Știri
Știri din categoria Externe
Dominanța SUA în „războiul economic” se erodează, potrivit unei analize Financial Times, pe fondul apariției unor reacții tot mai eficiente din partea statelor vizate de sancțiuni și presiuni comerciale.
Articolul susține că instrumentele clasice folosite de Washington – sancțiuni, tarife și controlul asupra dolarului – nu mai au aceeași eficiență ca în trecut. Țări precum China și Iran au demonstrat că pot răspunde cu propriile „arme economice”, de la restricții asupra materiilor prime strategice până la blocaje în puncte-cheie ale comerțului global.
Un exemplu relevant este reacția Chinei la restricțiile americane, prin limitarea exporturilor de metale rare, esențiale pentru industrii precum cea auto sau de apărare. De asemenea, Iranul a arătat că poate influența fluxurile energetice globale prin amenințări asupra Strâmtorii Hormuz, un punct vital pentru transportul petrolului.
Principalele concluzii ale analizei:
În ultimii ani, mai multe exemple arată limitele sancțiunilor: Rusia și-a reorientat comerțul către Asia, China și-a accelerat producția internă de tehnologii, iar alte state au găsit metode de a evita sistemele financiare dominate de dolar.
Analiza subliniază că, într-o lume tot mai multipolară, utilizarea frecventă a sancțiunilor reduce eficiența acestora. În loc să izoleze complet adversarii, acestea îi determină să devină mai independenți și să creeze noi alianțe economice.
Un efect colateral este și creșterea riscului de conflict: în loc să prevină escaladarea, sancțiunile pot deveni o etapă intermediară înaintea confruntărilor directe.
În acest context, influența economică globală nu mai este concentrată într-un singur pol, iar competiția dintre marile puteri se mută din ce în ce mai mult în zona infrastructurilor comerciale, resurselor și tehnologiei.
Recomandate
Discuțiile Iran–statele din Golf despre redeschiderea Strâmtorii Hormuz au fost amânate pe termen nedeterminat , ceea ce prelungește incertitudinea asupra unui coridor esențial pentru transportul de petrol și menține presiunea pe costurile de securitate și pe fluxurile comerciale din regiune, potrivit CNN . Reuniunea era programată luni, la Salalah (Oman), și urma să aibă ca temă un plan omanez pentru reluarea traficului regulat al petrolierelelor prin strâmtoare, fără participarea SUA. Ministrul de externe al Omanului, Badr Albusaidi, a anunțat duminică amânarea, invocând „interesul consensului” și reafirmând angajamentul pentru dialog regional. De ce contează: fără un cadru stabil, escortele militare devin „noua normalitate” Deși traficul maritim rămâne sub nivelurile obișnuite, administrația Trump susține că situația este „acceptabilă” pe termen scurt, în condițiile în care armata americană escortează petroliere. În același timp, diplomați din Golf și surse regionale indică faptul că statele din regiune nu vor să accepte actualul aranjament – bazat pe escortare și risc ridicat – ca soluție permanentă. În paralel cu eforturile de dezvoltare a unor rute alternative, discuțiile urmăreau să creeze impuls pentru un acord care să permită redeschiderea strâmtorii în baza unui cadru juridic. Un obiectiv concret al întâlnirii era agrarea unor hărți de rutare pentru tranzit, potrivit uneia dintre surse. Miza financiară: „taxe” respinse, dar apar „contribuții voluntare” Un punct sensibil rămâne posibilitatea ca Iranul și Omanul să colecteze plăți legate de tranzit. Potrivit surselor citate, ideea unor taxe obligatorii (toll-uri) este în continuare respinsă pe scară largă, însă există deschidere pentru „contribuții voluntare” asociate ghidajului, siguranței navigației și protecției mediului, elemente incluse în cadrul juridic omanez. Saudiții au transmis amendamente, pe fondul temerilor că formulările propuse ar putea consolida un „nou status quo” inacceptabil pentru Arabia Saudită și pentru alte state din Consiliul de Cooperare al Golfului . Absența SUA complică un acord, deși Washingtonul monitorizează Deși întâlnirea era gândită fără SUA, surse diplomatice și regionale apreciază că un plan cuprinzător de redeschidere ar fi „practic imposibil” fără Washington la masă. Administrația americană nu ar fi încercat să blocheze reuniunea, dar a transmis că va urmări îndeaproape discuțiile. Un oficial american a declarat duminică, înainte de anunțul Omanului, că SUA sunt în „comunicare strânsă” cu partenerii regionali și că „Iranul nu controlează Strâmtoarea Hormuz și nu o va controla niciodată”. Presiune operațională: escortele cresc tranzitul, dar consumă resurse și nu elimină riscul În ultimele săptămâni, numărul petrolierelelor care tranzitează strâmtoarea a crescut semnificativ datorită escortelor militare americane, însă nave comerciale continuă să fie lovite în atacuri iraniene în timpul tranzitului, potrivit sursei. Marina SUA ar fi escortat cu succes până la 40 de nave comerciale într-o singură zi, dar complexitatea operațiunilor ridică întrebări privind cât timp poate fi menținut un asemenea angajament de nave și resurse. Evaluarea americană este că Iranul rămâne o amenințare reală atât pentru shipping, cât și pentru personalul militar implicat în protecție. Legătura cu dosarul nuclear și ce urmează Oficiali ai administrației Trump ar fi transmis în privat că vor să reorienteze eventualele negocieri SUA–Iran către programul nuclear, nu către redeschiderea strâmtorii. În același timp, iranienii ar fi semnalat actorilor regionali că ar fi deschiși la negocieri nucleare cu SUA după rezolvarea problemei strâmtorii, inclusiv ridicarea blocadei americane, potrivit unei surse regionale. Pe termen scurt, amânarea discuțiilor lasă regiunea dependentă de escortele militare și de aranjamente provizorii. Pe termen mediu, rămâne de văzut dacă Omanul poate reconvoca reuniunea și dacă statele din Golf pot avansa un cadru acceptabil fără SUA, în condițiile în care tema plăților asociate tranzitului și securitatea rutelor rămân principalele blocaje. [...]
Folosirea de către Iran a unor imagini satelitare de înaltă rezoluție din surse chinezești pentru a viza baze americane ridică miza diplomatică și de reglementare înaintea întâlnirii Trump–Xi din 24 septembrie , pe fondul suspiciunilor Washingtonului privind rolul companiilor chineze în sprijinirea capacităților militare iraniene, potrivit The Jerusalem Post . Informația pornește dintr-un articol The Wall Street Journal, care citează oficiali americani familiarizați cu subiectul: Iran ar fi obținut imagini satelitare cu rezoluție mare ale unei baze americane din Iordania din „surse chinezești” înainte de atacul cu rachete din 17 iulie asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti. Atacul a lovit o zonă de cazare unde dormeau militari americani, omorând trei soldați și rănind alți patru, care au fost evacuați pentru tratament. Ce susțin oficialii americani și ce nu confirmă Potrivit WSJ, Washingtonul ar fi trasat o legătură directă între imaginile provenite din surse chineze și lovitura din 17 iulie, însă nu ar fi confirmat o implicare directă a guvernului chinez. Oficialii citați nu au numit firmele chineze implicate și au evitat să acuze explicit Beijingul. WSJ mai notează că Iran ar fi obținut imagini atât înainte, cât și după atac, iar la câteva zile de la lovitură ar fi publicat imagini de înaltă rezoluție care documentau pagube în trei secțiuni ale bazei. Acestea ar fi fost mai detaliate decât imaginile comerciale cu rezoluție mai mică analizate de WSJ, care arătau avarii la peste 20 de structuri. Reacții oficiale și presiune diplomatică înaintea summitului Trump–Xi Dezvăluirea apare cu câteva săptămâni înaintea întâlnirii planificate din 24 septembrie dintre președintele SUA, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping. Conform WSJ, oficiali americani de rang înalt au ridicat direct subiectul în discuții cu omologii chinezi, care ar fi cerut dovezi și ar fi respins acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington, Liu Chang, nu a răspuns direct acuzațiilor punctuale, dar a acuzat „părți” neprecizate că „leagă și denigrează în mod malițios alte țări”, potrivit WSJ. Separat, un oficial de la Casa Albă a declarat, ca reacție la articol, că nicio asistență externă nu ar fi îmbunătățit capacitatea Iranului de a lovi ținte americane, fără a aborda direct chestiunea imaginilor. Secretarul de stat Marco Rubio, întrebat la câteva zile după atac dacă China furnizează Iranului date pentru țintire, a evitat un răspuns direct și a spus că acțiunile Beijingului nu au schimbat cursul conflictului. Dimensiunea de reglementare: sancțiuni pe companii și extinderea investigațiilor Administrația Trump a sancționat deja în luna mai trei companii chineze — MizarVision, Earth Eye și Chang Guang — pe baza acuzațiilor că ar fi furnizat sau publicat imagini satelitare care ar putea fi folosite de Iran împotriva forțelor americane. Departamentul de Stat a acuzat anterior Chang Guang că ar fi furnizat imagini care au sprijinit atacuri ale miliției Houthi din Yemen, susținută de Iran. În paralel, administrația a informat în ultimele săptămâni comisiile de informații din Congres despre sprijinul atât chinez, cât și rusesc pentru Iran, potrivit WSJ. De ce contează: precizia loviturilor și „zona gri” a furnizării de imagini WSJ citează analiști și foști oficiali care spun că imaginile satelitare ar fi probabil doar una dintre sursele de informații folosite de Iran pentru țintire, alături de propriii sateliți, informații umane și sprijin din partea Rusiei. În fazele timpurii ale războiului, lovituri americane asupra sistemelor iraniene de radar și satelit ar fi degradat capacitatea Iranului de a înțelege câmpul de luptă, iar atacurile iraniene ar fi ratat frecvent ținte importante militar. Totuși, oficiali citați de WSJ afirmă că precizia țintirii Iranului ar fi părut să se îmbunătățească pe parcursul verii. Fostul analist CIA Jim Lamson a declarat pentru WSJ că imagini actualizate, de înaltă rezoluție, pot ajuta la identificarea mai exactă a țintelor de valoare și la evaluarea pagubelor după lovituri — o zonă sensibilă pentru reglementare și sancțiuni, deoarece poate implica furnizori comerciali, fără a demonstra automat implicarea directă a unui stat. [...]
Rusia are probleme în aprovizionarea cu motoare cu reacție chinezești pentru dronele de atac cu rază lungă , după intervenții coordonate ale Ucrainei și ale partenerilor internaționali, potrivit Kyiv Post . Informația este relevantă pentru evoluția războiului deoarece vizează direct lanțurile de aprovizionare care susțin capacitatea Moscovei de a menține bombardamente aeriene la distanță. Declarațiile au fost făcute la conferința anuală Yalta European Strategy (YES 2026), la Kiev, de către Vadym Skibitsky , adjunct al șefului Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (HUR). El a susținut că dificultățile Rusiei sunt legate de motoare provenite din China și a cerut extinderea sancțiunilor multilaterale asupra lanțurilor de aprovizionare. „De aceea subliniez încă o dată: sunt necesare sancțiuni internaționale. Astăzi, Federația Rusă are anumite probleme cu motoarele cu reacție pentru drone. Vorbim despre motoare din China. Acesta este rezultatul acțiunilor noastre și al acțiunilor partenerilor noștri.” De ce contează: presiune pe lanțul de aprovizionare, dar lovirea producției rămâne dificilă Skibitsky a afirmat că serviciile ucrainene au identificat rețeaua de întreprinderi rusești și de proiecte de producție comună care operează împreună cu furnizori chinezi. Totuși, el a avertizat că lovirea directă a acestor obiective este complicată, deoarece sunt amplasate la peste 2.000 km de graniță, ceea ce ar necesita capabilități de lovire la distanță, inclusiv drone. „Din păcate, sunt amplasate departe de granița noastră – la o distanță de peste 2.000 de kilometri. Lovirea unor astfel de ținte nu este ușoară. Acest lucru este posibil doar cu mijloace de lovire cu rază lungă, în special vehicule aeriene fără pilot.” În același context, oficialul a spus că Beijingul ar fi conștient de riscurile de reglementare și economice pentru industria sa dacă își adâncește implicarea comercială și logistică în industria de apărare a Rusiei pe timp de război. Efect operațional: Rusia ar fi constrânsă la utilizare „din producție”, pe fondul trecerii la drone cu reacție Materialul notează că, în ultimele săptămâni, Rusia s-a bazat tot mai mult pe muniții „kamikaze” cu motor cu reacție (loitering munitions) și pe sisteme hibride dronă–rachetă ca vector principal de lovire aeriană asupra orașelor și infrastructurii critice din Ucraina. Sunt menționate ca platforme principale Geran-4 și munițiile „Banderol”, mai ieftine. Serhiy Beskrestnov, consilier al președinției ucrainene pe tehnologie de apărare, a declarat că forțele ruse nu ar mai avea stocuri suficiente de drone Shahed cu propulsie cu reacție pentru raiduri masive de saturație, de tipul celor din fazele anterioare ale războiului. În schimb, susține el, Rusia ar folosi drone cu reacție „proaspăt produse”, direct de pe linia de asamblare, pentru a menține presiunea constantă asupra apărării aeriene ucrainene. Implicații pentru apărarea aeriană: viteză mai mare, rată de interceptare mai mică Kyiv Post arată că trecerea la motoare turbojet (motoare cu reacție de mici dimensiuni) schimbă profilul amenințării față de modelele Shahed mai vechi, cu elice și motor cu ardere internă. Dronele mai noi ar opera la altitudini de câțiva kilometri și ar atinge viteze între 400 și 600 km/h, ceea ce le apropie ca profil de zbor de rachetele de croazieră la joasă altitudine. În timp ce Ucraina ar intercepta „de rutină” peste 90% dintre variantele mai lente, sursa indică faptul că, pentru dronele cu reacție, rata de interceptare ar fi în jur de 60%, ceea ce ar obliga armata ucraineană să folosească mijloace mai scumpe: rachete sol-aer de categorie superioară și aviație de luptă. Ce componente chinezești sunt menționate Articolul afirmă că analizele tehnice ale munițiilor capturate au identificat în mod repetat componente de proveniență chineză în sistemele de ghidaj și propulsie ale dronelor folosite de Rusia. Este dat exemplul companiei Telefly Telecommunications Equipment din Shenzhen, indicată ca furnizor de microturbine și subansamble electronice către contractori ruși din apărare. Sursa mai notează că sancțiunile occidentale au vizat companii-paravan și intermediari care ar facilita transferuri prin Hong Kong și alte țări, însă oficiali ucraineni din domeniul apărării insistă că limitarea fluxului de motoare cu turbină din străinătate rămâne esențială pentru reducerea atacurilor aeriene rusești la distanță. [...]
Beijingul condiționează summitul Xi–Trump de politica SUA privind Taiwanul , amenințând că va anula întâlnirea dacă Washingtonul aprobă noi vânzări de armament către insulă, potrivit HotNews , care citează surse informate preluate de Kyodo via Agerpres. Mesajul ridică miza de reglementare și securitate în jurul unei decizii cu efecte directe asupra relațiilor economice SUA–China. China își reafirmă astfel „linia roșie” în relația bilaterală: statutul Taiwanului. Potrivit surselor citate, Beijingul consideră problema Taiwanului drept cea mai sensibilă temă în raport cu Washingtonul, iar președintele Xi Jinping i-ar fi transmis lui Donald Trump, la întâlnirea din mai de la Beijing, că este „cea mai importantă problemă” dintre cele două țări, avertizând asupra riscului de conflict dacă situația este gestionată greșit. De ce contează: vânzările de armament pot bloca agenda economică În SUA, cadrul legal invocat este legea privind relațiile cu Taiwanul, adoptată după schimbarea recunoașterii diplomatice în 1979, care prevede furnizarea de armament către Taiwan pentru menținerea unei capacități de autoapărare. În decembrie anul trecut, administrația Trump a anunțat un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 49 miliarde lei), descris ca cel mai mare de până atunci, decizie care a provocat o reacție dură din partea Chinei. Pe acest fundal, Trump a indicat anterior că vânzările de armament către Taiwan ar putea fi „un instrument de negociere foarte valoros” în relația cu Beijingul, ceea ce, potrivit materialului, a alimentat îndoieli privind angajamentele de securitate ale Washingtonului față de aliații săi din Asia. În paralel, intensificarea activităților militare chineze în Strâmtoarea Taiwan a amplificat temerile privind o posibilă escaladare regională. Ce ar urma să fie pe masă la summit, dacă are loc Trump a anunțat că îl va primi pe Xi Jinping la Casa Albă pe 24 septembrie și că va organiza un dineu oficial, însă guvernul chinez nu a confirmat oficial vizita, notează materialul. Dincolo de dosarul Taiwan, sursele citate indică o agendă cu componente economice și de securitate: un posibil acord de reducere a tarifelor vamale pentru bunuri în valoare de 30 de miliarde de dolari de fiecare parte (aprox. 135 miliarde lei de fiecare parte); presiuni ale Washingtonului asupra Beijingului în contextul conflictului SUA–Iran, având în vedere rolul Chinei ca partener economic cheie al Teheranului; un posibil cadru de dialog privind siguranța inteligenței artificiale. Potrivit uneia dintre sursele Kyodo, China ar fi adoptat „o atitudine cooperantă” și nu ar bloca dialogul cu SUA, în pofida tensiunilor. Semnal separat: Trump deschide ușa producătorilor auto chinezi în SUA În același timp, Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News, consemnat de Reuters, că nu s-ar opune ca producătorii auto chinezi să construiască mașini în Statele Unite, cu condiția să angajeze forță de muncă locală, și a spus că nu vrea ca aceștia să producă în Mexic pentru a exporta ulterior în SUA. Rămâne însă neclar, din informațiile disponibile, dacă această deschidere pe zona industrială poate avansa în lipsa unui summit funcțional, în condițiile în care Beijingul leagă explicit întâlnirea de deciziile Washingtonului privind vânzările de armament către Taiwan. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre reunificarea Irlandei riscă să complice relația SUA–Regatul Unit și să reaprindă dezbaterea constituțională , într-un moment în care Londra insistă că nu există sprijin suficient pentru un referendum, potrivit Antena 3 . Președintele SUA a reiterat duminică sprijinul pentru unificarea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda, afirmând că „unul dintre cele mai firești lucruri” ar fi „să le unim”. Declarațiile vin în pofida opoziției premierului britanic Andy Burnham, iar Antena 3 notează că informațiile sunt relatate de The Guardian. De ce contează politic: presiune pe Londra și pe echilibrul din Acordul din Vinerea Mare Potrivit articolului, poziționarea lui Trump „subminează tradiția neutralității Casei Albe” privind statutul constituțional al Irlandei de Nord și a generat reacții la Londra. Downing Street a transmis că Burnham consideră în continuare că „nu există sprijinul necesar pentru unificare” care să declanșeze un referendum, mecanism prevăzut în Acordul din Vinerea Mare (1998) . În urmă cu două săptămâni, Burnham ar fi spus că un referendum „este exclus”. În paralel, liderii Plaid Cymru, Partidului Național Scoțian și Sinn Féin urmează să se întâlnească luni la Cardiff pentru a discuta consolidarea cooperării în direcția schimbării constituționale. Reacții divergente: naționaliștii salută, unioniștii resping Naționaliștii irlandezi au salutat remarcile lui Trump, în timp ce Partidul Conservator și unioniștii nord-irlandezi le-au condamnat. Trump a spus că a fost surprins de amploarea reacțiilor și a susținut că a primit „atât de mult sprijin” pentru comentariile sale. Angela Rayner, secretarul pentru comunități din Regatul Unit, a minimalizat declarațiile, afirmând pentru Sky News: „Donald Trump este Donald Trump, iar președintele își va spune părerea așa cum o vede. Guvernul a fost serios în ceea ce privește acordul din Vinerea Mare și va continua pe această cale.” De cealaltă parte, Gerry Adams, fost lider Sinn Féin, a spus că declarațiile lui Trump ar reflecta „sentimentul larg nord-american” față de unitatea irlandeză și a criticat guvernele irlandeze succesive pentru lipsa de planificare a reunificării. Unioniștii au respins însă ideea: Ian Paisley Jr., fost deputat al Partidului Unionist Democrat, a declarat că „realitatea politică, culturală și economică” este că Irlanda de Nord și populația sa „sunt britanici și doresc să rămână așa”. Componenta economică: Trump promite eliminarea tarifului la whiskey-ul irlandez În timpul vizitei, Trump a anunțat că va reduce tarifele la whiskey-ul irlandez, spunând că va elimina taxele vamale după ce ar fi fost solicitat în mod repetat să facă acest lucru. Articolul precizează că exista o taxă vamală de 15% pentru whiskey-ul irlandez, introdusă în cadrul măsurilor Casei Albe împotriva importurilor din UE, care a dezavantajat produsul față de concurenți precum whiskey-ul scoțian și cel din Irlanda de Nord, care nu au taxe vamale. Ce urmează Pe termen scurt, miza este politică: declarațiile președintelui SUA alimentează o temă sensibilă în Regatul Unit și Irlanda, în timp ce guvernul britanic își menține poziția că nu sunt îndeplinite condițiile pentru un referendum. În același timp, promisiunea privind tarifele la whiskey-ul irlandez introduce o dimensiune comercială care poate influența discuțiile dintre SUA, UE și actorii regionali menționați în articol. [...]
Un audit al Curții Europene de Conturi avertizează că UE riscă să rateze obiectivul de independență energetică față de Rusia din cauza rețelelor și interconectorilor insuficient dezvoltați, în pofida scăderii importurilor, potrivit Antena 3 , care citează Euronews și concluziile auditului. La patru ani după lansarea planului european de reducere a dependenței de petrol și gaze rusești și de accelerare a tranziției către energie curată, auditorii Curții Europene de Conturi (ECA) spun că UE este „departe” de țintele asumate. Problema centrală indicată: infrastructura de rețea și conexiunile transfrontaliere, esențiale pentru o piață energetică integrată, nu țin pasul cu ambițiile politice. Scăderea importurilor din Rusia nu este atribuită integral planului REPowerEU Auditul notează că importurile europene de petrol și gaze din Rusia au scăzut după sancțiunile UE, însă ECA avertizează că acest rezultat nu poate fi pus doar pe seama REPowerEU (plan lansat de Comisia Europeană în 2022 pentru reducerea dependenței energetice de Moscova). Auditorii indică și alți factori care ar fi redus consumul de gaze, precum iernile blânde și diminuarea consumului de către gospodării și companii, pe fondul prețurilor ridicate la energie. În același context, materialul amintește sabotajul conductei Nord Stream din 2022 , care a accelerat eforturile de diversificare și a evidențiat vulnerabilitatea infrastructurii europene de combustibili fosili. Comisia: importurile de gaze rusești au coborât de la 152 la 36 miliarde mc Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a susținut că REPowerEU „a contribuit” la reducerea importurilor de gaze naturale rusești în UE de la 152 miliarde metri cubi în 2021 la 36 miliarde metri cubi în 2025, iar ponderea gazului rusesc în importurile UE ar fi scăzut de la 45% la 12%. Totodată, eliminarea completă a importurilor de GNL (gaz natural lichefiat) rusesc ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar interdicția pentru gazul rusesc livrat prin conducte ar urma să se aplice din septembrie 2027, deși Comisia a permis unele excepții la interdicțiile impuse Rusiei. „Cea mai evidentă slăbiciune”: rețelele și interconectorii ECA indică drept vulnerabilitate majoră infrastructura rețelei energetice europene, în special conexiunile electrice transfrontaliere. Deși UE a adăugat peste 200 GW de capacitate solară și eoliană între 2022 și 2024, auditorii spun că aportul de capacitate regenerabilă generată direct prin măsurile REPowerEU a fost „neglijabil” în raport cu obiectivul de 103 GW. Concluzia auditului este că UE riscă să înlocuiască o dependență energetică cu alta dacă renunță la combustibilii fosili ruși fără să construiască suficientă producție internă de energie curată și rețelele necesare pentru a o susține. Miza financiară: fonduri disponibile, utilizare redusă Auditul este prezentat ca un semnal de alarmă pentru Bruxelles, în condițiile în care UE a încercat, după invazia Rusiei în Ucraina, să reducă dependența de combustibili fosili ieftini din Rusia și să accelereze Pactul Verde, cu ținta de neutralitate climatică până în 2050. În planul investițiilor, țările UE ar fi folosit doar 54,3 miliarde de euro (aprox. 271,5 miliarde lei) din cele 300 de miliarde de euro (aprox. 1.500 miliarde lei) disponibile prin fondul de redresare al UE, adică sub o cincime din investiția considerată inițial necesară pentru atingerea obiectivelor planului. [...]
