Știri
Știri din categoria Externe

Planurile SUA de a retrage capabilități-cheie din dispozitivul NATO obligă alianța să-și refacă rapid planurile de apărare, pe fondul temerilor din statele baltice că descurajarea ar putea slăbi, potrivit Digi24. În acest context, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich, susține că Rusia „nu caută un conflict” și că Moscova înțelege că nu ar putea avea succes militar împotriva alianței.
Declarațiile au fost făcute la o masă rotundă în cadrul Salonului Aeronautic ILA de la Berlin, în timp ce aliații europeni urmăresc cu îngrijorare posibile „lacune de securitate” generate de intenția Washingtonului de a reduce resursele militare alocate Modelului de Forță al NATO – setul de forțe și echipamente care pot fi mobilizate în 10, 30 și 180 de zile în caz de criză.
„Rusia nu caută un conflict... Înțeleg noțiunea de «alianță defensivă» și înțeleg că dispunem de o serie de avantaje asimetrice”.
Potrivit informațiilor citate în material, printre forțele americane care ar putea fi retrase se numără:
Grynkewich a confirmat pentru prima dată aceste reduceri și a explicat că sunt legate de nevoia SUA de a avea disponibile capabilități aeriene și maritime în eventualitatea unei crize în Pacific. În paralel, Washingtonul a anunțat deja planuri de retragere a 5.000 de soldați din Germania și anularea desfășurării unui batalion de artilerie cu rază lungă de acțiune, care urma să ajungă în țară la finalul acestui an.
În calitate de comandant NATO, Grynkewich spune că lucrează la planuri de urgență privind ce capabilități ar putea exista sau ar putea lipsi „în anumite condiții”. Pe termen scurt, accentul ar urma să cadă pe echipamente care pot fi cumpărate, puse în funcțiune și extinse rapid, inclusiv sisteme de foc cu rază lungă de acțiune.
În privința riscului unui atac asupra statelor baltice, generalul afirmă că misiunea sa este să mențină credibilitatea descurajării și să se asigure că Rusia înțelege că „dacă ar încerca ceva” nu ar avea succes, ceea ce ar reduce probabilitatea asumării unui astfel de risc.
Separat, materialul amintește că Vladimir Putin a numit „absurdități” temerile europene privind un posibil atac asupra țărilor NATO, susținând că acestea ar fi folosite pentru a justifica majorarea cheltuielilor de apărare.
În același tablou, Grynkewich – care a participat la negocierile conduse de SUA pentru a media un armistițiu între Rusia și Ucraina – afirmă că forțele ucrainene „rezistă cu siguranță”, iar liniile frontului sunt „relativ stabile”, în condițiile în care avansurile rusești ar fi lente și cu pierderi mari.
Recomandate

Presiunile SUA asupra aliaților NATO să se retragă din Curtea Penală Internațională riscă să adâncească faliile transatlantice și să complice cooperarea pe dosare de drept internațional , potrivit news.ro , care citează informații publicate de POLITICO. Într-o reuniune cu ușile închise a celor 32 de ambasadori ai NATO, la Bruxelles, la mijlocul lunii iulie, trimisul SUA Matthew Whitaker ar fi cerut sprijin pentru „desființarea” Curții și retragerea statelor din Statutul de la Roma, documentul fondator al CPI, potrivit a trei diplomați NATO citați sub anonimat. Whitaker și-ar fi încheiat intervenția cu un avertisment politic către aliați: „Vom urmări cu atenție cine este de partea Americii.” Ce le cere Washingtonul aliaților În paralel cu intervenția lui Whitaker, misiunea SUA ar fi transmis delegațiilor NATO un document care cere retragerea din CPI și descrie o strategie de „demontare sistematică” a capacităților Curții, potrivit detaliilor documentului împărtășit cu POLITICO. Concret, aliaților li s-ar fi cerut să: se retragă din Statutul de la Roma; „examineze amenințarea” pe care CPI ar reprezenta-o pentru propriile țări; „condamne public” ceea ce SUA numesc „depășirea atribuțiilor” instanței; „înceteze imediat” orice sprijin material acordat Curții. În document apare și îndemnul: „Să punem capăt odată pentru totdeauna acestei farse a CPI”, conform aceleiași relatări. De ce contează pentru NATO și pentru statele membre Deși NATO, ca organizație, nu este semnatară a Statutului de la Roma, aproape toate statele membre ale alianței sunt parte a CPI: excepțiile menționate sunt Turcia și Statele Unite. Asta înseamnă că presiunea Washingtonului vizează direct decizii de politică externă și de drept internațional ale capitalelor europene, nu o poziție formală a NATO. Demersul vine într-un moment sensibil pentru alianță, pe fondul tensiunilor recente: multe țări europene ar fi refuzat să se alăture războiului SUA împotriva Iranului, iar anterior au existat fricțiuni și din cauza amenințărilor președintelui Donald Trump privind anexarea Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, stat membru NATO, potrivit relatării. Contextul campaniei SUA împotriva CPI Potrivit informațiilor citate, presiunea asupra aliaților este legată de îngrijorarea SUA că oficiali americani ar putea fi urmăriți penal pentru crime de război. Campania ar face parte dintr-o abordare mai amplă a administrației Trump împotriva instituțiilor și normelor internaționale considerate a limita libertatea de acțiune a SUA, în contextul unor decizii precum retragerea din Acordul de la Paris, ieșirea din Organizația Mondială a Sănătății și încetarea participării la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, conform sursei. Campania împotriva CPI ar fi fost lansată în această vară de secretarul de stat Marco Rubio, care a acuzat Curtea că încalcă suveranitatea SUA. CPI, înființată în 2002, a deschis în 2020 o anchetă privind presupuse crime de război comise de soldați americani în Afganistan, înainte de a-i reduce prioritatea în anul următor, mai notează materialul. [...]

Rusia avertizează că va ținti Lituania cu arme nucleare dacă statul baltic ajunge să găzduiască focoase ale aliaților din NATO, pe fondul demersurilor de la Vilnius de a elimina o interdicție constituțională privind stocarea de arme nucleare, potrivit Daily Mail . Miza este una de securitate și reglementare: schimbarea cadrului legal ar putea repoziționa Lituania în arhitectura de descurajare nucleară a Alianței și ar amplifica riscul de escaladare în regiune. Kremlinul a transmis că o eventuală prezență a armelor nucleare NATO pe teritoriul lituanian ar schimba statutul țării în calculele militare ale Rusiei. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a descris scenariul drept „o turnură foarte serioasă în ceea ce privește escaladarea tensiunilor”, într-o declarație pentru televiziunea de stat. „Dacă există arme nucleare pe teritoriul care sunt îndreptate spre noi, atunci, în consecință, teritoriul acelei țări va intra în vizorul propriilor noastre arme nucleare.” Ce se schimbă în Lituania și în ce stadiu este decizia Lituania „se mișcă” pentru a ridica o interdicție constituțională privind stocarea de arme nucleare în țară, ca parte a eforturilor de întărire a posturii de securitate în contextul ofensivei Rusiei în Ucraina, notează publicația. Potrivit informațiilor din articol, decizia: este în lucru în parlament; are nevoie de o majoritate de două treimi pentru a fi adoptată; are sprijinul președintelui și al principalelor partide; ar putea intra în vigoare în această iarnă. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda , anunțase planurile în iulie, afirmând că țara sa vrea să fie „parte integrantă” din descurajarea nucleară. Nu există, deocamdată, un plan de găzduire a focoaselor În același timp, oficiali lituanieni au spus în mod repetat că nu există planuri ca Lituania să găzduiască astfel de arme pe teritoriul său, potrivit sursei. Cu toate acestea, simpla modificare a interdicției constituționale este tratată de Moscova ca un potențial pas care ar putea deschide calea pentru o schimbare de politică în viitor. În context regional, articolul amintește un incident din mai, când avioane NATO au fost ridicate de la sol pentru a intercepta o dronă care a zburat deasupra capitalei Vilnius, iar premierul și președintele au fost duși într-un adăpost; locuitorii au fost îndemnați să se adăpostească după activitate de drone din apropierea graniței cu Belarus, aliat al Rusiei. [...]

SUA extind sancțiunile asupra aviației iraniene, crescând riscul de excludere financiară pentru companiile care fac afaceri cu transportatorii din Iran , potrivit Al Jazeera . Pachetul vizează atât linii aeriene comerciale și private, cât și firme care le furnizează servicii, într-o mișcare menită să taie „liniile de finanțare” ale Teheranului. Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat marți 36 de sancțiuni „legate de Iran”, parte dintr-un demers de izolare denumit „Operation Economic Outcast”. Măsurile extind sancțiunile existente asupra companiei private iraniene Mahan Air și includ alte companii de aviație din Iran, precum și furnizori care le sprijină operațiunile. În logica de reglementare și conformare, mesajul central al Washingtonului este că riscul nu se oprește la entitățile iraniene sancționate, ci se propagă către parteneri și furnizori. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a avertizat că firmele care continuă să susțină companiile aeriene iraniene pot fi „tăiate de la sistemul financiar global”. „Astăzi, ne-am ținut promisiunea cu sancțiuni asupra companiilor care continuă să sprijine Mahan Air… Oricine face afaceri cu companiile aeriene rămase ale Iranului, pe care le-am sancționat astăzi: riscați să fiți tăiați de la sistemul financiar global.” Ce înseamnă sancțiunile, dincolo de Iran: efect de „contagiune” pentru furnizori Conform articolului, sancțiunile se aplică și țărilor și companiilor care fac afaceri cu entitățile restricționate și includ înghețarea activelor aflate sub jurisdicția SUA. Practic, măsurile cresc costurile de conformare și riscurile juridice pentru operatori și furnizori din afara Iranului care ar continua relațiile comerciale cu sectorul aviatic iranian. Washingtonul a acuzat anterior companii străine din țări precum Turcia, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan și Malaezia că ar fi furnizat companiilor aeriene iraniene piese și servicii logistice. Context: presiune economică într-un conflict prelungit Mahan Air se află sub sancțiuni încă din 2011, când guvernul SUA a acuzat compania că sprijină Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). Al Jazeera notează că, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat în 2025, administrația a intensificat presiunea asupra Iranului. Textul plasează noul pachet de sancțiuni în contextul unui război lansat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, ajuns la șase luni în august, fără o concluzie la vedere. În paralel, Strâmtoarea Hormuz rămâne un punct sensibil: la începutul războiului, Iranul a restricționat trecerea, iar prețurile combustibililor au crescut în SUA și la nivel global; ulterior, administrația Trump a anunțat o blocadă navală și sancțiuni suplimentare pentru a limita „liniile de finanțare” ale Iranului. De partea iraniană, ministrul de Externe Abbas Araghchi a criticat decizia într-o postare pe rețelele sociale, susținând că Washingtonul recurge la „mai multe sancțiuni” după ce nu și-ar fi atins obiectivele prin sancțiuni sau război. La ce să se aștepte companiile: risc mai mare de conformare și acces la finanțare Din perspectiva mediului de afaceri, miza imediată este extinderea riscului de sancțiuni secundare: nu doar operatorii iranieni sunt vizați, ci și companiile care le furnizează piese, logistică sau alte servicii. În practică, asta poate însemna verificări mai stricte ale partenerilor, întreruperea unor relații comerciale și expunere la înghețarea activelor aflate sub jurisdicția SUA, dacă există legături cu entitățile sancționate. [...]

Ucraina amenință cu lovituri mai adânci în Rusia, iar țintele energetice cresc riscul de costuri economice pentru Moscova , potrivit Kyiv Post , care relatează declarațiile lui Kyrylo Budanov într-un interviu pentru televiziunea publică letonă. Budanov, prezentat de publicație drept șef al Administrației Prezidențiale, a avertizat că, dacă Rusia continuă războiul, Ucraina va intensifica atacurile pe teritoriul rus, atât ca distanță, cât și ca putere de lovire. „Dacă Rusia nu oprește ostilitățile împotriva noastră, va simți consecințele tot mai puternic. Loviturile noastre vor ajunge mai adânc și vor avea o putere de luptă mai mare.” Lovituri la distanțe record și ținte din industria gazelor Avertismentul vine după ce Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei (SSO) au anunțat că unități de „Deep Strike” au lovit două instalații rusești majore de gaz-condensat în Districtul Autonom Iamalo-Neneț. Potrivit SSO, dronele ar fi parcurs peste 3.000 km în interiorul Rusiei, într-un atac descris drept record. Inițial, au existat informații că ținta a fost uzina de pregătire a condensatului din Novîi Urengoi, la circa 3.200 km de teritoriul ucrainean. Ulterior, SSO a confirmat lovituri atât la Novîi Urengoi, cât și la Purovski, pe care le-a descris drept instalații importante pentru industria gazelor din Rusia. În material sunt menționate și capacitățile declarate ale celor două obiective: Novîi Urengoi: capacitate anuală proiectată de 19,5 milioane tone metrice de materii prime; Purovski: a procesat 13,4 milioane tone metrice de condensat de gaze în 2025. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat, de asemenea, că forțele ucrainene au lovit opt obiective de infrastructură rusești „care lucrează pentru război”, inclusiv o rafinărie din regiunea Iamalo-Neneț. Condițiile invocate de Budanov pentru oprirea luptelor Budanov a spus că Ucraina este pregătită să oprească ostilitățile „în orice moment”, dar doar pe baza unor termeni acceptabili, nu a unui „ultimatum” rusesc. El a indicat drept scenariu „cel mai realist” oprirea luptelor pe linia frontului existentă în ziua semnării unui acord și acordarea de garanții de securitate Ucrainei. În același timp, a precizat că Ucraina nu va recunoaște juridic ocupația rusă asupra niciunui teritoriu ucrainean. Posibila reluare a discuțiilor Ucraina–SUA–Rusia Budanov a mai declarat că dialogul trilateral între Ucraina, SUA și Rusia ar urma să continue, susținând că Washingtonul și Kievul și-au arătat disponibilitatea de a negocia, iar poziția Moscovei „se va vedea în timp”. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că Moscova se așteaptă ca negocierile trilaterale să fie reluate „în viitorul previzibil”, fără un program formalizat, dar cu o „voință politică comună”, potrivit relatării. Publicația notează că ultima rundă completă de negocieri a avut loc la Geneva, în 17–18 februarie, după o întâlnire anterioară la Abu Dhabi, în 4–5 februarie, iar de atunci nu au mai existat discuții trilaterale. De ce contează Accentul pe ținte din infrastructura energetică și pe lovituri la distanțe de mii de kilometri mută presiunea dincolo de front și ridică miza economică pentru Rusia, în măsura în care astfel de atacuri afectează instalații relevante pentru industria gazelor. În paralel, condițiile enunțate de Budanov conturează o linie de negociere care combină înghețarea frontului cu garanții de securitate, fără concesii juridice privind teritoriile ocupate. [...]

Summitul BRICS din New Delhi testează coeziunea blocului extins, pe fondul războaielor din Iran și Ucraina , iar miza pentru India este să-și protejeze echilibrul diplomatic și securitatea energetică într-un context de tensiuni regionale și presiuni geopolitice, potrivit Al Jazeera . Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a sosit vineri în capitala Indiei înaintea summitului BRICS (format din 11 membri), o reuniune de două zile care ar urma să fie dominată de războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina, dar și de provocări economice. Putin și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian , sunt așteptați să aibă discuții cu premierul indian Narendra Modi, iar președintele Chinei, Xi Jinping, este de asemenea așteptat să se întâlnească cu Modi în marja reuniunii. Putin a aterizat la baza aeriană Palam din New Delhi și a fost întâmpinat de ministrul de stat pentru afaceri externe, Kirti Vardhan Singh, conform imaginilor difuzate de agenția rusă Ria Novosti. În oraș au fost impuse măsuri de securitate sporite și restricții de trafic în zonele centrale, iar poliția din Delhi a cerut populației să fie „răbdătoare și cooperantă”. Extinderea BRICS, din avantaj în vulnerabilitate BRICS a fost creat în 2009 ca forum al economiilor emergente care urmăresc o influență mai mare în instituțiile dominate de puterile occidentale. Între timp, grupul s-a extins și include acum Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – state cu poziții puternic diferite față de războiul SUA-Israel împotriva Iranului, început în februarie. Harsh V Pant, de la Observer Research Foundation din India, a declarat pentru AFP că „conflictul din Golf” va fi principala linie de fractură la acest summit și că extinderea, considerată anul trecut un succes, „astăzi arată ca o mare constrângere” pentru BRICS. India, între echilibru diplomatic și energie Pentru Pezeshkian, vizita este prima în India în calitate de președinte iranian și prima de acest nivel în ultimii opt ani, ceea ce pune conflictul din Orientul Mijlociu în centrul agendei. Shilan Shah, de la Capital Economics, a spus pentru AFP că războiul din Iran va testa dur coeziunea grupului extins, amintind că miniștrii de externe BRICS nu au reușit să cadă de acord asupra unei declarații comune la întâlnirea din mai, la New Delhi. În acest context, India încearcă să mențină relații cordiale atât cu Iranul, cât și cu Israelul, în timp ce își gestionează cu atenție relația cu Washingtonul. Totodată, potrivit aceleiași surse, India a traversat criza energetică generată de războiul din Iran și prin orientarea către Rusia, un partener strategic important, dar și un furnizor de combustibili controversat în ultimii ani, pe fondul continuării războiului Moscovei împotriva Ucrainei. Putin a mai fost în India în decembrie 2025 și s-a întâlnit cu Modi și luna aceasta, la Bișkek, capitala Kârgâzstanului. În paralel, ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar a vizitat luna aceasta Kievul, unde președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că este „recunoscător Indiei pentru angajamentul de a pune capăt acestui război nedrept”. Xi în India pentru prima dată din 2019 Pentru Xi Jinping, vizita ar fi prima în India din 2019 și cel mai important pas de până acum într-o dezghețare prudentă a relațiilor bilaterale, la șase ani după un conflict militar mortal pe frontiera disputată din Himalaya. Relațiile dintre cele două puteri nucleare s-au îmbunătățit recent, cu reluarea treptată a zborurilor, vizelor și contactelor la nivel înalt, însă neîncrederea rămâne, iar disputa de frontieră, deficitul comercial în creștere și rivalitatea strategică continuă să complice relația. [...]

Cucerirea portului Mokha de către houthi ridică riscul de blocaj la Bab al-Mandeb , un punct-cheie pentru comerțul global, într-un moment în care războiul SUA–Iran afectează deja traficul prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit Politico . Rebelii houthi susținuți de Iran au preluat controlul asupra portului Mokha de la Marea Roșie și au capturat insula Perim, consolidându-și poziția în jurul strâmtorii Bab al-Mandeb — „poarta” sudică spre Marea Roșie și Canalul Suez. Avansul este descris ca cea mai mare extindere teritorială a houthi din ultimii ani. Potrivit relatărilor Associated Press, combatanții au înaintat rapid de-a lungul coastei vestice a Yemenului, în timp ce forțele guvernamentale susținute de Arabia Saudită s-au retras, ceea ce a determinat lovituri aeriene saudite asupra aeroportului din Mokha. De ce contează: un al doilea „gât de sticlă” pentru comerț, pe lângă Hormuz Bab al-Mandeb este un culoar îngust — la punctul cel mai strâmt are aproximativ 30 km — prin care trec, potrivit articolului, circa 10–12% din comerțul global. Președintele Yemenului recunoscut internațional, Rashad al-Alimi, a avertizat că strâmtoarea „nu trebuie lăsată să devină o altă Strâmtoare Hormuz”. Miza economică este amplificată de faptul că traficul prin Hormuz este deja mult redus din cauza războiului SUA–Iran. Politico notează că date maritime recente indică un număr mediu de traversări zilnice „în zona zecilor mici”, față de aproximativ 138 înainte de 28 februarie, când Israelul și SUA au început atacurile asupra Iranului. În acest context, avansul houthi crește perspectiva unor perturbări simultane în două dintre cele mai importante puncte de tranzit maritim la nivel mondial, cu efecte potențiale precum întârzieri în transport, penurii și presiuni inflaționiste. Efecte operaționale: rutele ocolitoare rămân în joc pentru shipping și petrol Politico amintește că, începând din 2023, houthi au derulat o campanie susținută de atacuri asupra transportului maritim în sudul Mării Roșii și Bab al-Mandeb, pe care au prezentat-o drept solidaritate cu palestinienii din Gaza în timpul războiului Hamas–Israel. Ca urmare, mari companii de transport și din sectorul petrolier — inclusiv Hapag-Lloyd, MSC, Maersk, BP și Frontline — au redirecționat navele departe de Canalul Suez, pe ruta mai lungă din jurul Africii. Traficul nu a revenit la nivelurile de dinainte de 2023, deși unele companii începuseră în această vară să testeze reluarea tranzitului prin zonă. Reacții și escaladare regională Iranul a transmis vineri sprijin pentru „independența, suveranitatea națională și integritatea teritorială” a Yemenului, dar, potrivit Politico, comunicatul publicat de agenția de stat IRNA nu a abordat direct avansul houthi sau situația din Bab al-Mandeb. Ministrul belgian de externe Maxime Prévot a avertizat, într-o postare pe X, că Bab al-Mandeb „nu este o monedă de schimb” și că blocarea sau perturbarea acestei artere pune în pericol lanțurile globale de aprovizionare, cu riscuri de scumpiri și lipsuri la „alimente, combustibil și alte bunuri esențiale”. El a cerut Iranului să-și folosească influența pentru „dezescaladare, nu confruntare”. Separat, Politico menționează și o dimensiune tehnologică a riscului: o „celulă de arme” din nordul Yemenului (zonă controlată în mare parte de houthi) ar fi folosit modelul de inteligență artificială Claude al companiei Anthropic pentru a dezvolta software de ghidaj, navigație și control pentru rachete și rachete balistice, conform unui memoriu al companiei. Pe linia deciziilor politice, publicația notează că Axios a relatat că prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman l-a sunat de două ori pe președintele SUA Donald Trump pentru a cere lovituri americane imediate asupra houthi, însă Trump ar fi refuzat, deocamdată, o acțiune militară directă. În paralel, SUA au lovit trei petroliere iraniene pe 5 septembrie și încă unul cinci zile mai târziu, iar Iranul susține că a ripostat împotriva navelor comerciale care folosesc rute pe care le consideră neautorizate. [...]