Știri
Știri din categoria Externe
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut Chinei să-și folosească influența asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina, potrivit Ukrinform, după discuțiile de la Beijing cu președintele Xi Jinping și premierul Li Qiang. Mesajul pune din nou în prim-plan rolul Beijingului ca actor extern cu pârghii politice și economice asupra Moscovei, într-un moment în care eforturile diplomatice pentru încetarea ostilităților rămân fragile.
Merz a argumentat că semnalele venite din China sunt receptate la Moscova și că Beijingul ar putea contribui la schimbarea calculului Kremlinului. În declarațiile sale, cancelarul a insistat că influența Chinei nu se limitează la poziționări publice, ci include și decizii concrete care pot afecta capacitatea Rusiei de a susține războiul.
„I-am rugat astăzi pe interlocutorii mei să-și folosească influența pentru a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Beijingul poate exercita influență asupra acestui lucru. Știm, de asemenea, că semnalele din China sunt luate foarte în serios la Moscova. Acest lucru se aplică atât cuvintelor, cât și faptelor”, a spus cancelarul.
Un punct central al solicitării către Beijing vizează bunurile cu dublă utilizare, adică produse și tehnologii care pot avea întrebuințări civile, dar și militare. Merz a salutat angajamentul declarat al Chinei față de pace, însă a cerut pași practici, în special prevenirea livrărilor către Rusia de astfel de bunuri care ar putea fi folosite împotriva Ucrainei, inclusiv „împotriva oamenilor din Ucraina”, conform relatării Ukrinform.
Tema Ucrainei a fost inclusă și în declarația comună de presă Germania–China de după vizită, care consemnează sprijinul pentru eforturi de obținere a unei încetări a focului și a unei păci durabile „pe baza Cartei ONU și a principiilor acesteia”. În plan politic, formularea indică o încercare de ancorare a discuției într-un cadru acceptabil pentru ambele părți, dar și o presiune indirectă asupra Rusiei prin invocarea principiilor ONU.
Vizita oficială a lui Merz în China a avut loc în perioada 25–26 februarie și a fost prima deplasare a acestuia la Beijing în calitate de cancelar, mai notează Ukrinform. Pe lângă Ucraina, Merz și Xi au discutat și despre Indo-Pacific, iar cancelarul a reiterat politica „o singură Chină” a Germaniei, subliniind totodată că orice demers de reunificare cu Taiwanul trebuie să fie pașnic, nu prin mijloace militare. În contextul războiului din Ucraina, această parte a agendei sugerează că Berlinul încearcă să gestioneze simultan relația cu Beijingul pe două dosare majore de securitate, fără a pierde din vedere pârghiile Chinei asupra Moscovei.
Recomandate
Germania propune un parcurs de aderare „în etape” pentru Ucraina, cu acces gradual la instituții și piața UE , o formulă care ar putea accelera negocierile fără a forța o decizie politică de aderare imediată, potrivit Agerpres . Cancelarul german Friedrich Merz a declarat, la finalul summitului european din Cipru, că „o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este posibilă”, dar că ar trebui început un proces cu „pași intermediari”, al cărui rezultat final să fie participarea completă. Ce ar însemna „aderarea în etape” Merz a indicat o apropiere instituțională treptată, care să lege mai strâns Ucraina de mecanismele UE, inclusiv prin participarea la reuniuni ale principalelor instituții, însă fără drept de vot. În paralel, integrarea ar urma să avanseze „gradual” în structuri politice europene, în funcție de progresul Ucrainei în reformele cerute pentru aderare. În logica propunerii, obiectivul este ca această apropiere să funcționeze ca „punte” și să accelereze negocierile de aderare. Miza economică: accesul la piața comunitară, punct sensibil Cancelarul german a admis că unul dintre cele mai dificile dosare va fi un acord privind accesul Ucrainei la piața comunitară. Ca soluție intermediară, Merz a sugerat un acces inițial parțial, amintind că există deja scutiri de taxe vamale pentru unele produse ucrainene, în special agricole. Reacția Kievului: respingerea unei integrări „simbolice” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că Ucraina „merită o aderare deplină” la UE, nu una „simbolică”, și a invocat experiențe anterioare pe care le consideră insuficiente, precum Memorandumul de la Budapesta și „o cale simbolică spre NATO”. Zelenski a reacționat și la un articol din Financial Times, potrivit căruia Franța și Germania ar dori, în stadiul actual, să ofere Ucrainei doar avantaje simbolice. Ce urmează Ucraina solicită statelor UE o dată precisă pentru aderare, însă Bruxelles-ul și majoritatea statelor membre au explicat că nu pot avansa un astfel de termen și că aderarea va depinde de îndeplinirea criteriilor de aderare. Propunerea germană conturează, astfel, o opțiune de compromis: integrare treptată, cu beneficii și obligații etapizate, fără angajarea imediată a unei date finale. [...]
Ucraina a adus acasă 193 de prizonieri de război , într-un nou schimb cu Rusia care menține una dintre puținele linii funcționale de contact între părți, în pofida continuării ostilităților, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat vineri, 24 aprilie, că cei eliberați provin din mai multe structuri: Forțele Armate, Garda Națională, Serviciul de Grăniceri, Poliția Națională și Serviciul Special de Transport. Zelenski a precizat că unii dintre militari au fost răniți, iar alții s-au confruntat cu acuzații penale inițiate de Rusia. „Este important ca schimburile să continue și ca oamenii noștri să se întoarcă acasă.” Ce indică schimbul: continuitate operațională, nu detensionare Schimbul anunțat este al 73-lea de la începutul invaziei la scară largă, conform Cartierului General de Coordonare al Ucrainei pentru Tratamentul Prizonierilor de Război. Autoritățile ucrainene spun că acest schimb a continuat înțelegerile atinse în urma unui schimb anterior, de Paște. În același timp, materialul notează că schimburile de prizonieri au rămas una dintre puținele zone de contact între cele două părți, în condițiile în care luptele continuă. Detalii despre cei eliberați și acuzațiile Kievului Oficialii ucraineni au afirmat că mulți dintre cei eliberați ar fi fost deținuți ilegal în regiunea Cecenia din Rusia, iar unii ar fi fost vizați de dosare penale „fabricate”, despre care Kievul susține că încalcă Convențiile de la Geneva. Schimbul a inclus și: militari tineri, născuți în anii 2000; soldați răniți; mai mulți ofițeri. Context: un nou schimb era anticipat Ucraina semnalase anterior că un nou schimb este iminent. Potrivit articolului, Kirîlo Budanov, șeful Biroului Prezidențial al Ucrainei, a spus că Kievul se aștepta la un nou schimb în viitorul apropiat, menționând că astfel de operațiuni sunt adesea întârziate de proceduri logistice și legale de ambele părți. Pe 11 aprilie, Ucraina și Rusia au realizat un schimb în urma căruia au fost eliberați 175 de militari ucraineni și șapte civili. Zelenski a mai transmis că Ucraina lucrează „zilnic” pentru repatrierea tuturor captivilor și a mulțumit partenerilor internaționali care sprijină procesul. [...]
China a blocat exporturile de bunuri cu dublă utilizare către șapte entități europene , o măsură cu impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare pentru tehnologii sensibile și asupra relațiilor comerciale UE–China, potrivit HotNews , care citează Reuters. Decizia este motivată de acuzații legate de vânzări de armament către Taiwan sau colaborări cu insula. Ministerul Comerțului din China a anunțat că cele șapte entități sunt plasate „imediat” pe lista de control al exporturilor, ceea ce înseamnă interdicția exporturilor de produse cu dublă utilizare către acestea. Printre companiile menționate se numără producătorul german de electronice de apărare Hensoldt AG și FN Browning, producător de arme de apărare și sportive cu sediul în Belgia. Ce interzice concret Beijingul și de ce contează operațional Pe lângă oprirea exporturilor directe, ministerul chinez precizează că organizațiilor și persoanelor străine le este interzis să transfere sau să furnizeze către cele șapte entități produse cu dublă utilizare provenite din China, iar activitățile conexe „trebuie oprite imediat”. În practică, măsura poate bloca nu doar livrările din China, ci și reexportul unor componente sau tehnologii de origine chineză prin intermediari. „Bunurile cu dublă utilizare” sunt definite ca bunuri, software sau tehnologii cu aplicații atât civile, cât și militare; în această categorie intră și anumite elemente de pământuri rare, descrise ca esențiale pentru fabricarea dronelor și a cipurilor. Context: Taiwan, precauția Europei și semnalul către UE Taiwanul, guvernat democratic, este revendicat de China drept teritoriu propriu și își procură majoritatea armamentului din Statele Unite. Materialul notează că Europa nu a vândut către Taipei echipamente majore, precum avioane de vânătoare, de aproximativ trei decenii, din îngrijorarea de a nu provoca Beijingul. Înaintea anunțului public, China spune că a informat Uniunea Europeană prin mecanismul de dialog bilateral privind controlul exporturilor. Nu au existat comentarii imediate din partea guvernului Taiwanului, a Uniunii Europene, Hensoldt sau FN Browning. Mesajul oficial: măsura e „țintită”, nu generală Beijingul susține că decizia nu ar trebui să afecteze comerțul obișnuit UE–China, deoarece se aplică doar produselor cu dublă utilizare. „Măsurile se aplică doar produselor cu dublă utilizare și nu afectează schimburile economice și comerciale normale dintre China și Europa.” „Entitățile din UE care respectă legea și dau dovadă de integritate nu au absolut niciun motiv de îngrijorare”. În același timp, HotNews arată că China a sancționat în mod repetat producători americani de armament pentru vânzările către Taiwan, cele mai recente penalizări fiind în decembrie anul trecut , după anunțul SUA privind un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei) către insulă. Taiwanul respinge revendicările de suveranitate ale Beijingului și afirmă că doar populația insulei își poate decide viitorul. [...]
UE pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni, semnalând înăsprirea presiunii economice asupra Rusiei , la doar o zi după ce statele membre au oficializat setul 20 de măsuri restrictive, potrivit G4Media . Discuțiile au fost anunțate de șefa diplomației europene, Kaja Kallas , aflată la Nicosia pentru o reuniune informală a Consiliului European. Kallas a indicat că noul pachet ar urma să includă măsuri care nu au fost discutate până acum din cauza opoziției guvernului Viktor Orban, sugerând o reevaluare a „liniilor roșii” anterioare. „Avansăm într-adevăr cu al 21-lea pachet de sancţiuni. Acest lucru le transmite ruşilor un mesaj foarte clar că nu pot rezista mai mult decât noi, că Ucraina este mai importantă pentru noi decât este pentru ei şi că vom continua să o sprijinim.” Ce ar putea intra în pachetul 21 În acest stadiu, măsurile sunt la nivel de discuție, iar publicația notează doar direcțiile posibile. Printre opțiunile menționate se află: sancțiuni împotriva unor oligarhi ruși; sancțiuni împotriva unor reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Ruse care susțin războiul împotriva Ucrainei. Context: pachetul 20 și deblocarea prin renunțarea Ungariei la veto Cele 27 de state membre au validat joi, în mod definitiv, atât pachetul de asistență financiară de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Kiev, cât și al 20-lea pachet de sancțiuni , după ce Ungaria a renunțat la veto, potrivit președinției cipriote a Consiliului UE, citată în material. Al 20-lea pachet include, între altele: interzicerea tranzacțiilor cu 20 de bănci ruse; interzicerea tranzacțiilor cu criptomoneda RUBx; interzicerea accesului în porturile UE pentru noi nave din așa-numita „flotă din umbră” folosită pentru ocolirea sancțiunilor; sancțiuni asupra a 120 de persoane și entități. În total, măsurile restrictive ale UE legate de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei se aplică în prezent la peste 2.600 de persoane și entități. De ce contează pentru mediul economic Succesiunea rapidă a pachetelor 20 și 21 indică intenția UE de a menține și extinde constrângerile asupra finanțării și logisticii ruse, inclusiv prin măsuri care vizează sectorul bancar, transportul maritim și, posibil, persoane cu influență economică și instituțională. În același timp, materialul subliniază că sancțiunile sunt temporare și sunt reanalizate periodic, putând fi calibrate, diminuate sau oprite în funcție de obiectivele UE. [...]
Liderii UE avertizează că relaxarea sancțiunilor pentru Iran e „prea devreme”, chiar dacă Ormuz rămâne blocat , într-un moment în care libertatea de navigație prin Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept „vitală pentru întreaga lume”, potrivit Agerpres . Cancelarul german Friedrich Merz a susținut, după un summit UE de două zile în Cipru, ideea unei relaxări treptate a sancțiunilor împotriva Iranului în schimbul redeschiderii Strâmtorii Ormuz. El a condiționat însă un astfel de pas și de „încheierea definitivă a programului nuclear al Iranului” și de încetarea amenințărilor la adresa Israelului. Contextul imediat este escaladarea militară începută pe 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, urmate de reacția Teheranului: blocarea Strâmtorii Ormuz și amenințări că va ataca navele care nu obțin permisiunea sa pentru tranzit. Redeschiderea strâmtorii a devenit, potrivit relatării, un punct major de blocaj în negocierile pentru încheierea războiului. Reticența Bruxelles-ului: condiții înainte de orice „pas cu pas” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au avertizat împotriva unei relaxări rapide a sancțiunilor. Von der Leyen a indicat că Teheranul ar trebui mai întâi să dezescaladeze conflictul, să elimine amenințarea nucleară și să pună capăt opresiunii interne. Ea a invocat și represiunea violentă a protestelor, afirmând că „17.000 de tineri au fost uciși în prima lună a acestui an”. Costa a insistat că Iranul a eșuat în mod repetat să ofere asigurări că nu va avea „niciodată o armă nucleară” și a spus că este „prea devreme” pentru a discuta despre relaxarea sancțiunilor, invocând și violența regimului împotriva propriei populații. Ormuz, presiune globală: „fără restricții sau taxe” În paralel, Costa a cerut redeschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz „fără restricții sau taxe”, în conformitate cu dreptul internațional și principiul libertății de navigație, subliniind miza globală a coridorului maritim. „Strâmtoarea Ormuz trebuie redeschisă imediat, fără restricții sau taxe, în deplină conformitate cu dreptul internațional și principiul libertății de navigație. Acest lucru este vital pentru întreaga lume.” În acest stadiu, din informațiile relatate, UE nu pare dispusă să transforme urgența redeschiderii Ormuz într-o concesie rapidă pe regimul de sancțiuni, fără pași prealabili ai Teheranului pe dezescaladare și dosarul nuclear. [...]
China își deschide stația spațială Tiangong către parteneri externi , selectând doi astronauți pakistanezi pentru pregătirea unei misiuni programate în acest an, potrivit Antena 3 . Mișcarea are miză operațională și de influență: Beijingul începe să integreze personal străin în propriul program de zboruri, într-un moment în care Stația Spațială Internațională (ISS) se apropie de retragerea planificată. Cei doi astronauți selectați sunt Muhammad Zeeshan Ali și Khurram Daud, care, potrivit presei de stat chineze, urmează să ajungă „în curând” în China pentru antrenament. După evaluări, unul dintre ei va fi ales să participe efectiv la misiune, alături de echipajul chinez, în rol de specialist. Dacă selecția se confirmă până la zbor, astronautul pakistanez ar deveni primul astronaut străin care ajunge pe Tiangong, notează South China Morning Post , citat de Antena 3. Ce înseamnă, practic, această selecție Pasul vine în baza unui acord de cooperare semnat anul trecut între China și Pakistan, care permite astronauților pakistanezi să participe la misiuni spațiale chineze. Presa de stat chineză descrie selecția și pregătirea drept o etapă importantă pentru programul spațial al Chinei și pentru cooperarea internațională legată de stația spațială chineză, invocând „atitudinea deschisă” a guvernului de la Beijing de a împărtăși rezultatele dezvoltării sale spațiale. Context: Tiangong și fereastra creată de retragerea ISS Tiangong a fost finalizată în 2022 și este una dintre cele două stații spațiale operaționale. Cealaltă, Stația Spațială Internațională, mai veche și mai mare, construită printr-un parteneriat între Rusia, Statele Unite, Canada, Europa și Japonia, urmează să fie retrasă în 2030. [...]
