Știri
Știri din categoria Externe

Planurile SUA de a retrage capabilități-cheie din dispozitivul NATO obligă alianța să-și refacă rapid planurile de apărare, pe fondul temerilor din statele baltice că descurajarea ar putea slăbi, potrivit Digi24. În acest context, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich, susține că Rusia „nu caută un conflict” și că Moscova înțelege că nu ar putea avea succes militar împotriva alianței.
Declarațiile au fost făcute la o masă rotundă în cadrul Salonului Aeronautic ILA de la Berlin, în timp ce aliații europeni urmăresc cu îngrijorare posibile „lacune de securitate” generate de intenția Washingtonului de a reduce resursele militare alocate Modelului de Forță al NATO – setul de forțe și echipamente care pot fi mobilizate în 10, 30 și 180 de zile în caz de criză.
„Rusia nu caută un conflict... Înțeleg noțiunea de «alianță defensivă» și înțeleg că dispunem de o serie de avantaje asimetrice”.
Potrivit informațiilor citate în material, printre forțele americane care ar putea fi retrase se numără:
Grynkewich a confirmat pentru prima dată aceste reduceri și a explicat că sunt legate de nevoia SUA de a avea disponibile capabilități aeriene și maritime în eventualitatea unei crize în Pacific. În paralel, Washingtonul a anunțat deja planuri de retragere a 5.000 de soldați din Germania și anularea desfășurării unui batalion de artilerie cu rază lungă de acțiune, care urma să ajungă în țară la finalul acestui an.
În calitate de comandant NATO, Grynkewich spune că lucrează la planuri de urgență privind ce capabilități ar putea exista sau ar putea lipsi „în anumite condiții”. Pe termen scurt, accentul ar urma să cadă pe echipamente care pot fi cumpărate, puse în funcțiune și extinse rapid, inclusiv sisteme de foc cu rază lungă de acțiune.
În privința riscului unui atac asupra statelor baltice, generalul afirmă că misiunea sa este să mențină credibilitatea descurajării și să se asigure că Rusia înțelege că „dacă ar încerca ceva” nu ar avea succes, ceea ce ar reduce probabilitatea asumării unui astfel de risc.
Separat, materialul amintește că Vladimir Putin a numit „absurdități” temerile europene privind un posibil atac asupra țărilor NATO, susținând că acestea ar fi folosite pentru a justifica majorarea cheltuielilor de apărare.
În același tablou, Grynkewich – care a participat la negocierile conduse de SUA pentru a media un armistițiu între Rusia și Ucraina – afirmă că forțele ucrainene „rezistă cu siguranță”, iar liniile frontului sunt „relativ stabile”, în condițiile în care avansurile rusești ar fi lente și cu pierderi mari.
Recomandate

Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]

Alegerile prezidențiale din Bulgaria pot influența poziția țării în NATO privind securitatea la Marea Neagră , într-un moment în care scrutinul are loc pe fondul unor atacuri cu drone asupra navelor comerciale din zonă, potrivit Antena 3 . Bulgarii votează duminică pentru un nou președinte, iar secțiile s-au deschis la ora locală 7:00 și se închid la 20:00 (în România: 7:00–20:00). Scrutinul este descris ca fiind marcat de preocupări de securitate, după atacurile cu drone din Marea Neagră, în apropierea coastelor Bulgariei, relatează AFP, preluată de Agerpres. Favorita: Iliana Iotova , pe un mesaj de „pace” și dialog cu Moscova Președinta în exercițiu, Iliana Iotova, este prezentată drept favorită și este descrisă ca fiind în favoarea dialogului cu Moscova și împotriva ajutorului militar pentru Ucraina. Conform a patru sondaje publicate de miercuri, Iotova este cotată cu 41,1%–47,3% din intențiile de vot. În material este menționat și un mesaj folosit în campanie, în care Iotova a criticat inițiativele de sprijin militar pentru Kiev și a pledat pentru o abordare axată pe negocieri. „Nu avem nevoie de o Coaliţie a Voluntarilor pentru Ucraina, ci de o Coaliţie pentru Pace în Ucraina” Iotova este fostă jurnalistă și figură importantă în Partidul Socialist, fost europarlamentar și a fost aleasă vicepreședintă în 2016 și 2021, alături de Rumen Radev . Principalii contracandidați și miza politică internă Pe locul al doilea în sondaje este Andrei Ghiurov (50 de ani), fost prim-ministru interimar, susținut de opoziția pro-occidentală, cu 27,8%–30,6% din intențiile de vot. Pe locul al treilea este Kostadin Kostadinov, liderul partidului de extremă dreapta și pro-rus Vazrazhdane (Renaștere), cu 10,2%–12,8%. Potrivit politologului Parvan Simeonov, alegerile opun două viziuni despre Bulgaria: una „conservatoare, populistă şi orientată spre Est” și alta „occidentală, elitistă şi liberală”. Context de securitate: atacuri cu drone și reacția autorităților Pe 6 și 13 octombrie, patru nave comerciale au fost atacate de drone în largul coastelor Bulgariei, iar 21 de persoane au fost date dispărute. În acest context, Rumen Radev a convocat-o pe ambasadoarea rusă, apreciind că atacurile sunt în interesul Moscovei, dar fără a indica oficial un vinovat, invocând lipsa unor dovezi concrete. Radev a cerut asistență din partea aliaților NATO pentru întărirea supravegherii aeriene, iar un avion american de patrulare P-8 Poseidon a intervenit, mai notează sursa. Dacă va câștiga, Iliana Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal la președinția Bulgariei, țară cu 6,4 milioane de locuitori. În același timp, o victorie ar consolida poziția lui Rumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie, după demisia acestuia pentru a candida la alegerile parlamentare, potrivit informațiilor din material. [...]

Ucraina își leagă avantajul de pe front de ritmul livrărilor de apărare antiaeriană , iar o eventuală consolidare a sprijinului ar îmbunătăți și poziția de negociere a Kievului, potrivit Kyiv Post , care citează o declarație a președintelui Volodîmîr Zelenski din 27 octombrie. Zelenski a spus, într-un mesaj pe Telegram, că pozițiile Ucrainei pe linia frontului sunt „cele mai puternice” dintr-o perioadă îndelungată în acest război și a adăugat că o susținere „la fel de puternică” din partea partenerilor, în special în domeniul sistemelor de apărare antiaeriană, ar întări și postura diplomatică a țării. Trei operațiuni „de referință” invocate de Zelenski În aceeași declarație, președintele ucrainean a enumerat trei operațiuni militare pe care le-a numit repere ale anului: o ofensivă condusă de Forțele de Asalt Aerian (DSHV), despre care a afirmat că a eliberat peste 800 km² și 26 de localități din regiunile Dnipropetrovsk, Donețk și Zaporijjea, între 29 ianuarie și 12 august; „Operațiunea Vivaldi”, desfășurată de Corpul 3 Armată în apropiere de Lîman (Donețk), din iulie până la mijlocul lui octombrie; Zelenski a indicat că au fost eliberați peste 200 km într-o zonă unde Rusia își concentrase atacurile; „Operațiunea Veles”, o acțiune subterană a Corpului Khartiia din cadrul Gărzii Naționale, în apropiere de Kupiansk. „Veles”: folosirea unei tactici rusești, întoarsă împotriva Moscovei Într-o declarație separată, Zelenski a spus că a fost informat despre rezultate de comandantul-șef Myhailo Drapatîi, de adjunctul șefului Administrației Prezidențiale Pavlo Palisa și de comandantul Corpului Khartiia, generalul de brigadă Ihor Obolienskîi. Potrivit relatării, forțele ruse ar fi încercat anterior să folosească conducte subterane de gaz pentru a trece de pozițiile ucrainene și a lansa atacuri. Ucraina ar fi adoptat metoda și ar fi rafinat-o, făcând-o „mult mai bine gândită și mai avansată tehnologic”, conform lui Zelenski. Președintele a confirmat cifre publicate anterior de Corpul Khartiia pe 22 octombrie: peste 30 de soldați ruși capturați și pierderi rusești care au depășit 100. În același context, a fost menționat că militarii ucraineni ar fi parcurs peste 15 km de infrastructură subterană fără GPS și fără lumină naturală, ieșind în spatele pozițiilor ruse. De ce contează: frontul și apărarea antiaeriană, legate direct de negociere Mesajul central al lui Zelenski este că performanța operațională de pe front nu este separată de sprijinul extern, iar accentul pus pe apărarea antiaeriană sugerează o nevoie imediată cu efect dublu: protecția infrastructurii și a trupelor, dar și întărirea poziției Ucrainei în eventuale negocieri. Kyiv Post nu oferă detalii despre un calendar sau despre noi angajamente ale partenerilor privind livrările de sisteme antiaeriene. [...]

Rusia încearcă să slăbească unitatea occidentală pentru a forța concesii Ucrainei , mizând pe discuții paralele cu Washingtonul și capitalele europene, într-un moment în care negocierile de pace sunt blocate de luni de zile, potrivit Le Figaro . Textul descrie o strategie a Kremlinului de a „căuta fisura” în tabăra occidentală: Vladimir Putin ar alterna canalele de dialog cu americanii și europenii cu obiectivul explicit de a fragiliza sprijinul pentru Kiev și pentru președintele Volodîmîr Zelenski. Un episod central este vizita din 21 octombrie a lui Steve Witkoff , trimisul special al lui Donald Trump în Rusia, primit de Putin la palatul Constantin , lângă Sankt Petersburg. Potrivit publicației, Witkoff se întâlnise cu o zi înainte, la Oslo, cu Zelenski și cu europenii, iar la Moscova ar fi venit să discute despre „dezescaladare” și pace, în contextul în care negocierile sunt „în impas” de luni. Miza pentru Occident: coeziunea sprijinului pentru Kiev Din perspectiva relatării, Putin ar urmări să exploateze diferențele de priorități dintre SUA și Europa. Le Figaro notează că liderul de la Kremlin ar fi înțeles că trimisul american are o agendă presată de nevoia de „rezultate tangibile” pentru Donald Trump, în perspectiva alegerilor de la mijloc de mandat din SUA. Pentru Ucraina, riscul sugerat de articol este ca o eventuală erodare a frontului comun occidental să se traducă în presiuni politice mai mari asupra Kievului, inclusiv asupra poziției lui Zelenski, fără ca textul să ofere însă detalii suplimentare despre eventuale propuneri concrete de acord. Ce urmează (și ce nu se poate deduce din articol) Materialul indică o intensificare a contactelor diplomatice pe mai multe piste, dar nu oferă informații complete despre conținutul discuțiilor sau despre pași concreți agreați, articolul fiind disponibil doar parțial (restul fiind rezervat abonaților). În aceste condiții, nu se poate stabili din text dacă există un calendar al negocierilor sau condiții noi puse pe masă de părți. [...]

Declarațiile lui Donald Trump riscă să alimenteze incertitudinea post-electorală din Brazilia, într-un moment în care piețele au reacționat deja la rezultatul scrutinului , potrivit HotNews . Președintele american a spus, fără să prezinte dovezi, că alegerile câștigate duminică de Luiz Inácio Lula da Silva „par” să fi fost fraudate. „Nu am ținut partea nimănui, dar mi s-a părut că a fost un alt scrutin fraudat. Alegerile trebuie să nu lase loc de îndoială, iar mie mi s-a părut că lucrurile au arătat foarte rău”, a spus Trump. Rezultatul strâns și refuzul înfrângerii, combustibil pentru tensiuni În turul al doilea, Lula a obținut 64.056.078 de voturi (52%), iar Bolsonaro 59.654.544 (48%), notează publicația, trimițând la un material separat despre rezultat: HotNews . Este a patra victorie a lui Lula într-un scrutin prezidențial, după mandatele 2003–2010 și revenirea la putere din ianuarie 2023. Pe fondul acestui rezultat, senatorul brazilian de dreapta Flávio Bolsonaro, învins în alegeri, a refuzat să-și recunoască înfrângerea. HotNews amintește că tatăl său, fostul președinte Jair Bolsonaro, a fost un aliat apropiat al lui Trump în timpul mandatului acestuia. De ce contează pentru economie: piețele au fost deja „zguduite” Miza imediată este stabilitatea post-electorală și efectul asupra încrederii investitorilor. HotNews scrie că Bolsonaro a condus în primul tur, dar a pierdut în turul doi cu peste 4 milioane de voturi, „zguduind piețele financiare braziliene” care mizaseră pe victoria sa. În acest context, contestarea fără dovezi a rezultatului de către Trump poate amplifica percepția de risc politic, într-o perioadă în care tranziția de putere și acceptarea rezultatului sunt esențiale pentru calmarea piețelor. Context politic regional și precedentul din 2022 Administrația Trump a salutat recent victorii electorale ale candidaților de dreapta în alte țări din America Latină, mai notează HotNews. Publicația face și o paralelă cu reacția lui Jair Bolsonaro după alegerile din 2022, când a pierdut în fața lui Lula: acesta nu și-a acceptat niciodată înfrângerea și a fost ulterior condamnat de Curtea Supremă la 27 de ani de închisoare pentru că ar fi pus la cale o lovitură de stat pentru a rămâne la putere. [...]

Uniunea Europeană își accelerează ofensiva comercială spre Asia pentru a compensa înmulțirea restricțiilor din comerțul mondial, iar Berlinul împinge Bruxelles-ul să lege mai bine acordurile existente și să deschidă piețe noi pentru companiile europene, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de cancelarul german Friedrich Merz , marți, la Singapore, în contextul în care UE caută parteneriate economice bazate pe comerț liber și reguli internaționale. Merz a spus că UE vrea să colaboreze mai strâns cu țările din Asia de Sud-Est și cu statele membre ale acordului comercial transpacific CPTPP, ca răspuns la noile bariere care afectează schimburile internaționale. Oficialul german, citat de Reuters, a indicat că UE – cu o piață de aproximativ 450 de milioane de consumatori – a devenit mai activă în dezvoltarea parteneriatelor comerciale. „Aceasta este o alternativă deliberată la ceea ce vedem în prezent. Vrem să facem lucrurile diferit și să arătăm că există o cale mai bună.” Miza: acces mai larg pentru firmele europene pe piețele asiatice În logica economică a demersului, Merz a cerut o coordonare mai bună a acordurilor comerciale deja existente cu parteneri precum Singapore, Malaysia, Indonezia și India, pentru a crea oportunități suplimentare pentru companiile europene și pentru a extinde accesul acestora pe piețele din Asia. UE urmărește, totodată, să își consolideze relațiile comerciale cu țările din CPTPP (Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Transpacific) , care reunește 12 state, între care Japonia, Marea Britanie, Canada, Mexic, Australia, Singapore și Malaysia. Ce urmează: încercarea de a debloca un acord UE–ASEAN Premierul singaporez Lawrence Wong a declarat că Singapore va încerca să accelereze negocierile pentru un acord de liber schimb între Uniunea Europeană și ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est). Singapore va prelua în 2027 președinția organizației regionale, iar Wong a spus că finalizarea unui acord comercial cu Europa va fi una dintre direcțiile urmărite. „Recunoaștem că va fi dificil. Este un proces complex, dar putem avea și încredere că vom reuși să avansăm.” În paralel, UE are deja acorduri bilaterale de liber schimb cu mai multe state ASEAN și continuă negocierile cu alte țări membre. Extindere posibilă dincolo de comerț: energie și securitate Pe lângă componenta comercială, Merz a afirmat că UE este dispusă să participe la inițiativa ASEAN de interconectare a rețelelor electrice din Asia de Sud-Est, un proiect care vizează integrarea infrastructurii energetice regionale pentru a facilita schimburile de electricitate. Cancelarul german a menționat și posibilitatea extinderii cooperării dintre UE și țările asiatice în domeniile apărării și securității, fără a detalia pași concreți sau un calendar. [...]