Știri
Știri din categoria Externe
Xi Jinping solicită aprofundarea relației cu Germania în discuția cu Friedrich Merz la Beijing pe fondul unui climat internațional tot mai tensionat. Potrivit South China Morning Post, președintele chinez l-a primit miercuri, 25 februarie 2026, la Beijing, pe cancelarul german Friedrich Merz, într-o vizită care are loc într-un moment de recalibrare a raporturilor dintre Europa, China și Statele Unite.
Xi Jinping a descris anul 2026 drept unul marcat de turbulențe și „schimbări nemaivăzute într-un secol”, subliniind că instabilitatea globală impune o comunicare mai strânsă și mai multă încredere între marile economii. Liderul chinez a insistat asupra consolidării dialogului strategic dintre Beijing și Berlin și a reafirmat importanța parteneriatului bilateral.
Mesajele transmise de partea chineză au vizat în principal:
Friedrich Merz a evidențiat faptul că Germania și China se numără printre cele mai mari trei națiuni industriale ale lumii, statut care aduce responsabilități majore în ceea ce privește stabilitatea economică globală. Vizita sa vine într-un moment în care Uniunea Europeană își ajustează relația cu Beijingul, pe fondul unei politici externe mai ferme promovate de administrația americană condusă de Donald Trump.
Pentru Berlin, miza este dublă: menținerea unei relații economice esențiale cu China, principal partener comercial asiatic, și păstrarea coerenței în cadrul alianței transatlantice. Pentru Beijing, dialogul cu Germania reprezintă o punte importantă către Europa, într-un context geopolitic caracterizat de competiție strategică și incertitudine.
Întâlnirea dintre Xi și Merz confirmă că, dincolo de diferențele politice și de presiunile externe, ambele capitale caută să păstreze un canal de comunicare funcțional și predictibil, într-un an în care echilibrele internaționale sunt tot mai fragile.
Recomandate
Exporturile Chinei ar urma să încetinească în martie , pe fondul șocului energetic și al costurilor mai mari de transport generate de războiul din Iran, ceea ce pune sub semnul întrebării cât de mult mai poate susține cererea legată de inteligența artificială (AI) avântul livrărilor externe, potrivit unui sondaj citat de Reuters . Conform sondajului Reuters, exporturile Chinei sunt estimate să fi crescut cu 8,6% în martie, în termeni de dolari, față de aceeași lună din 2025. Ar fi o răcire puternică după creșterea de 21,8% consemnată cumulat în ianuarie și februarie. De ce contează: războiul din Iran testează „motorul” exporturilor tehnologice Martie este descrisă ca primul test relevant al ideii că entuziasmul pentru AI — și, implicit, pentru cipurile și serverele necesare — poate compensa efectele negative ale șocului energetic apărut după închiderea Strâmtorii Hormuz de către Iran, rută strategică pentru aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol și gaze. China a intrat puternic în 2026, cu exporturi peste așteptări, impulsionate de livrări de tehnologie, alimentând perspectiva unui nou record al excedentului comercial, după maximul de 1,2 trilioane de dolari din anul anterior. Războiul din Iran ridică însă semne de întrebare asupra acestei traiectorii. Costuri mai mari, cerere sub presiune și opinii împărțite între economiști Reuters notează că nici China, criticată de parteneri comerciali pentru producția subvenționată și prețurile scăzute, nu este ferită de scăderea puterii de cumpărare a clienților, în condițiile scumpirii combustibililor și transportului. În același timp, unii economiști văd și o posibilă oportunitate: producătorii chinezi ar putea câștiga cotă dacă importatorii caută variante mai ieftine. Fred Neumann, economist-șef pentru Asia la HSBC, a indicat că deceniile de stocare a materiilor prime au ajutat și la limitarea impactului șocurilor asupra prețurilor la poarta fabricii. Estimările din sondaj sunt dispersate: Mizuho Securities a avut cea mai ridicată prognoză (creștere de 24%), urmată de Macquarie Group (17%), în timp ce Citigroup a indicat o creștere de doar 3%. Un alt factor de frânare este baza ridicată de comparație: în urmă cu un an, fabricile chineze au grăbit livrările pentru a devansa termenul-limită de 2 aprilie pentru tarifele anunțate de președintele SUA, Donald Trump , denumite „Liberation Day”. Importuri, excedent comercial și semnale din regiune Importurile Chinei sunt estimate să fi crescut cu 11,2% în martie, față de avansul de 19,8% din ianuarie-februarie, potrivit sondajului. Excedentul comercial ar urma să se restrângă la 108 miliarde de dolari (aprox. 497 miliarde lei) în martie, de la 214 miliarde de dolari (aprox. 988 miliarde lei) în ianuarie-februarie. Ca indicator pentru cererea Chinei, exporturile Coreei de Sud către China au crescut cu 62,4% în martie, susținute de un salt de 151,4% al livrărilor globale de semiconductori, pe fondul prețurilor mai mari la memorii și al cererii robuste pentru servere folosite în AI. Datele privind activitatea din fabrici pentru martie au arătat că exporturile de bunuri au continuat să sprijine creșterea, însă războiul din Iran a afectat sentimentul, în contextul scumpirii accentuate a materiilor prime și al creșterii costurilor de producție. Context politic: o posibilă vizită a lui Trump în China Reuters mai relatează că Donald Trump este așteptat să viziteze China în mai, pentru o întâlnire cu președintele Xi Jinping. O astfel de deplasare ar putea aduce progrese pe comerțul agricol și pe piese pentru avioane, dar este puțin probabil să reducă tensiunile strategice, în special pe tema Taiwanului. [...]
Mesajul Beijingului sugerează continuitatea investițiilor și a cooperării economice chino-ungare , în pofida schimbării de putere de la Budapesta, după victoria partidului Tisza condus de Peter Magyar , potrivit G4Media . Guvernul chinez l-a felicitat luni pe liderul ungar pentru victoria în alegerile parlamentare și și-a reafirmat disponibilitatea de a lucra cu noul guvern pentru „consolidarea relațiilor bilaterale”, relatează EFE, citată de Agerpres. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a spus că Beijingul este dispus să „intensifice schimburile la nivel înalt”, să consolideze „încrederea politică reciprocă” și să extindă „cooperarea practică”, inclusiv prin creșterea schimburilor între populațiile celor două țări. De ce contează: Ungaria, un canal economic al Chinei în UE În ultimii ani, Ungaria a fost unul dintre principalii parteneri ai Chinei în Uniunea Europeană, în cadrul politicii de „deschidere către Est” promovată de Viktor Orbán , cu investiții chineze importante în sectoare precum automobilele electrice, bateriile și infrastructura. În acest context, semnalul de la Beijing indică interesul pentru păstrarea unui cadru favorabil proiectelor economice deja atrase sau planificate. Schimbarea politică este majoră: victoria partidului Tisza pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, care și-a recunoscut înfrângerea după alegerile de duminică. Context european: tensiuni comerciale și poziționarea Budapestei Ungaria a adoptat, de asemenea, o poziție critică față de unele inițiative ale Bruxelles-ului îndreptate împotriva Beijingului, inclusiv taxele vamale aplicate vehiculelor electrice chinezești, și s-a prezentat drept o punte între China și piața comunitară, notează EFE. Rămâne de văzut în ce măsură noul guvern va păstra această linie în relația cu UE și China; articolul nu oferă detalii despre pozițiile economice ale lui Peter Magyar față de investițiile chineze sau față de dosarele comerciale europene. [...]
Israelul își consolidează relația cu Argentina prin acordarea celei mai înalte distincții civile a președintelui Isaac Herzog omologului său argentinian, Javier Milei, într-un gest cu miză diplomatică și de securitate, potrivit The Jerusalem Post . Medalia de Onoare Prezidențială urmează să fie înmânată în timpul viitoarei vizite a lui Milei în Israel, a anunțat luni Biroul Președintelui. Distincția este acordată persoanelor care au adus „o contribuție excepțională” Israelului sau umanității, prin talent, serviciu sau alte mijloace, conform explicațiilor din comunicatul citat. În cazul lui Milei, motivarea oficială invocă „angajamentul consecvent și vocal” față de Israel de la preluarea mandatului în 2023, inclusiv sprijinul exprimat pe scena internațională și apropierea de familiile ostaticilor din Gaza. Ce semnal transmite Israelul prin această distincție Biroul Președintelui leagă explicit premierea de orientarea politică externă a administrației Milei, descrisă drept una care a poziționat Argentina ca „aliat-cheie” al Israelului, inclusiv prin „măsuri diplomatice și de securitate” și prin decizia de a reloca ambasada Argentinei la Ierusalim. În plan practic, în timpul vizitei, Milei ar urma să inaugureze Ambasada Argentinei la Ierusalim și să aprindă o torță la ceremonia de stat de Ziua Independenței, potrivit aceleiași surse. Context: apropierea accelerată după 7 octombrie În declarațiile citate, Herzog amintește că Milei a ales, la începutul lui 2024, să facă prima sa vizită de stat în Israel „în timp ce un război era încă în desfășurare”, la câteva luni după atacul din 7 octombrie. Președintele israelian a descris gestul drept unul de „prietenie curajoasă” și „parteneriat autentic” într-un moment dificil pentru societatea israeliană. „Într-un moment în care (...) întoarcerea spatelui Israelului a devenit mai răspândită ca niciodată, președintele Milei reprezintă un leadership îndrăzneț și urmează o politică clară și neechivocă de a sta alături de Statul Israel”, a spus Herzog. Ce urmează Medalia va fi acordată în timpul vizitei lui Milei în Israel, iar agenda menționată de Biroul Președintelui include participarea la ceremonia de Ziua Independenței și inaugurarea ambasadei Argentinei la Ierusalim. Materialul nu precizează data exactă a vizitei. [...]
Japonia pregătește o revizuire a „constituției păcii”, un demers care ar putea schimba cadrul legal al apărării și ar deschide o dezbatere internă cu efecte regionale , potrivit Digi24 , care citează The Times. La convenția anuală a Partidului Liberal Democrat (PLD), aflat la putere, Sanae Takaichi a cerut ca până la următoarea reuniune partidul să vină cu propuneri detaliate pentru modificarea Constituției, pentru prima dată în istoria ei de 79 de ani. În discursul său, Takaichi a susținut că „a sosit momentul” și a vorbit despre „întoarcerea unei noi pagini” în istoria Japoniei. Demersul vine pe fondul unei dinamici politice interne pe care materialul o leagă de victoria electorală a lui Takaichi din februarie, descrisă drept cea mai mare din istoria postbelică a Japoniei, care ar fi revitalizat în PLD ceea ce membrii partidului numesc un „vis îndelung dorit”. Constituția din 1947, impusă în contextul ocupației militare americane, este privită de o parte a naționaliștilor ca o sursă de „rușine” anacronică. Ce presupune schimbarea și care este pragul politic Pentru aprobarea unei modificări constituționale este necesară o majoritate calificată de două treimi în ambele camere ale Dietei, urmată de o majoritate simplă la un referendum național. PLD controlează singur peste două treimi din Camera inferioară, însă, chiar și cu sprijinul partenerului de coaliție Nippon Ishin no Kai (Ishin) și al unor partide mai mici de dreapta, ar putea întâmpina dificultăți în a atinge pragul necesar în Camera superioară. Ishin, descris ca partid populist de dreapta cu bază în Osaka, susține puternic modificarea constituțională, potrivit articolului. Miza articolului 9: de la renunțarea la război la „legitimarea” forțelor armate Punctul central al dezbaterii este articolul 9 , care stipulează renunțarea „pentru totdeauna” la război și interdicția de a menține forțe terestre, maritime și aeriene sau alte „mijloace de război”. În practică, notează materialul, odată cu Războiul Rece, o Japonie fără apărare a devenit problematică pentru SUA, iar conceptul de „Forțe de Apărare” (SDF) a fost folosit pentru a susține interpretarea că țara respectă articolul 9, în timp ce își construia una dintre cele mai mari și mai bine finanțate forțe armate din lume. În acest context, PLD și-ar fi redus ambițiile de a elimina complet articolul 9 și ar urma, mai probabil, să propună o modificare care să „legitimeze” SDF. Chiar și așa, prezentarea unor amendamente considerate „modeste” ar putea declanșa o dezbatere internă intensă, potrivit sursei. Efecte externe: între sprijinul aliaților și reacția vecinilor Materialul arată că prietenii occidentali ai Japoniei, inclusiv SUA, ar saluta o schimbare care ar permite forțelor armate un rol internațional mai activ. În același timp, o astfel de mișcare ar putea provoca „furie și neliniște” în Asia de Est și în rândul unor japonezi care văd constituția pacifistă drept un baraj împotriva revenirii militarismului. Separat de revizuirea constituțională, Takaichi a promis și o campanie pentru modificarea legilor succesiunii imperiale, astfel încât membrii actuali ai familiei imperiale să poată adopta descendenți ai fostelor ramuri secundare, rămase fără statut aristocratic după al Doilea Război Mondial. Scopul, potrivit articolului, este prevenirea presiunilor pentru acceptarea unei femei pe tron, în condițiile lipsei moștenitorilor de sex masculin. [...]
Blocada SUA asupra porturilor iraniene a împins petrolul peste 100 de dolari , amplificând riscul unei crize energetice cu efecte directe în Europa, în condițiile în care UE estimează deja pierderi de 25 de miliarde de euro de la începutul conflictului, potrivit Stirile Pro TV . Teheranul a reacționat public, calificând măsura drept o „răzbunare voluntară” împotriva economiei mondiale. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmaeil Baqaei, a transmis o declarație scurtă după instituirea blocadei, informație relatată de Sky News. Mesajul a fost formulat ca întrebare retorică, cu trimitere la caracterul „ilegal” al unui „război voluntar” și la impactul asupra economiei globale. Amenințări reciproce și escaladare în teren Pe fondul amenințărilor președintelui american Donald Trump de a „elimina” orice navă iraniană din apropierea porturilor aflate sub blocadă, un oficial iranian a ridicat miza. Alaeddin Boroujerdi, membru al Comitetului pentru politică externă și securitate națională al Iranului, a descris blocada ca „propagandă fără temei militar”, potrivit postului iranian Press TV. Boroujerdi a avertizat că orice navă a Marinei SUA care ar încerca să blocheze porturile Iranului ar fi „trimisă pe fundul mării”. În același mesaj, el a susținut că SUA „nu au capacitatea reală” să aplice amenințarea și că ceilalți membri NATO nu ar sprijini o asemenea mișcare. Ce s-a întâmplat și de ce contează economic Conform articolului, blocada SUA asupra porturilor iraniene a început luni, la ora 17.00 (ora României), iar Teheranul amenință cu represalii toate porturile din regiune. Efectul imediat menționat este creșterea abruptă a prețului petrolului, care a trecut de 100 de dolari, pe fondul temerilor privind perturbarea fluxurilor energetice. Armata americană a anunțat că va începe blocada tuturor porturilor și zonelor de coastă iraniene, „temperând” însă amenințarea anterioară a lui Trump de a bloca complet Strâmtoarea Ormuz , potrivit AP News , citată de aceeași sursă. Trump: „rapid și brutal” Într-o postare pe Truth Social, Trump a amenințat că va distruge orice „navă de atac rapidă” iraniană care ar încălca blocada navelor ce intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene. „Dacă una dintre aceste nave se apropie chiar şi puţin de BLOCADA noastră, va fi imediat DISTRUSĂ, conform aceluiaşi sistem pe care îl folosim împotriva traficanţilor de droguri pe mare” „Este rapid şi brutal” Tot Trump anunțase duminică intenția de a bloca Strâmtoarea Ormuz și susținea că și alte țări ar urma să fie implicate în această blocadă, potrivit articolului. [...]
Donald Trump susține că Iranul a reluat contactele pentru un acord, pe fondul blocajului legat de programul nuclear , într-un mesaj care, dacă se confirmă prin pași concreți, ar putea reduce presiunea geopolitică din regiune și riscurile de întreruperi în fluxurile de petrol. Declarațiile au fost făcute luni seara, în Biroul Oval, potrivit G4Media . Trump a spus că „a fost contactat de cealaltă parte”, care „își dorește foarte mult” să încheie un acord, citat de Sky News. Întrebat care este punctul de blocaj, președintele SUA a indicat programul nuclear. Blocajul: programul nuclear și linia roșie a SUA Trump a afirmat că discuțiile s-ar fi apropiat de un compromis pe mai multe elemente, dar că Iranul „nu a fost de acord” cu ideea că nu va avea arme nucleare. El a adăugat că se așteaptă ca Teheranul să accepte această condiție. „Iranul nu va avea arme nucleare. Am căzut de acord asupra multor aspecte, dar ei nu au fost de acord cu acest lucru. Și cred că vor fi de acord.” Presiune pe rutele energetice: blocada navală rămâne în vigoare În același context, Trump a reiterat că blocada navală impusă de SUA asupra porturilor iraniene este în vigoare și a justificat măsura prin nevoia de a împiedica „șantajarea” sau „stoarcerea de bani” la nivel global. Totodată, el a susținut că „multe nave” se îndreaptă spre SUA „chiar în acest moment” pentru a se aproviziona cu „cel mai bun petrol” și a spus că este „foarte posibil” ca situația să se rezolve înainte de un termen nespecificat în articol. Context politic: conflictul cu Papa Leon Materialul mai notează că Trump l-a atacat din nou pe Papa Leon, afirmând că suveranul pontif s-a pronunțat „foarte împotrivă” față de ceea ce face el „în ceea ce privește Iranul”. Trump a reluat și o postare pe Truth Social în care îl numește pe papă „slab” pe tema criminalității și „groaznic” în politica externă. Papa Leon a răspuns că va continua să se pronunțe împotriva războiului și să promoveze pacea, dialogul și relațiile multilaterale între state, potrivit articolului. Notă: articolul din sursă este prezentat ca fiind „în curs de actualizare”, iar detaliile despre stadiul negocierilor rămân limitate la declarațiile lui Trump. [...]
