Știri
Știri din categoria Externe

Planurile SUA de a retrage capabilități-cheie din dispozitivul NATO obligă alianța să-și refacă rapid planurile de apărare, pe fondul temerilor din statele baltice că descurajarea ar putea slăbi, potrivit Digi24. În acest context, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich, susține că Rusia „nu caută un conflict” și că Moscova înțelege că nu ar putea avea succes militar împotriva alianței.
Declarațiile au fost făcute la o masă rotundă în cadrul Salonului Aeronautic ILA de la Berlin, în timp ce aliații europeni urmăresc cu îngrijorare posibile „lacune de securitate” generate de intenția Washingtonului de a reduce resursele militare alocate Modelului de Forță al NATO – setul de forțe și echipamente care pot fi mobilizate în 10, 30 și 180 de zile în caz de criză.
„Rusia nu caută un conflict... Înțeleg noțiunea de «alianță defensivă» și înțeleg că dispunem de o serie de avantaje asimetrice”.
Potrivit informațiilor citate în material, printre forțele americane care ar putea fi retrase se numără:
Grynkewich a confirmat pentru prima dată aceste reduceri și a explicat că sunt legate de nevoia SUA de a avea disponibile capabilități aeriene și maritime în eventualitatea unei crize în Pacific. În paralel, Washingtonul a anunțat deja planuri de retragere a 5.000 de soldați din Germania și anularea desfășurării unui batalion de artilerie cu rază lungă de acțiune, care urma să ajungă în țară la finalul acestui an.
În calitate de comandant NATO, Grynkewich spune că lucrează la planuri de urgență privind ce capabilități ar putea exista sau ar putea lipsi „în anumite condiții”. Pe termen scurt, accentul ar urma să cadă pe echipamente care pot fi cumpărate, puse în funcțiune și extinse rapid, inclusiv sisteme de foc cu rază lungă de acțiune.
În privința riscului unui atac asupra statelor baltice, generalul afirmă că misiunea sa este să mențină credibilitatea descurajării și să se asigure că Rusia înțelege că „dacă ar încerca ceva” nu ar avea succes, ceea ce ar reduce probabilitatea asumării unui astfel de risc.
Separat, materialul amintește că Vladimir Putin a numit „absurdități” temerile europene privind un posibil atac asupra țărilor NATO, susținând că acestea ar fi folosite pentru a justifica majorarea cheltuielilor de apărare.
În același tablou, Grynkewich – care a participat la negocierile conduse de SUA pentru a media un armistițiu între Rusia și Ucraina – afirmă că forțele ucrainene „rezistă cu siguranță”, iar liniile frontului sunt „relativ stabile”, în condițiile în care avansurile rusești ar fi lente și cu pierderi mari.
Recomandate

Mesajul de reasigurare al lui Mark Rutte privind angajamentul SUA față de NATO vine pe fondul unei erodări rapide a încrederii europenilor în Washington , într-un moment în care discuțiile despre redistribuirea resurselor militare americane alimentează temeri legate de „goluri” de securitate în Europa, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO a declarat la Bruxelles, într-o apariție alături de premierul norvegian Jonas Gahr Store , că Statele Unite rămân „pe deplin angajate” față de alianță. Rutte a indicat drept argumente prezența trupelor americane în Europa, rolul de lider al SUA în NATO și contribuțiile la apărarea colectivă, notează TVP World (citat de Digi24). De ce contează: încrederea publică în SUA, în scădere în Europa Declarațiile vin după publicarea unui sondaj independent care arată că doar 11% dintre respondenții din 15 țări europene consideră în prezent SUA un aliat. În acest context, mesajul lui Rutte urmărește să reducă incertitudinea politică și strategică resimțită în capitalele europene, într-o perioadă în care credibilitatea garanțiilor de securitate este esențială pentru planificarea apărării. Norvegia: SUA rămâne principalul aliat, dar crește cooperarea europeană Jonas Gahr Store a spus că Norvegia continuă să considere SUA cel mai important aliat, invocând preocupările de securitate din nordul îndepărtat și de la granița Norvegiei cu Rusia. În același timp, el a subliniat intensificarea cooperării în domeniul apărării cu: Marea Britanie Germania Franța Polonia Țările de Jos Canada Context militar: „Rusia nu caută un conflict”, spune comandantul aliat din Europa În paralel, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich, a declarat că Rusia „nu caută un conflict”, deși aliații europeni sunt îngrijorați de posibile lacune de securitate asociate planurilor Washingtonului de a retrage resurse militare-cheie, relatează Financial Times (citat de Digi24). Într-o discuție la Salonul Aeronautic ILA de la Berlin, Grynkewich a spus că misiunea sa este să mențină credibilă descurajarea NATO și să se asigure că Moscova înțelege că nu poate avea succes militar împotriva alianței. „Am analizat cu mare atenție informațiile. Rusia nu caută un conflict. Înțeleg noțiunea de «alianță defensivă» și înțeleg că dispunem de o serie de avantaje asimetrice”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau amploarea eventualelor retrageri de resurse americane, rămâne neclar ce măsuri concrete ar urma să fie luate pentru a reduce percepția de vulnerabilitate în rândul publicului și al guvernelor europene. [...]

Statele Unite își mută atenția pe minereurile critice din Kazahstan , într-o mișcare care poate repoziționa fluxurile de investiții și lanțurile de aprovizionare cu materii prime strategice, pe fondul competiției globale pentru resurse. O delegație americană aflată la Astana a numit exploatarea acestor minereuri o „prioritate absolută” a politicii SUA, potrivit Agerpres , care citează agenția EFE. Subsecretarul american pentru comerț David L. Fogel a spus, la Congresul Internațional de Minerit și Metalurgie 2026 din capitala Kazahstanului, că Washingtonul caută „surse fiabile” de aprovizionare cu astfel de minerale, iar Kazahstanul este „un punct cheie” datorită resurselor sale abundente. Oficialul a legat explicit tema de interesele comerciale și de securitate ale SUA. În același context, Fogel a amintit că investițiile americane în Kazahstan au depășit 100 de miliarde de dolari de la obținerea independenței țării, în urmă cu 35 de ani, și a insistat că SUA sunt „aici pe termen lung”. El a precizat că este însoțit de reprezentanți ai peste 20 de companii americane și ai mai multor agenții guvernamentale. Ce ar putea debloca proiectele: cartografiere, topografie și standarde Pentru aprofundarea cooperării în exploatarea resurselor, oficialul american a indicat nevoia de a aborda „probleme precum cartografierea și topografia” și de a adopta standarde internaționale „consistente” — elemente care, în practică, pot accelera trecerea de la potențial geologic la proiecte bancabile și exploatări industriale. De partea kazahă, premierul Olzhas Bektenov a declarat că este deja în desfășurare o cartografiere geologică detaliată la nivel național, pe o suprafață de peste două milioane de kilometri pătrați. Angajamentul financiar al Kazahstanului Bektenov a mai spus că statul kazah va investi aproximativ 470 de milioane de dolari (aprox. 2,2 miliarde lei) în explorare geologică în următorii trei ani, o sumă comparabilă cu cheltuielile publice totale pentru explorare geologică din ultimele două decenii. Pentru companii, mesajul combinat — „prioritate absolută” pentru SUA și bani publici pentru explorare din partea Kazahstanului — sugerează o fereastră de oportunitate pentru proiecte noi în minerit și metalurgie, însă materialul citat nu oferă detalii despre acorduri concrete, calendare de investiții sau minereuri specifice vizate. [...]

Amenințarea lui Donald Trump că SUA „vor prelua” Insula Kharg – nodul prin care trece 90% din exportul de țiței al Iranului – ridică miza conflictului spre o țintire directă a infrastructurii energetice și a rutelor de transport , cu potențial de șoc pe piețele de petrol și pe lanțurile de aprovizionare, potrivit Al Jazeera . Trump a scris pe Truth Social că SUA vor lovi Iranul „foarte dur” „în această seară” și a adăugat că armata americană va „prelua Insula Kharg” și alte „puncte de infrastructură petrolieră” „într-un viitor nu prea îndepărtat”. Declarațiile vin după două zile de lovituri reciproce SUA–Iran, într-un moment în care negocierile pentru un armistițiu durabil riscă să fie deraiate. De ce contează: Kharg este „inima” exporturilor de țiței ale Iranului Insula Kharg, descrisă ca „Insula Interzisă” din cauza controlului militar strict, procesează 90% din exporturile de țiței ale Iranului, notează publicația. O eventuală lovire sau ocupare a punctului ar însemna, practic, o escaladare de la ținte militare la infrastructură critică pentru veniturile Iranului și pentru fluxurile regionale de energie. Într-un interviu ulterior pentru Fox News, Trump a spus că preluarea Insulei Kharg a fost mereu „preferința” sa, dar a adăugat că nu știe dacă „America are stomac” pentru asta și a reiterat reticența față de trimiterea de trupe terestre în Iran. Escaladare militară și presiune în negocieri Iranul a transmis, prin Ministerul de Externe, că ultima rundă de lovituri americane a făcut pauza în lupte „practic lipsită de sens”. În paralel, negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a avertizat într-o postare pe X că „strategiile greșite și deciziile impulsive” pot „reseta întreaga tablă” și pot „exploda infrastructura energetică și piețele”, creând „o mlaștină fără sfârșit”. Potrivit relatării, presa iraniană a indicat că loviturile SUA au vizat Bandar Abbas, Insula Qeshm și localitățile Sirik, Minab și Karaj (la vest de Teheran). Iranul, la rândul său, a atacat baze americane din Bahrain, Kuweit și Iordania. Trump a acuzat și că Iranul ar fi doborât un elicopter american în Strâmtoarea Hormuz , luni. Strâmtoarea Hormuz, închisă; SUA: presiune inclusiv prin active înghețate După cea mai recentă rundă de lovituri americane, Iranul a anunțat închiderea completă a Strâmtorii Hormuz, descrisă ca o arteră maritimă care a devenit principalul punct de pârghie al Teheranului în conflict. Oficiali americani au semnalat de săptămâni că un acord ar fi aproape, dar au oferit puține detalii despre blocajele legate de viitorul programului nuclear iranian, controlul asupra Strâmtorii Hormuz sau eliberarea fondurilor iraniene înghețate. În acest context, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că orice pagube pe care Iranul le-ar provoca „aliaților noștri din Golf” vor fi plătite din fonduri „extrase” din activele înghețate ale Iranului, estimate la circa 100 miliarde dolari (aprox. 460 miliarde lei) la nivel global. Separat, US CENTCOM a anunțat că armata americană a dezactivat trei petroliere în Golful Oman, în cadrul blocadei porturilor iraniene. India a cerut SUA să înceteze atacurile, după ce trei membri indieni ai echipajului au fost uciși într-o lovitură americană asupra unei nave, potrivit aceleiași surse. [...]

Autoritățile din regiunea rusă Belgorod spun că bilanțul civililor uciși a ajuns la 541 de la începutul războiului , o creștere puternică față de ultima raportare oficială din 2025, potrivit Meduza . Datele au fost prezentate de guvernatorul interimar al regiunii, Aleksandr Șuvaev, într-un interviu pentru filiala regională a postului „Rossia 24”. El a afirmat că, pe lângă cei 541 de morți, alți 3.928 de locuitori ai regiunii Belgorod au fost răniți. Totodată, autoritățile locale susțin că regiunea ar fi fost vizată de „peste 55.000” de bombardamente din partea forțelor armate ucrainene (VSU), conform calculelor lor. Salt față de ultima raportare din 2025 Ultima dată când au fost comunicate oficial date agregate despre victime, fostul guvernator Viaceslav Gladkov anunța, în mai 2025, 320 de morți și 2.500 de răniți. Noua raportare indică o creștere semnificativă atât a numărului de decese, cât și a celui de răniți, fără ca materialul să ofere o defalcare pe perioade sau cauze. [...]

Mai multe etaje din Pentagon au fost izolate și evacuate după ce sistemele interne au semnalat o problemă de calitate a aerului, declanșând aplicarea protocoalelor pentru „materiale periculoase”, potrivit Euronews . Incidentul a dus la restricții de acces și la mobilizarea echipelor specializate, cu impact operațional imediat asupra activității din clădire. Problema a fost identificată de sistemele de monitorizare a calității aerului, iar autoritățile au activat măsuri preventive până la stabilirea cauzei. Sean Parnell , purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a spus că departamentul aplică procedurile standard, inclusiv un ordin de adăpostire la locul de muncă pentru zona afectată. „Departamentul aplică protocoalele standard de protecție, inclusiv un ordin de adăpostire la locul de muncă pentru zona afectată.” Intervenție coordonată și verificări suplimentare Intervenția este coordonată de echipa pentru materiale periculoase a Agenției pentru Protecția Forțelor din cadrul Pentagonului, împreună cu pompierii din comitatul Arlington, conform căpitanului Jamie Jill, purtător de cuvânt al departamentului local de pompieri. Departamentul de Pompieri și Servicii Medicale de Urgență din Arlington a confirmat pe rețelele sociale desfășurarea operațiunilor la Pentagon. Serviciul de securitate al Pentagonului a transmis că sunt necesare teste suplimentare pentru a determina cauza, iar acestea ar putea dura între una și două ore. În același mesaj, autoritățile au precizat că în zonă pot fi observate efective din mai multe agenții și măsuri preventive în curtea centrală, fără ca acest lucru să fie interpretat greșit. „Aceste teste suplimentare ar putea dura între una și două ore. Echipele de intervenție sunt mobilizate și pregătite să ofere sprijin persoanelor aflate în clădire, dacă va fi necesar.” [...]

Ucraina avertizează civilii că sudul ocupat devine țintă militară , pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii logistice ruse, potrivit Mediafax . Mesajul vizează locuitorii din zonele ocupate ale regiunilor Zaporojie și Herson , cărora li se recomandă să ia în calcul evacuarea „cât mai curând”. Avertismentul a fost transmis joi de șeful administrației militare din Zaporojie, Ivan Fedorov , care susține că forțele ruse au tratat mult timp orașele ocupate din cele două regiuni drept zone sigure, folosite pentru aprovizionarea trupelor și coordonarea operațiunilor. „Inamicul a considerat prea mult timp Melitopol, Berdiansk, Enerhodar și Henicesk drept spatele său profund. Pentru prea mult timp a folosit părțile ocupate ale regiunilor Zaporojie și Herson ca centru logistic pentru aprovizionarea trupelor sale.” De ce crește riscul pentru civili Fedorov afirmă că „situația se schimbă” deoarece armata ucraineană și-a intensificat operațiunile împotriva forțelor ruse, vizând în mod repetat obiective cu rol militar și logistic. „Trupele ucrainene lovesc sistematic infrastructura militară a ocupanților, posturile de comandă, depozitele și rutele de aprovizionare.” În acest context, oficialul a cerut populației să nu amâne plecarea, argumentând că utilizarea teritoriilor ocupate pentru nevoi militare mărește riscurile pentru civili. Context: sudul ocupat și rolul logistic O parte importantă a regiunii Zaporojie, inclusiv orașele Melitopol și Enerhodar, se află sub controlul Rusiei din primele luni ale invaziei declanșate în 2022. În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra depozitelor, centrelor de comandă și infrastructurii logistice folosite de armata rusă în teritoriile ocupate din sudul țării, pe fondul încercării de a reduce capacitatea de aprovizionare și coordonare a forțelor ruse. [...]