamentului iranian, a afirmat că americanii au spus „NU RĂZBOIULUI” la alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, după înfrângerea Partidului Republican condus de Donald Trump în fața democraților. Într-o postare pe X, Ghalibaf a legat rezultatul electoral de două teme interne: conștiința alegătorilor și presiunea costului vieții. „Fie din conştiinţă, fie din cauza costului vieţii, americanii au spus NU RĂZBOIULUI, iar noi susţinem acest mesaj.” Tot el a adăugat un avertisment la adresa administrației SUA, susținând că, dacă guvernul „trădează voința poporului” pentru a servi interesele unor „finanțatori și șantajiști internaționali”, răspunsul Iranului va fi un „NU” care „vine însoțit de un coșmar”, formulare pe care Digi24 o descrie drept „misterioasă”. De ce contează: războiul și costul vieții, transformate în pârghii de negociere Din perspectiva Teheranului, mesajul încearcă să capitalizeze politic pe schimbarea de raport de forțe din Congresul SUA. Digi24 notează că democrații au preluat controlul atât asupra Senatului, cât și asupra Camerei Reprezentanților , obținând victorii inclusiv în zone tradițional republicane. În același timp, contextul intern american descris în articol indică o combinație de factori care au alimentat votul: frustrarea față de războiul nepopular cu Iranul, îngrijorările privind costul ridicat al vieții și nemulțumirea față de modul în care Donald Trump a condus țara. Contextul politic din SUA invocat în articol Potrivit informațiilor prezentate, democrații și-au construit campania pe două direcții principale: corupția; accesibilitatea prețurilor, cu acuzații că politica tarifară a lui Trump și războiul cu Iranul au dus la creșterea costurilor. Articolul mai menționează că democrații au subliniat și „miliardele de dolari” pe care familia Trump le-ar fi câștigat de la revenirea acestuia la Casa Albă, fără a oferi însă o cifră exactă. Ce urmează Din datele disponibile în material, nu rezultă măsuri concrete anunțate de SUA sau Iran imediat după alegeri. Semnalul principal rămâne unul politic: Teheranul încearcă să lege continuarea războiului de costuri electorale interne pentru Washington, într-un moment în care Congresul a trecut sub control democrat. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că Rusia tratează Europa unită drept adversar pe termen lung , un mesaj care ridică miza pentru agenda de securitate a UE și pentru rolul Germaniei înaintea unei noi runde de negocieri de pace. Declarațiile au fost făcute la Conferința de securitate de la Berlin, potrivit Digi24 , care citează Ukrainska Pravda . Zelenski a spus că Moscova „s-a hotărât deja” și că „o Europă pașnică și unită este dușmanul ei”, insistând că nu este o situație care „va dispărea pur și simplu într-un an”. El a invocat „infrastructura militară” construită de Rusia în ultimii ani și a susținut că aceasta ar fi „prea mult” pentru a fi îndreptată doar împotriva Ucrainei, mesajul său fiind că amenințarea vizează și Europa. În același discurs, liderul ucrainean a argumentat că Europa este privită și de alte state ca o posibilă „sursă de securitate”, încă „în mare parte potențială”, dar care ar putea deveni „foarte puternică”. Zelenski a adăugat că există „încă o șansă” ca SUA să rămână parte a alianței de securitate importante pentru Europa, însă a avertizat că rolul Statelor Unite în lume „ar putea deveni și mai redus”, ceea ce ar impune o creștere a rolului Europei. Miza pentru Germania, înaintea negocierilor Zelenski a legat explicit consolidarea rolului Europei de implicarea Germaniei, afirmând că fără aceasta obiectivul este „imposibil” și că „Europa nu are o alternativă la Germania”. În același timp, a descris situația Ucrainei drept „extrem de dificilă” în prezent, dar a insistat că Ucraina „nu se va preda niciodată” și „va rămâne mereu europeană”. Președintele ucrainean s-a aflat marți la Berlin, unde s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz , într-un moment pe care Digi24 îl descrie ca fiind important pentru eforturile diplomatice de încheiere a războiului. Vizita a avut loc cu o săptămână înaintea unei noi runde de negocieri de pace, mediate de Statele Unite. [...]
Armata SUA își ajustează planificarea și instruirea pe baza lecțiilor din Ucraina , unde ritmul inovării – de la drone și sisteme autonome până la apărare aeriană – s-a accelerat constant, potrivit Digi24 . Mesajul central transmis de un comandant american este că adaptarea rapidă a devenit un avantaj decisiv pe câmpul de luptă, iar acest lucru are consecințe operaționale directe pentru armata americană. Generalul de brigadă Steven Carpenter , șeful Comandamentului Multi-Domeniu pentru Europa, a spus pentru Business Insider că războiul a demonstrat că „cine se adaptează câștigă” și că mediul de luptă s-a schimbat semnificativ față de februarie 2022. Ce urmărește Armata SUA: ritmul inovării și „bucla” de feedback din teren În evaluarea prezentată la conferința Asociației Armatei Statelor Unite (AUSA) de la Washington, DC, accentul cade pe modul în care Ucraina își modifică rapid producția și utilizarea sistemelor de armament în funcție de ce funcționează în luptă. În paralel, Rusia și-a intensificat producția în industria de apărare, ceea ce împinge și mai mult competiția tehnologică. Printre elementele urmărite de Armata SUA se află: utilizarea pe scară largă a sistemelor fără echipaj (în aer, pe uscat și pe mare), adaptabile și produse/ajustate rapid; actualizarea continuă a dronelor pe baza feedback-ului de pe front; imprimarea 3D de piese pentru drone și configurarea sistemelor pentru misiuni sau contramăsuri specifice. Autonomie și inteligență artificială: de la logistică la procesarea datelor Un punct de interes recent îl reprezintă dronele autonome și integrarea inteligenței artificiale (IA) pentru navigație și lovirea țintelor. Digi24 notează că Ucraina folosește tot mai mult IA pentru a ajuta roboții și dronele terestre să se deplaseze pe rute de aprovizionare și să atingă ținte, iar un vehicul terestru fără echipaj ar fi parcurs aproape întreaga distanță de 19 kilometri transportând provizii, descris ca o premieră în condiții de luptă. În oglindă, Armata SUA își extinde utilizarea autonomiei pentru sarcini precum navigația și procesarea datelor. Comandamentul Multidomeniu Europa a creat un sistem de inteligență artificială pentru a ajuta soldații să proceseze volume mari de date din senzori și rețele, cu potențial de sprijin pentru deciziile analiștilor umani. Apărarea aeriană: lecții despre mobilitate și supraviețuire Oficiali americani au indicat și lecții din luptele de apărare aeriană din Ucraina, unde forțele ruse au încercat să localizeze și să neutralizeze bateriile Patriot (MIM-104) și alte sisteme, inclusiv prin atacuri complexe cu drone și rachete. Generalul-locotenent John Raffery, șeful Comandamentului Spațial și de Apărare Antirachetă al Armatei, a pus accent pe practici precum ascunderea, supraviețuirea, protejarea activelor și mobilitatea, în contextul în care apărătorii aerieni ar fi printre cei mai activi în a integra lecțiile din Ucraina. Limitări recunoscute: nu tot ce funcționează în Ucraina se transferă direct Armata americană subliniază, totodată, că nu fiecare observație din Ucraina este automat relevantă pentru SUA. Potrivit articolului, inovația accelerată a dronelor ucrainene a fost determinată de necesitate și de lipsa unor capabilități critice și nu ar urma să înlocuiască armele, aeronavele și puterea navală avansată a Statelor Unite. În esență, miza pentru SUA este operațională: să reducă timpul dintre apariția unei amenințări/tehnologii pe câmpul de luptă și adaptarea propriilor tactici și sisteme, într-un război în care tehnologia se schimbă de la o etapă la alta. [...]
Rusia transmite că nu vrea un conflict cu Europa, dar spune că este pregătită dacă acesta ar fi inițiat de partea europeană , un mesaj care ridică miza de securitate în regiune și menține presiunea asupra relațiilor economice și a mediului investițional din Europa, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov , care a spus că Rusia „nu vrea și nu planifică” să poarte un război cu Europa, însă „este pregătită” dacă Europa ar decide să inițieze un conflict. În același timp, Lavrov a susținut că Moscova „nu și-a închis niciodată ușile” în relația cu Occidentul și că ar fi dispusă să coopereze cu țările occidentale care renunță la o „atitudine ostilă” față de Rusia. Contextul: conferința de securitate de la Minsk Lavrov a vorbit la a patra Conferință internațională de la Minsk privind securitatea eurasiatică , eveniment care a început marți în capitala Belarusului. Potrivit informațiilor transmise, reuniunea este organizată de Ministerul de Externe din Belarus și a adunat peste 600 de reprezentanți din aproximativ 50 de țări și regiuni. Șeful diplomației ruse a mai afirmat că perspectiva unui dialog direct cu Europa rămâne „neclară” și a opinat că Occidentul se îndepărtează de „tendința obiectivă” către multipolaritate la nivel global. Mesajele Belarusului și legătura cu războiul din Ucraina În discursul de deschidere, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat că „construirea unui model de securitate și dezvoltare durabilă în Eurasia” ar fi o necesitate practică „în beneficiul lumii întregi”. Liderul de la Minsk a mai spus că amploarea protestelor din Europa ar trebui să fie un avertisment și a îndemnat țările Uniunii Europene să caute căi de cooperare. Totodată, Lukașenko a afirmat că „criza din Ucraina” ar putea declanșa „un alt război major” și și-a exprimat speranța într-o soluție pașnică rapidă. Ce teme sunt pe agenda discuțiilor Conferința de la Minsk este programată pe două zile, iar agenda include, potrivit sursei citate: controlul armamentului; rolul noilor tehnologii în domeniul securității; dezvoltarea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), formată din șase membri: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia și Tadjikistan. În lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete sau un calendar de dialog, mesajele rămân, deocamdată, la nivel declarativ, dar contribuie la menținerea unui climat de incertitudine în relația Europa–Rusia, cu efecte indirecte asupra riscului geopolitic perceput de piețe și companii. [...]
Coreea de Nord își accelerează modernizarea navală , după ce Kim Jong Un a susținut că Phenianul construiește o navă de război echipată cu un sistem de luptă „pe care nicio țară din lume nu-l are”, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul intensificării testelor militare și al creșterii tensiunilor cu Coreea de Sud, sugerând o presiune suplimentară asupra securității regionale și a echilibrelor militare din zonă. Kim Jong Un a vizitat luni șantierul naval din Nampo, pe coasta de vest a țării, unde se construiește noul vas, conform agenției oficiale nord-coreene KCNA , citată de AFP. Liderul de la Phenian a invocat „mediul geopolitic recent” și „acțiunile ostile ale adversarilor” pentru a justifica necesitatea unor nave „cele mai avansate și cele mai puternice”. Ce știm despre „sistemul de luptă” invocat de Kim În material se arată că liderul nord-coreean a descris viitoarea navă drept „incomparabilă” față de distrugătorul construit anul trecut și a insistat asupra „importanței militare semnificative” a concentrării de putere de luptă. Un analist citat de AFP, Lim Eum-chul (profesor la Institutul de studii asupra Extremului Orient de la Universitatea sud-coreeană Kyungnam), apreciază că sistemul lăudat ar putea face referire la un arsenal divers, inclusiv: un „număr mare de rachete de croazieră strategice” (de tipul Hwasal); arme nucleare tactice; rachete mare-mare și mare-sol. Articolul nu oferă detalii tehnice verificabile despre acest sistem, iar afirmația privind caracterul „unic” rămâne, în acest stadiu, la nivel declarativ. Context: extinderea flotei și escaladarea testelor Coreea de Nord își folosește șantierele navale „la capacitate maximă” pentru întărirea marinei, inclusiv prin lansarea a două distrugătoare de 5.000 de tone, după prezentarea noii clase de nave anul trecut. Sunt menționate două astfel de nave: Choe Hyon și Kang Kon. Kim Jong Un a mai spus că își dorește fabricarea unor nave de război de 10.000 de tone și echiparea marinei cu arme nucleare. În paralel, Coreea de Nord și-a înmulțit testele militare în ultimele săptămâni, inclusiv cu drone, rachete de diferite tipuri și torpile. Tensiunile cu Seulul s-au agravat după explozia unor mine la graniță, incident care, potrivit sursei, a rănit trei soldați sud-coreeni în septembrie. [...]
China spune că menține comunicarea pentru un posibil summit Trump–Putin–Xi , o formulă care, dacă se concretizează, ar putea influența direct riscurile geopolitice cu efecte în piețele de energie, materii prime și apărare, pe fondul războiului din Ucraina și al discuțiilor despre controlul armamentelor, potrivit Digi24 . Întâlnirea ar urma să aibă loc în marja summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), programat pentru 18–19 noiembrie, la Shenzhen, în sudul Chinei. Beijingul a confirmat public că „menține comunicarea” cu părțile implicate, însă nu a oferit detalii despre format, agendă sau nivelul de confirmare al participării. Ce se știe oficial despre organizare Declarația Chinei a fost făcută de Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, în cadrul unei conferințe de presă obișnuite. În același timp, Kremlinul a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , că demersurile pentru a ajunge la un consens privind această întâlnire „sunt în desfășurare” și că ar putea fi finalizate „în următoarele zile”. Propunerea unei întâlniri trilaterale a fost sugerată inițial de Ministerul rus de Externe. Digi24 notează că, deși Donald Trump și-a exprimat disponibilitatea de a participa, Beijingul nu comentase până acum public propunerea. Mizele: Ucraina și dezarmarea nucleară Potrivit unor surse citate de publicația americană The Wall Street Journal , propunerea lui Vladimir Putin ar viza discutarea condițiilor Rusiei pentru încheierea războiului din Ucraina. Această opțiune a fost criticată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe motiv că Ucraina nu ar fi inclusă în discuții. În paralel, Donald Trump a indicat că principalul său obiectiv ar fi semnarea unui nou tratat de dezarmare nucleară cu Rusia și China. În acest stadiu, informațiile rămân limitate la confirmarea existenței discuțiilor și la declarații generale despre organizare, fără un anunț oficial privind data exactă a unei întrevederi trilaterale sau o agendă convenită. [...]
