Știri
Știri din categoria Externe

Schimbul de acuzații dintre noul lider de la Budapesta și Belgrad riscă să tensioneze cooperarea regională pe energie, după ce președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, l-a atacat public pe Péter Magyar, pe fondul declarațiilor acestuia despre influența lui Vladimir Putin și al unui incident de securitate lângă conducta de gaz TurkStream, potrivit Digi24.
Vučić a devenit primul lider străin care îl critică pe Magyar după alegerile din Ungaria, calificând drept „prostii” și „stupide” comentariile acestuia despre rolul lui Putin ca „naș” al unor lideri autoritari din regiune. Informațiile sunt relatate de Euronews, citat de Digi24.
Contextul politic este unul sensibil: partidul Tisza, condus de Magyar, a obținut o „victorie zdrobitoare” la urne, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, iar Orbán și Vučić au avut relații politice strânse în această perioadă.
Într-o conferință de presă, Magyar a legat tema influenței politice din regiune de un incident de securitate din Serbia: descoperirea unor explozibili în apropierea conductei TurkStream, lângă granița cu Ungaria. El a descris episodul ca o posibilă operațiune sub „steag fals” (adică o acțiune care ar putea fi prezentată public ca fiind comisă de altcineva decât autorul real) și a spus că viitorul său guvern va investiga ce s-a întâmplat, fără să excludă că amenințarea ar fi putut fi autentică.
Autoritățile sârbe au anunțat pe 5 aprilie că au fost găsite două pungi cu explozibili în apropierea conductei, care transportă gaz natural rusesc către Ungaria.
Vučić a respins acuzațiile și a cerut explicit ca Magyar să spună „cine este” în spatele relațiilor politice dintre Orbán, premierul slovac Robert Fico și liderul de la Belgrad, sugerând că acesta ar insinua implicarea lui Putin. Președintele sârb a afirmat că ancheta privind explozibilii va fi finalizată și că rezultatele îi vor fi comunicate lui Magyar, susținând că acestea vor arăta că liderul ungar „a greșit când a crezut zvonurile presei tabloide”.
În pofida schimbului dur de replici, ambii lideri au transmis că vor să mențină relații bilaterale bune, iar Vučić i-a trimis lui Magyar și un mesaj de felicitare după alegerile de duminică.
Recomandate

Kremlinul semnalează continuitate în relația energetică cu Budapesta , după ce a transmis că este „mulțumit” de disponibilitatea premierului ales al Ungariei, Peter Magyar , pentru un „dialog pragmatic” cu Rusia, relatează Reuters . Mesajul Moscovei vine la scurt timp după alegerile din weekend, pierdute de Viktor Orban, un partener apropiat al Kremlinului. Deși o parte dintre „durii” ruși au deplâns înfrângerea lui Orban, Kremlinul a spus rapid că este pregătit să discute cu noua conducere de la Budapesta. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a indicat că Rusia își va calibra poziția în funcție de deciziile concrete ale viitorului guvern ungar. „Deocamdată, putem nota cu satisfacție, din câte înțelegem, disponibilitatea lui (Magyar) de a intra într-un dialog pragmatic.” „În acest caz, există disponibilitate reciprocă din partea noastră și apoi ne vom ghida după pașii specifici ai noului guvern ungar.” De ce contează: energie și proiecte strategice, dincolo de schimbarea politică Rusia vinde petrol și gaze către Ungaria și construiește o nouă centrală nucleară la sud de Budapesta, potrivit materialului. În acest context, semnalul Kremlinului sugerează că Moscova mizează pe menținerea canalelor de lucru, în special pe dosarele energetice, chiar și după schimbarea de la vârful politicii ungare. În mandatul său, Orban a fost util Moscovei inclusiv prin poziționări în interiorul Uniunii Europene: a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina, s-a opus aderării Ucrainei la UE și a blocat un împrumut UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina. Ce a spus Peter Magyar despre relația cu Rusia Reuters notează că Peter Magyar a combinat retorica pro-UE și pro-NATO cu recunoașterea publică a faptului că va avea nevoie să poarte discuții cu președintele rus Vladimir Putin și, „deocamdată”, să continue achizițiile de petrol și gaze rusești, în pofida discuțiilor despre diversificare și revizuirea contractelor. [...]

SUA transmit că vor menține relația bilaterală cu Ungaria după schimbarea de guvern , în pofida faptului că vicepreședintele JD Vance spune că este „întristat” de înfrângerea electorală a premierului Viktor Orban , potrivit Agerpres . Mesajul lui Vance indică o linie de continuitate în relația Washington– Budapesta : Statele Unite se declară pregătite să „colaboreze” cu succesorul lui Orban, conservatorul Peter Magyar, după alegerile din Ungaria. Ce a spus JD Vance Într-o intervenție la Fox News, vicepreședintele american a afirmat: „Mă întristează că a pierdut (...) dar sunt sigur că vom colabora foarte bine cu următorul prim-ministru ungar.” Vance a mai spus că se aștepta la acest rezultat, menționând că „știa foarte bine” că existau șanse mari ca Orban să piardă alegerile. Contextul politic: sprijin înainte de vot, deschidere după rezultat Declarațiile vin la câteva zile după ce Vance a călătorit personal la Budapesta pentru a-i oferi sprijin lui Viktor Orban în campania electorală, potrivit informațiilor transmise de Agerpres, care citează AFP. Din perspectiva semnalelor politice, combinația dintre regretul exprimat față de rezultat și disponibilitatea de a lucra cu noul premier sugerează o repoziționare rapidă către cooperare instituțională cu viitorul guvern de la Budapesta. [...]

Estonia spune că a întrerupt din timp activitățile a 16 colaboratori ai serviciilor ruse, un nivel record , într-un semnal că amenințările de securitate se mută spre operațiuni mai ieftine și mai greu de detectat, bazate pe recrutări prin rețele sociale și „agenți ocazionali”, potrivit Digi24 . Serviciul de Securitate Internă al Estoniei (KAPO) a anunțat, în anuarul său privind mediul de securitate publicat luni, că anul trecut a „reținut și neutralizat” 16 colaboratori ai serviciilor secrete ruse. Instituția consideră Rusia „principala amenințare pe termen lung” la adresa securității Estoniei. Operațiuni cu recruți de nivel inferior, prin rețele sociale Purtătoarea de cuvânt a KAPO, Marta Tuul, a declarat pentru postul public estonian ERR că dosarele au vizat persoane legate de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) și de serviciul de informații militare GRU. În evaluarea KAPO, pe fondul limitărilor de operare pe teritoriul estonian, serviciile ruse caută „agenți mai ușor de manipulat” pentru sarcini punctuale. „Caută așa-numiți agenți mai ușor de manipulat, care să îndeplinească anumite sarcini în numele lor.” Cine au fost cei vizați și ce spune KAPO despre impact Directorul general al KAPO, Margo Palloson, a afirmat că presiunea de recrutare a rămas ridicată pe tot parcursul anului, însă majoritatea celor identificați nu erau funcționari și nu aveau acces la informații sensibile. Potrivit lui, cazurile au fost oprite înainte să producă „daune grave”, iar activitățile ar fi fost întrerupte într-un stadiu relativ timpuriu. Riscuri la frontieră și ținte simbolice Raportul anual mai arată că Rusia și-ar fi mutat o parte din operațiunile de influențare către rețelele sociale după măsurile luate de Estonia împotriva canalelor de propagandă asociate Kremlinului, precum Baltnews și Sputnik. Tuul a spus pentru ERR că platformele sociale sunt folosite pentru a găsi persoane dispuse să execute sarcini simple, inclusiv acte de vandalism, menționând ca exemplu posibile ținte monumentele comemorative de la Sinimäed (Dealurile Albastre), în nord-estul Estoniei. Documentul avertizează și asupra riscurilor asociate călătoriilor în Rusia, unde tentativele de recrutare ar putea începe chiar la punctele de trecere a frontierei. În plus, KAPO indică folosirea rețelelor sociale pentru promovarea unor narațiuni false, inclusiv amenințări cu bombe la adresa școlilor și afirmații privind un atac asupra orașului Narva, aflat lângă granița cu Rusia. [...]

Propunerea noului președinte al Parlamentului sloven de a organiza un referendum pentru ieșirea din NATO deschide un risc de instabilitate strategică în UE, cu potențiale efecte economice indirecte (încredere investițională, costuri de finanțare și percepție de risc regional), într-un moment în care coeziunea Alianței este deja sub presiune, potrivit G4Media . Zoran Stevanović , liderul partidului Adevărul, spune că inițiativa ar reprezenta o promisiune de campanie și susține că Slovenia trebuie să „își recâștige suveranitatea deplină”, cu centrul decizional la Ljubljana, în detrimentul directivelor venite de la Bruxelles. Ce propune și ce semnale politice transmite Pe lângă referendumul privind retragerea din NATO, Stevanović a indicat și alte schimbări de direcție, inclusiv retragerea Sloveniei din Organizația Mondială a Sănătății , conform articolului. Totodată, el a semnalat intenția de a vizita Moscova „în viitorul apropiat”, pe lângă deplasări oficiale deja planificate la Skopje și Copenhaga, argumentând că vrea să „construiască punți” și să coopereze cu toate statele, indiferent de actualele bariere politice dintre Est și Vest. Limitări: cât de realist este un referendum Materialul notează că rămâne de văzut în ce măsură planurile lui Stevanović „vor căpăta formă legală” și cum vor reacționa cetățenii sloveni la perspectiva unui asemenea referendum, care ar putea schimba orientarea strategică a țării. În același timp, Stevanović ar fi recunoscut că o eventuală ieșire din Uniunea Europeană nu ar avea susținere publică, invocând „beneficiile economice semnificative” ale apartenenței la blocul comunitar. Context regional și presiuni asupra NATO Evoluțiile din Slovenia vin într-un moment de incertitudine în interiorul NATO, alimentată, potrivit articolului, de criticile recente ale președintelui american Donald Trump, care a descris NATO drept „un tigru de hârtie” și a sugerat că apartenența SUA ar putea fi reevaluată. Textul mai menționează tensiuni între SUA și aliați legate de conflictul din Iran și securizarea rutelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz. Slovenia are aproximativ 2,1 milioane de locuitori, iar alegerile parlamentare din aprilie 2026 sunt prezentate ca un moment de schimbare politică, pe fondul polarizării și al nemulțumirilor privind costul vieții și securitatea energetică, cu ascensiunea unui discurs eurosceptic și „suveranist”. [...]

Italia a oprit reînnoirea automată a acordului de apărare cu Israelul , o decizie cu implicații directe asupra cooperării bilaterale din industria de apărare și a proiectelor comune, potrivit HotNews . Anunțul a fost făcut marți de premierul Giorgia Meloni , la Verona, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Roma și Tel Aviv în contextul tensiunilor din Liban. „Având în vedere situația actuală, guvernul a decis să suspende reînnoirea automată a acordului de apărare cu Israelul”, a declarat Meloni, conform agențiilor italiene ANSA și AGI, preluate de France Presse. O sursă diplomatică italiană a confirmat pentru AFP că acordul a fost suspendat, apreciind că „ar fi fost dificil din punct de vedere politic să îl menținem”. Ce acoperă acordul și de ce contează suspendarea Memorandumul, intrat în vigoare la 13 aprilie 2016, prevedea o reînnoire la fiecare cinci ani, potrivit ANSA. Documentul reglementează cooperarea dintre Italia și Israel în mai multe zone, inclusiv: industria de apărare; formarea militarilor; cercetare; tehnologiile informației. Suspendarea reînnoirii automate introduce un blocaj politic și administrativ în această arhitectură de cooperare, într-un moment în care opoziția italiană cerea de luni de zile guvernului să oprească prelungirea acordului. Decizia, luată la nivelul conducerii guvernului Meloni a luat decizia luni împreună cu miniștrii de externe și apărării, Antonio Tajani și Guido Crosetto, precum și cu viceprim-ministrul Matteo Salvini, a declarat pentru Reuters o sursă care a vorbit sub condiția anonimatului. Contextul: tensiuni crescute pe dosarul Liban Deși guvernul de dreapta condus de Meloni a fost considerat unul dintre cei mai apropiați aliați ai Israelului în Europa, în ultimele săptămâni Roma a criticat atacurile israeliene asupra Libanului, notează Reuters. Tensiunile s-au accentuat după ce guvernul italian a acuzat forțele israeliene că au tras focuri de avertisment asupra unui convoi italian din cadrul unei misiuni ONU în Liban. Incidentul nu a avut răniți, dar ar fi avariat cel puțin un vehicul, iar Italia l-a convocat pe ambasadorul Israelului pentru a protesta. Ministrul de externe Antonio Tajani a condamnat luni „atacurile inacceptabile” ale Israelului împotriva civililor din Liban, în timpul unei vizite la Beirut, și a cerut dialog și un „armistițiu necesar și durabil”, avertizând că trebuie evitată „cu orice preț” o nouă escaladare, precum cea din Gaza. [...]

China amenință cu represalii comerciale dacă SUA cresc tarifele pe fondul acuzațiilor că Beijingul ar sprijini militar Iranul, potrivit Stirile Pro TV . Beijingul spune că va aplica „contramăsuri” în cazul în care Statele Unite „vor merge mai departe cu majorarea tarifelor împotriva Chinei”, iar Ministerul chinez de Externe susține că acuzațiile apărute în presă sunt „pur și simplu inventate”. „Informațiile din presă care acuză China că ar oferi sprijin militar Iranului sunt pur și simplu inventate.” În același mesaj publicat pe X, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei afirmă că, dacă SUA vor justifica majorări de tarife pe baza acestor acuzații, China va răspunde. Totodată, oficialul chinez susține că Beijingul „acționează întotdeauna cu prudență și responsabilitate” în privința exporturilor de produse militare și că aplică un control strict „în conformitate cu legile și reglementările Chinei” și cu obligațiile internaționale. Miza economică: tarifele, folosite ca instrument de presiune În context, Știrile Pro TV arată că președintele Donald Trump a amenințat China — unul dintre principalii parteneri comerciali ai SUA — cu tarife vamale de 50% dacă Beijingul va oferi ajutor militar Iranului în războiul din Orientul Mijlociu. Ce alimentează tensiunile: informații despre posibile livrări către Iran Potrivit CNN, SUA ar deține informații că China ar pregăti furnizarea către Iran, în săptămânile următoare, a unor sisteme de apărare aeriană. Ar fi vorba despre sisteme de rachete antiaeriene portabile, lansate de pe umăr, cunoscute și ca MANPAD (sisteme portabile de apărare antiaeriană). Conform surselor citate de CNN, China ar lucra la livrarea acestor echipamente prin intermediul unor țări terțe, pentru a disimula originea lor. Beijingul respinge însă acuzațiile și le califică drept fabricate. [...]