Știri
Știri din categoria Externe
Xi Jinping solicită aprofundarea relației cu Germania în discuția cu Friedrich Merz la Beijing pe fondul unui climat internațional tot mai tensionat. Potrivit South China Morning Post, președintele chinez l-a primit miercuri, 25 februarie 2026, la Beijing, pe cancelarul german Friedrich Merz, într-o vizită care are loc într-un moment de recalibrare a raporturilor dintre Europa, China și Statele Unite.
Xi Jinping a descris anul 2026 drept unul marcat de turbulențe și „schimbări nemaivăzute într-un secol”, subliniind că instabilitatea globală impune o comunicare mai strânsă și mai multă încredere între marile economii. Liderul chinez a insistat asupra consolidării dialogului strategic dintre Beijing și Berlin și a reafirmat importanța parteneriatului bilateral.
Mesajele transmise de partea chineză au vizat în principal:
Friedrich Merz a evidențiat faptul că Germania și China se numără printre cele mai mari trei națiuni industriale ale lumii, statut care aduce responsabilități majore în ceea ce privește stabilitatea economică globală. Vizita sa vine într-un moment în care Uniunea Europeană își ajustează relația cu Beijingul, pe fondul unei politici externe mai ferme promovate de administrația americană condusă de Donald Trump.
Pentru Berlin, miza este dublă: menținerea unei relații economice esențiale cu China, principal partener comercial asiatic, și păstrarea coerenței în cadrul alianței transatlantice. Pentru Beijing, dialogul cu Germania reprezintă o punte importantă către Europa, într-un context geopolitic caracterizat de competiție strategică și incertitudine.
Întâlnirea dintre Xi și Merz confirmă că, dincolo de diferențele politice și de presiunile externe, ambele capitale caută să păstreze un canal de comunicare funcțional și predictibil, într-un an în care echilibrele internaționale sunt tot mai fragile.
Recomandate
După vizita cancelarului german la Beijing, despre care am scris acum două zile , presa americană analizează miza reală a deplasării și echilibrul delicat dintre China și Statele Unite , potrivit unei editoriale publicate de The New York Times . După întâlnirea cu președintele Xi Jinping, Friedrich Merz se află într-o poziție sensibilă: încearcă să redefinească rolul Germaniei și al Europei într-o lume dominată de competiția dintre marile puteri. Editorialul subliniază că strategia cancelarului este una de echilibru – reducerea dependenței de China și de SUA, fără a rupe relațiile cu niciuna dintre ele. Potrivit analizei semnate de Jim Tankersley și David Pierson, Merz a transmis la Beijing două mesaje paralele. Pe de o parte, a încercat să mențină un ton constructiv în relația cu China, evitând escaladarea tensiunilor comerciale. Pe de altă parte, a ridicat subiecte sensibile pentru Berlin și Bruxelles, precum practicile economice chineze care afectează industria germană și sprijinul oferit de Beijing Rusiei, la patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei. Publicația americană evidențiază că liderul german încearcă să construiască o Europă mai autonomă, capabilă să își consolideze apărarea și competitivitatea economică, pentru a nu mai fi prinsă între Washington și Beijing. Totuși, Merz a lăsat clar de înțeles că Statele Unite rămân aliatul natural al Germaniei, chiar dacă relația transatlantică traversează momente tensionate. În interpretarea editorialului, deplasarea în China nu a fost doar una diplomatică, ci un test al noii doctrine europene promovate de Berlin: cooperare economică, dar cu prudență strategică și cu o reducere treptată a vulnerabilităților. Vizita marchează astfel un moment de recalibrare a politicii externe germane, într-un context în care Europa încearcă să își afirme mai ferm propria poziție între cele două mari centre de putere globale. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut Chinei să-și folosească influența asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina , potrivit Ukrinform , după discuțiile de la Beijing cu președintele Xi Jinping și premierul Li Qiang . Mesajul pune din nou în prim-plan rolul Beijingului ca actor extern cu pârghii politice și economice asupra Moscovei, într-un moment în care eforturile diplomatice pentru încetarea ostilităților rămân fragile. Merz a argumentat că semnalele venite din China sunt receptate la Moscova și că Beijingul ar putea contribui la schimbarea calculului Kremlinului. În declarațiile sale, cancelarul a insistat că influența Chinei nu se limitează la poziționări publice, ci include și decizii concrete care pot afecta capacitatea Rusiei de a susține războiul. „I-am rugat astăzi pe interlocutorii mei să-și folosească influența pentru a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Beijingul poate exercita influență asupra acestui lucru. Știm, de asemenea, că semnalele din China sunt luate foarte în serios la Moscova. Acest lucru se aplică atât cuvintelor, cât și faptelor”, a spus cancelarul. Un punct central al solicitării către Beijing vizează bunurile cu dublă utilizare, adică produse și tehnologii care pot avea întrebuințări civile, dar și militare. Merz a salutat angajamentul declarat al Chinei față de pace, însă a cerut pași practici, în special prevenirea livrărilor către Rusia de astfel de bunuri care ar putea fi folosite împotriva Ucrainei, inclusiv „împotriva oamenilor din Ucraina”, conform relatării Ukrinform. Tema Ucrainei a fost inclusă și în declarația comună de presă Germania–China de după vizită, care consemnează sprijinul pentru eforturi de obținere a unei încetări a focului și a unei păci durabile „pe baza Cartei ONU și a principiilor acesteia”. În plan politic, formularea indică o încercare de ancorare a discuției într-un cadru acceptabil pentru ambele părți, dar și o presiune indirectă asupra Rusiei prin invocarea principiilor ONU. Vizita oficială a lui Merz în China a avut loc în perioada 25–26 februarie și a fost prima deplasare a acestuia la Beijing în calitate de cancelar, mai notează Ukrinform. Pe lângă Ucraina, Merz și Xi au discutat și despre Indo-Pacific , iar cancelarul a reiterat politica „o singură Chină” a Germaniei, subliniind totodată că orice demers de reunificare cu Taiwanul trebuie să fie pașnic, nu prin mijloace militare. În contextul războiului din Ucraina, această parte a agendei sugerează că Berlinul încearcă să gestioneze simultan relația cu Beijingul pe două dosare majore de securitate, fără a pierde din vedere pârghiile Chinei asupra Moscovei. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz a discutat la Beijing despre comerț, deficit și Ucraina , potrivit Bundesregierung , în cadrul unei vizite oficiale care a pus accent pe echilibrul relației economice și pe rolul Chinei în marile crize geopolitice. În întâlnirile cu premierul Li Qiang și președintele Xi Jinping, Merz a pledat pentru consolidarea parteneriatului strategic , dar a subliniat că viitorul cooperării depinde de un „concurență corectă, transparentă și bazată pe reguli”. Germania și China, două dintre cele mai mari trei economii ale lumii, au un schimb comercial cu impact global, iar Berlinul mizează pe continuarea investițiilor reciproce. Un exemplu concret este comanda de până la 120 de aeronave Airbus de către partea chineză , cu alte contracte în perspectivă. Totuși, relația economică este marcată de dezechilibre. Deficitul comercial al Germaniei față de China a depășit 80 de miliarde de euro și s-a cvadruplat din 2020. Cancelarul a invocat: supracapacitățile industriale din China; restricțiile de acces pe piață; limitările la export; riscurile legate de lanțurile de aprovizionare și materiile prime. Berlinul a anunțat reluarea consultărilor guvernamentale germano-chineze și noi vizite ministeriale în cursul anului 2026, inclusiv ale ministrului economiei și celui al digitalizării. Pe plan geopolitic, Merz a cerut Beijingului să își folosească influența pentru a contribui la oprirea războiului declanșat de Rusia în Ucraina și a salutat declarațiile Chinei privind angajamentul pentru pace, inclusiv evitarea livrării de bunuri cu dublă utilizare către Moscova. Discuțiile au vizat și securitatea în regiunea Indo-Pacific, unde Germania susține menținerea stabilității și reafirmă politica „o singură Chină”, cu condiția ca orice soluție privind Taiwanul să fie exclusiv pașnică. Vizita marchează o relansare a dialogului politic la nivel înalt, într-un context în care Berlinul încearcă să reducă dependențele economice, fără a rupe punțile comerciale cu Beijingul. [...]
Președintele Nicușor Dan participă marți, de la ora 13:00, la reuniunea Coaliției de Voință , organizată pentru a marca patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina. Potrivit Gândul , întâlnirea are loc în format online, iar șeful statului participă prin videoconferință de la Palatul Cotroceni. Coaliția de Voință este un format informal care reunește statele ce susțin Ucraina în fața agresiunii ruse. În intervențiile anterioare din cadrul acestui mecanism, președintele României a transmis că țara noastră este dispusă să contribuie la garanțiile de securitate pentru Ucraina. Reuniunea din 24 februarie 2026 are o semnificație simbolică, marcând patru ani de la începutul invaziei ruse. Este, totodată, prima întâlnire a Coaliției după ce, în ianuarie, Marea Britanie și Franța au anunțat că sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina, după încheierea unui acord de pace și intrarea în vigoare a unui armistițiu. Participarea României la acest format confirmă poziția oficială de susținere a Kievului, într-un context regional în continuare tensionat, la patru ani de la debutul conflictului. [...]
Islanda ar putea grăbi referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană , pe fondul tensiunilor geopolitice și al incertitudinilor legate de relația cu Statele Unite. Potrivit Deutsche Welle , care citează Politico , guvernul de la Reykjavik analizează organizarea votului chiar în luna august, mult mai devreme decât termenul inițial stabilit pentru 2027. Două surse citate de Politico au declarat că Parlamentul islandez ar putea anunța data referendumului în următoarele săptămâni. Ministrul de Externe Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir a confirmat, într-o declarație pentru Reuters, că își dorește accelerarea procesului, invocând „un mediu geopolitic complet diferit”. Contextul geopolitic Printre factorii care ar fi determinat reanalizarea calendarului se numără: impunerea de tarife comerciale de către administrația Donald Trump; declarațiile privind o posibilă anexare a Groenlandei; tensiunile comerciale dintre SUA și Uniunea Europeană; invazia Rusiei în Ucraina. Islanda, o țară cu aproximativ 400.000 de locuitori, este membră NATO, dar nu are armată proprie și depinde de SUA pentru securitate. În același timp, este deja integrată profund în structurile europene prin apartenența la Spațiul Economic European și la spațiul Schengen. Ce s-a întâmplat cu precedentul demers Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, în urma crizei financiare globale. Negocierile au început în 2010, însă au fost suspendate în 2013 de un guvern de centru-dreapta, iar în 2015 Reykjavik a solicitat retragerea oficială a candidaturii. Sondajele recente arată că islandezii susțin în general ideea organizării unui referendum, dar rămân divizați în privința aderării efective. Totuși, evenimentele din ultimii ani par să fi relansat dezbaterea. Partidul Alianța Social-Democrată, câștigător al alegerilor din 2024, a promis organizarea unui referendum până în 2027, însă unul dintre partenerii de coaliție se opune aderării. Reacția Uniunii Europene Oficialii europeni au intensificat contactele cu Reykjavik. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a vizitat Islanda anul trecut, iar premierul Kristrun Frostadottir a fost primit la Bruxelles. Comisarul pentru extindere, Marta Kos, a declarat pentru Politico că dezbaterea privind extinderea este tot mai mult legată de securitate și apartenență într-o lume marcată de competiție între blocuri de putere. Un oficial european citat de Politico a estimat că, dacă Islanda ar relua negocierile, procesul ar putea fi relativ rapid, eventual într-un an, deși subiecte sensibile precum pescuitul și vânătoarea de balene ar putea genera negocieri dificile. Accelerarea referendumului ar marca o schimbare strategică importantă pentru Islanda, într-un moment în care securitatea europeană și relațiile transatlantice sunt în plină reconfigurare. [...]
Volodîmîr Zelenski a discutat cu președintele Israelului despre garanții de securitate pentru Ucraina , potrivit Ukrinform , după o convorbire cu Isaac Herzog axată pe pașii pentru pace și pe încheierea războiului declanșat de Rusia. Zelenski a transmis pe Telegram că i-a mulțumit lui Herzog pentru solidaritatea față de ucraineni și pentru sprijinul acordat unei rezoluții la Adunarea Generală a ONU, adoptată la împlinirea a patru ani de la începutul agresiunii ruse la scară largă. „Am vorbit cu președintele Israelului Isaac Herzog. Vă mulțumesc pentru solidaritatea cu ucrainenii și pentru sprijinirea rezoluției noastre la Adunarea Generală a ONU, la marcarea celei de-a patra aniversări de la începutul agresiunii ruse la scară largă. Apreciez asemenea cuvinte calde despre poporul nostru și despre nevoia de pace pentru Ucraina. Exact despre asta am discutat – cum să punem capăt războiului declanșat de Rusia și să oferim ucrainenilor garanții de securitate de încredere”, a scris Zelenski. Președintele ucrainean a mai spus că omologul său israelian a salutat introducerea de sancțiuni împotriva regimului iranian, în contextul în care Ucraina acuză Iranul că sprijină efortul de război al Rusiei, inclusiv prin furnizarea de drone Shahed folosite în atacuri asupra teritoriului ucrainean. În acest cadru, Zelenski a reiterat poziția Kievului privind sancționarea actorilor implicați în acte de terorism și a afirmat că Ucraina urmărește evoluțiile legate de Iran și acțiunile regimului pe care îl consideră un susținător al războiului Rusiei. Discuția are loc după ce, la 29 ianuarie, Consiliul Uniunii Europene a decis impunerea unor noi măsuri restrictive legate de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran și de sprijinul militar continuu acordat de Teheran războiului Rusiei împotriva Ucrainei. [...]
