Știri
Știri din categoria Externe
Xi Jinping solicită aprofundarea relației cu Germania în discuția cu Friedrich Merz la Beijing pe fondul unui climat internațional tot mai tensionat. Potrivit South China Morning Post, președintele chinez l-a primit miercuri, 25 februarie 2026, la Beijing, pe cancelarul german Friedrich Merz, într-o vizită care are loc într-un moment de recalibrare a raporturilor dintre Europa, China și Statele Unite.
Xi Jinping a descris anul 2026 drept unul marcat de turbulențe și „schimbări nemaivăzute într-un secol”, subliniind că instabilitatea globală impune o comunicare mai strânsă și mai multă încredere între marile economii. Liderul chinez a insistat asupra consolidării dialogului strategic dintre Beijing și Berlin și a reafirmat importanța parteneriatului bilateral.
Mesajele transmise de partea chineză au vizat în principal:
Friedrich Merz a evidențiat faptul că Germania și China se numără printre cele mai mari trei națiuni industriale ale lumii, statut care aduce responsabilități majore în ceea ce privește stabilitatea economică globală. Vizita sa vine într-un moment în care Uniunea Europeană își ajustează relația cu Beijingul, pe fondul unei politici externe mai ferme promovate de administrația americană condusă de Donald Trump.
Pentru Berlin, miza este dublă: menținerea unei relații economice esențiale cu China, principal partener comercial asiatic, și păstrarea coerenței în cadrul alianței transatlantice. Pentru Beijing, dialogul cu Germania reprezintă o punte importantă către Europa, într-un context geopolitic caracterizat de competiție strategică și incertitudine.
Întâlnirea dintre Xi și Merz confirmă că, dincolo de diferențele politice și de presiunile externe, ambele capitale caută să păstreze un canal de comunicare funcțional și predictibil, într-un an în care echilibrele internaționale sunt tot mai fragile.
Recomandate
Vizita neanunțată a șefului CIA la Moscova poate semnala o reluare pragmatică a canalelor de comunicare SUA–Rusia , chiar dacă administrația Trump evită, deocamdată, să o lege explicit de negocieri sau de un calendar politic, potrivit Mediafax . Donald Trump a descris deplasarea lui John Ratcliffe , directorul CIA, drept o întâlnire „semi-rutină” și a spus că „ar putea ieși ceva” din discuțiile purtate marți la Moscova cu „personalități din serviciile de informații rusești”. În același timp, președintele SUA nu a oferit detalii despre obiectivele vizitei și a susținut că „niciunul dintre zvonurile” apărute în jurul acesteia nu era adevărat. Ce transmite Casa Albă: prudență și așteptări moderate Potrivit BBC, Trump a afirmat că Washingtonul „ar dori să vadă sfârșitul războiului din Ucraina”, dar a avertizat că este prea devreme pentru a evalua efectele vizitei asupra relației bilaterale. „Este prematur să spunem cât de mult va afecta acest lucru procesul general de redresare a relațiilor noastre bilaterale din criza profundă în care se află în prezent”, a declarat el reporterilor. Întâlnirea este prezentată drept prima vizită cunoscută a lui Ratcliffe în Rusia de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, ceea ce îi dă o încărcătură politică suplimentară, chiar dacă mesajul oficial rămâne rezervat. Dimensiunea operațională: coordonare cu Ucraina înaintea deplasării Un element cu implicații directe asupra dinamicii din teren este că SUA ar fi cerut Ucrainei să suspende atacurile până la plecarea delegației, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt citat de CBS. Conform aceleiași relatări, Kievul fusese informat în prealabil că o delegație americană de rang înalt va călători la Moscova. Nu a existat un comentariu oficial despre vizită din partea CIA sau a Pentagonului, mai arată sursa citată de Mediafax. Cum vede Kremlinul contactele între servicii Dmitri Peskov a calificat contactele dintre agențiile de informații drept „un fenomen pozitiv” și a spus că acestea continuă adesea „chiar și în cele mai dificile momente” ale relațiilor dintre cele două țări, potrivit sursei. În lipsa unor detalii despre agenda discuțiilor, rămâne neclar dacă vizita a vizat strict canale de securitate sau dacă deschide o etapă mai amplă de dialog, inclusiv pe dosarul Ucraina. [...]
Atacul cu drone asupra regiunii Rostov a lovit direct infrastructura logistică a unor retaileri mari , după ce depozite ale Ozon și DNS au fost vizate în noaptea de vineri spre sâmbătă, potrivit Antena 3 . Dincolo de dimensiunea militară, incidentul ridică riscuri operaționale pentru lanțurile de aprovizionare și pentru capacitatea de livrare în sudul Rusiei. Ozon a transmis că o facilitate logistică din Rostov-pe-Don a fost lovită de o dronă, iar impactul a provocat un „incendiu de mici proporții”, stins rapid. Compania a precizat că a suspendat temporar activitatea în unitate pentru ca serviciile de intervenție să inspecteze zona și să confirme că este sigură. În același timp, un depozit al retailerului de electrocasnice și electronice DNS a luat foc în orașul Aksai, iar angajații aflați la fața locului au fost evacuați, potrivit canalului de Telegram Exilenova Plus, citat de Antena 3. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar , a spus că pe teritoriul unui depozit din districtul Aksai au fost găsite fragmente provenite de la o dronă, fără să precizeze ce unitate a fost afectată. Extinderea atacului și efectele asupra populației Sliusar a afirmat că Rostov-pe-Don și districtele Aksai, Bagaiev și Neklinovski au fost atacate. Potrivit acestuia, șapte persoane au fost rănite, iar doi adulți și doi copii au fost internați în spitalele din Rostov-pe-Don. Tot guvernatorul a declarat că, în districtul Proletarski din Rostov-pe-Don, fragmentele unei drone au avariat două blocuri de locuințe, iar locuitorii au fost evacuați, în timp ce serviciile de intervenție au intervenit la fața locului. Context: presiune asupra infrastructurii din interiorul Rusiei Antena 3 notează că Ucraina atacă în mod regulat infrastructura militară din adâncimea teritoriului Rusiei și din teritoriile ocupate, cu scopul de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul. În noaptea de 28 august, drone ucrainene au lovit rafinăria de petrol din Iaroslavl, iar Statul Major General al Ucrainei a confirmat atacul; au fost raportate și atacuri asupra Moscovei și regiunii înconjurătoare. În plus, în această vară, Ucraina ar fi derulat o campanie de atacuri care a inclus și retaileri ruși: pe 27 august, depozite Ozon din Ufa și Orenburg ar fi fost atacate, potrivit companiei, iar pe 26 august ar fi fost vizat un depozit Wildberries, conform canalelor de monitorizare menționate în articol. [...]
Întâlnirea Putin–Lukașenko de la Kremlin reaprinde riscul unei escaladări militare cu efect direct asupra securității NATO , pe fondul discuțiilor despre noi mobilizări și al pregătirii de luptă a armatelor, potrivit Antena 3 . Vladimir Putin îl primește sâmbătă la Kremlin pe Aleksandr Lukașenko pentru discuții „pe teme de securitate”, în timp ce cei doi ar inspecta pregătirea de luptă a armatelor și ar pregăti noi mobilizări. Înaintea plecării în Rusia, Lukașenko a spus că deplasarea sa are ca obiect „subiecte de maximă importanță”, care depășesc competența unor delegații la nivel inferior. Contextul imediat este o inspecție generală a capacității de luptă a forțelor armate, ordonată de Lukașenko în această săptămână. Presa internațională, notează publicația, leagă această mișcare de speculațiile tot mai intense privind o mobilizare generală pe care Putin ar urma să o decreteze, fie pentru a înclina balanța pe frontul din Ucraina, fie pentru a deschide un nou front, inclusiv împotriva unei țări NATO. Mobilizări invocate de Kiev și calendarul așteptat Serviciile secrete ucrainene au declarat că Moscova ar fi decis deja să cheme sub arme 300.000 de recruți în acest an și alți 300.000 în 2027, invocând pierderi masive și scăderea recrutării voluntare. Potrivit sursei, Kievul se așteaptă ca anunțul să vină după alegerile din septembrie. Semnale din Belarus: „inspecție” și o brigadă nouă lângă graniță Lukașenko a ordonat armatei Belarusului o „inspecție” a capacității de luptă, după vizita la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, potrivit The Moscow Times, citat de Antena 3. Secretarul de stat al Consiliului de Securitate al Belarusului, Aleksandr Volfovici, a anunțat că una dintre brigăzi își va părăsi baza permanentă și va primi o serie de misiuni. La începutul lunii august, comandantul forțelor pentru operațiuni speciale ale armatei bieloruse, Aleksandr Illiukevici, a anunțat că Belarusul a început formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea graniței cu Ucraina, unitate care urma să fie amplasată în zona Gomel. De ce contează pentru NATO: scenariul folosirii Belarusului în operațiuni The Wall Street Journal (WSJ), citând surse familiarizate cu situația, a scris anterior că Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Potrivit aceleiași publicații, Rusia ar fi vrut să folosească Belarusul și pentru operațiuni împotriva statelor NATO vecine, inclusiv pentru lansarea de drone. În acest context, Emmanuel Macron l-a sunat pe Lukașenko și l-a avertizat să nu implice Belarusul în război, iar Volodimir Zelenski a atras atenția asupra construirii de infrastructură militară de-a lungul frontierei cu Ucraina, care ar putea fi folosită într-o eventuală agresiune. Informațiile despre mobilizări și despre intențiile Moscovei rămân, în parte, la nivel de evaluări și relatări ale unor surse citate; următorul reper indicat în material este momentul de după alegerile din septembrie, când Kievul anticipează un posibil anunț privind mobilizarea. [...]
La șase luni de la loviturile SUA și Israel asupra Iranului, diviziunile din diaspora iraniană din Statele Unite se traduc într-o presiune publică neuniformă asupra Washingtonului privind „ce urmează” – de la susținerea unor sancțiuni mai dure până la teama că escaladarea militară adâncește costul uman și instabilitatea regională, potrivit CNN . Comunitatea iraniană din SUA, formată din mai multe valuri de emigrație (de la plecările de după Revoluția din 1979 până la sosiri mai recente, pe fondul represiunii și protestelor), are reacții puternic diferite la conflict. O parte dintre activiștii anti-regim au salutat loviturile americane și israeliene, văzându-le ca pe o posibilă cale spre înlăturarea Republicii Islamice. Alții au avertizat că suferința civililor și riscurile de destabilizare ar putea depăși orice câștig politic. De la speranța „schimbării de regim” la frustrare La începutul războiului, Arezo Rashidian – activistă monarhistă, asociată cu prințul moștenitor Reza Pahlavi – spunea că își dorește atacuri „țintite” asupra bazelor pentru a „dărâma regimul”. La șase luni distanță, ea afirmă că optimismul multor activiști anti-regim s-a transformat, în mare parte, în dezamăgire. „Ne-am dorit cu adevărat schimbare de regim… au trecut șase luni și nu s-a ajuns acolo.” Rashidian mai spune că membri ai familiei și contacte din Iran descriu un climat reînnoit de teamă: oamenii ar evita discuțiile politice sau referirile la protestele din ianuarie, de frica supravegherii și represaliilor. Ea susține că, pe măsură ce luptele s-au mai domolit, „poliția secretă” s-ar remobiliza. Tot ea descrie arestări, execuții și o înăsprire a măsurilor de securitate – afirmații pe care CNN precizează că nu le poate verifica independent. În paralel, publicația amintește că a relatat despre intensificarea aplicării legilor privind hijabul obligatoriu, inclusiv prin avertizări publice adresate femeilor și verificări ale unor afaceri pentru presupuse încălcări ale codului vestimentar. Sancțiuni: așteptări mari, rezultate considerate limitate În acest context, Rashidian spune că susține în continuare sancțiuni mai dure împotriva Teheranului, în speranța că acestea vor „strânge lațul” în jurul regimului. Săptămâna aceasta, Washingtonul a amenințat cu măsuri suplimentare, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , indicând că ținta ar fi o rețea complexă folosită de Iran pentru a evita sancțiunile existente. Totuși, anunțul așteptat al măsurilor descrise drept „economic D-Day” a lăsat „mulți” dezamăgiți, după ce Washingtonul a decis să amâne impunerea unor măsuri majore noi, concentrându-se în schimb pe extinderea și întărirea aplicării sancțiunilor deja în vigoare. Iranul, la rândul său, a avertizat că poate răspunde prin lovituri extinse asupra unor producători regionali de petrol și asupra unor țări europene și a sugerat inclusiv „militarizarea” programului său nuclear, notează CNN. Rupturi sociale în comunitate și costuri personale Pentru Aria Rostami, un american de origine iraniană în vârstă de 38 de ani, profesionist în domeniul muzeal la New York, conflictul a schimbat fundamental felul în care se raportează la alți iraniano-americani, mai ales după ce a văzut cât de entuziast au susținut unii intervenția militară. „Am fost cu adevărat descurajat de comunitate când erau pe străzi, aclamând războiul.” El spune că diviziunile l-au făcut să privească cu suspiciune sau incertitudine oameni față de care, înainte, simțea o apropiere automată, pentru că nu mai știe „care le sunt politicile” și „ce cred”. Rostami respinge ideea că „Iranul e diferit” și pune sub semnul întrebării logica implicării SUA, invocând experiențele ultimelor două decenii în Irak, Afganistan și Libia. Deși recunoaște că mulți susținători ai războiului sunt acum dezamăgiți, el consideră că au fost alimentate așteptări nerealiste despre ce poate obține intervenția militară. De ce contează Materialul surprinde o realitate cu impact direct asupra modului în care se coagulează sprijinul public pentru următoarele decizii ale Washingtonului: diaspora iraniană din SUA nu transmite un mesaj unitar nici despre obiective (schimbare de regim vs. limitarea escaladării), nici despre instrumente (sancțiuni mai dure vs. prudență față de costurile umane). În lipsa unei convergențe, presiunea politică din comunitate rămâne fragmentată, iar dezbaterea se mută tot mai mult de la „ce s-a obținut” la „ce riscuri mai pot fi acceptate” în etapa următoare. [...]
Lovitura Ucrainei asupra unui bombardier strategic rus la Engels-2 arată că atacurile la distanță lungă încep să creeze probleme operaționale și bugetare Moscovei , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post pentru 28 august 2026. În „key takeaways”, ISW notează că forțele ucrainene au lovit un bombardier strategic rus la baza aeriană Engels-2 din regiunea Saratov, un obiectiv din „spatele” Rusiei și considerat puternic apărat. Mesajul principal al analizei este că Ucraina își menține capacitatea de a atinge ținte de valoare ridicată în adâncimea teritoriului rus, ceea ce obligă Moscova să aloce resurse suplimentare pentru apărare și protecția infrastructurii militare. Pe fondul acestor lovituri și al costurilor războiului, ISW indică faptul că dificultățile bugetare ale Rusiei – alimentate de efortul militar, campania ucraineană de lovituri la distanță lungă, sancțiunile internaționale și „managementul economic defectuos” – se traduc în „probleme operaționale concrete”. Publicația nu detaliază în extrasul prezentat natura exactă a acestor probleme, dar le leagă direct de presiunea combinată financiară și militară. Semnale de control intern și escaladare informațională ISW mai apreciază că Ministerul rus al Apărării ar urma să își extindă accesul la date personale și medicale ale cetățenilor, în perspectiva unor mobilizări forțate din rezervă, vehiculate după alegerile pentru Duma de Stat programate pe 20 septembrie. Evaluarea este formulată ca probabilitate („likely”) și se referă la „rumored involuntary reserve call-ups”, fără alte detalii în textul disponibil. În paralel, analiza consemnează un test de lansare a unei rachete balistice intercontinentale (ICBM), descris ca parte a „zăngănitului nuclear” folosit de Kremlin pentru a proiecta forță militară. Un alt element cu miză operațională este războiul electronic: Rusia își promovează sistemul de bruiaj anti- Starlink ca pe o „capacitate revoluționară”, într-un efort de influențare („cognitive warfare”) menit să descurajeze SUA să permită Ucrainei acces la Starlink deasupra teritoriului rus, potrivit ISW. Situația din teren: avansuri limitate și presiune pe rafinării Pe front, ISW consemnează avansuri tactice limitate ale Ucrainei în direcția Kostiantînivka. Totodată, forțele ucrainene ar continua loviturile repetate asupra rafinăriilor rusești pentru a le menține scoase din funcțiune. În același interval, Rusia a lansat peste noapte 164 de drone asupra Ucrainei, potrivit evaluării citate. [...]
Aripa de tineret a AfD încearcă să tempereze riscul unui „Dexit” din zona euro și Schengen, într-o mișcare care poate conta pentru predictibilitatea economică și pentru mesajul partidului către mediul de afaceri, potrivit Mediafax . Organizația de tineret Generation Deutschland (GD) se distanțează de linia oficială a formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) privind ieșirea Germaniei din zona euro. Liderul GD, Jean-Pascal Hohm, a declarat pentru Bild că organizația nu vrea ieșirea din zona euro, ci „rezolvarea problemelor structurale” ale sistemului euro. GD urmează să își stabilească oficial poziția sâmbătă, la un congres federal la Magdeburg. Un proiect de declarație citat în material susține că euro a consolidat piața unică europeană, dar are „probleme structurale”, iar soluția propusă este un pachet de reforme pentru creșterea stabilității, fără renunțarea la unitatea economică a Europei. Diferența de linie față de conducerea AfD: euro și Schengen Poziția GD intră în contradicție cu mesajul reafirmat de co-lidera AfD, Alice Weidel , care a spus că partidul va încerca să scoată Germania atât din zona euro, cât și din spațiul Schengen dacă ajunge la guvernare. Weidel a susținut că Germania „o ducea mult mai bine înainte de introducerea monedei euro” și că moneda comună a afectat economia țării și averea gospodăriilor. Hohm, care este și membru al conducerii federale AfD, are o poziție diferită și pe Schengen: în timp ce Weidel cere retragerea Germaniei din spațiul de liberă circulație, el susține că țara ar trebui să rămână în Schengen. AfD a fost fondat în 2013 ca partid eurosceptic și, potrivit materialului, a cerut în programul electoral din 2025 ieșirea Germaniei din sistemul euro și revenirea la o monedă națională. Context politic: presiuni pentru interzicerea unor filiale AfD În paralel, presiunile politice asupra AfD cresc. Doi lideri politici germani, Boris Pistorius (SPD) și Cem Özdemir (Verzii), au cerut interzicerea filialelor AfD considerate „etno-naționaliste”, cu o săptămână înaintea alegerilor din Saxonia-Anhalt, unde partidul ar putea ajunge pentru prima dată la putere într-un land. Într-un articol comun publicat în ediția de duminică a Frankfurter Allgemeine Zeitung, cei doi au cerut inițierea procedurilor de interzicere, cu accent pe filialele AfD din Turingia, Saxonia, Saxonia-Anhalt și Brandenburg, descrise ca având „în mod clar o orientare etno-naționalistă”. Filialele din aceste landuri sunt clasificate de serviciile germane de informații drept mișcări de extremă dreapta „confirmate”, din cauza unor poziții considerate anticonstituționale. [...]
