Apărare06 iun. 2026
Președintele Nicușor Dan spune că ancheta privind drona explodată în Portul Constanța va avea un răspuns în 7-10 zile - Autoritățile nu au detectat la timp dispozitivul, invocând „tehnologie nouă”
România își recalibrează apărarea litoralului după incidentul cu dronele din Portul Constanța , iar concluziile despre cum au ajuns dispozitivele în zonă ar urma să fie disponibile în 7–10 zile, potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan, citate de G4Media . Șeful statului a pus lipsa detectării la timp pe seama unei „tehnologii noi” și a spus că autoritățile sunt „în proces de adaptare”. Incidentul a fost discutat sâmbătă, la sediul Brigăzii 243 Radioelectronică și Observare „Callatis” din Constanța, după ce o dronă marină ucraineană a explodat vineri dimineață. Nicușor Dan a confirmat proveniența ucraineană a dronelor, dar a susținut că Rusia este responsabilă „pentru acest incident” în contextul războiului, întrucât „Rusia este țara agresoare, iar Ucraina este agresată”. Ce știe, deocamdată, statul despre incident Președintele a spus că a fost vorba despre „o dronă ucraineană parte dintr-un set de patru care au pierdut controlul, încărcate cu explozibil”. Una dintre drone a explodat în dana 78 din Portul Constanța, lângă dana Oil Terminal, zonă de încărcare petrol, unde – potrivit surselor G4Media – se afla o navă cu încărcătură de metanol (lichid toxic și inflamabil). În privința speculațiilor despre ținta urmărită, Nicușor Dan a infirmat varianta „flotei fantomă” a Rusiei, afirmând că nava respectivă „nu este un vas din flota fantomă”, ci „un vas care a făcut tipul acesta de trasee comerciale”. Protocol, coordonare și reacția autorităților Pe componenta operațională, Nicușor Dan a respins ideea unei lipse de coordonare între instituții, afirmând că există un protocol care stabilește rolurile și că acesta „a fost respectat”. În descrierea sa, autoritatea civilă a sesizat Armata și SRI, iar apoi au fost alertate autoritățile de protecție civilă pentru degajarea zonei. În evaluarea sa, reacția instituțiilor a fost, „pe datele pe care le am azi”, „relativ” satisfăcătoare, în condițiile în care „nu au fost victime”. A menționat și că măsurile IGSU ar fi putut părea „exagerate” (de exemplu, degajarea unui kilometru de plajă), dar le-a încadrat în logica evitării victimelor. De ce nu au fost detectate dronele și ce urmează Explicația oferită pentru faptul că dronele nu au fost observate la intrarea în port a fost legată de apariția unei amenințări noi, apărute în contextul războiului: „E o tehnologie nouă.” În același registru, președintele a spus că „până în acest moment nu văd o eroare umană”, ci o problemă de adaptare la acest tip de tehnologie. Tot el a indicat că, teoretic, Portul Constanța ar fi trebuit să aibă un echipament care să detecteze „orice obiect neidentificat” care intră în raza sa de acțiune. Pe termen scurt, Nicușor Dan a avansat două repere: un răspuns despre „ce s-a întâmplat și cum au ajuns dronele lângă Portul Constanța” în „7–10 zile”, după culegerea de informații; o sesiune în NATO „în săptămâna care începe la 10 iunie”, dedicată Mării Negre , la solicitarea României. Pentru înzestrare, președintele a afirmat că România este „în proces de înzestrare” și că „chiar luna viitoare vor veni niște echipamente în România”, fără a oferi detalii suplimentare despre tipul acestora. Contextual, a amintit și participarea recentă a Forțelor Navale Române la un exercițiu NATO dedicat acestui tip de amenințări. Context suplimentar despre întrebările rămase după incident a fost publicat de G4Media într-o analiză separată, aici: G4Media . [...]
