Știri
Știri din categoria Politică
Felicitarea transmisă de Kelemen Hunor către câștigătorii alegerilor din Ungaria resetează mesajul public al UDMR după luni în care liderul formațiunii indica un sprijin masiv al maghiarilor din România pentru Viktor Orbán, potrivit Digi24.
Președintele UDMR a transmis un mesaj de felicitare Partidului Tisza și lui Péter Magyar, după victoria acestora în alegerile parlamentare din Ungaria. Hunor a invocat și „prezența la vot record”, menționând că au votat în număr mare maghiari „atât din țară, cât și din străinătate”.
„Alegerile din Ungaria s-au desfășurat cu o prezență la vot record. Un număr mare de maghiari, atât din țară, cât și din străinătate, și-au exercitat dreptul de vot. Felicit Partidul Tisza și pe Péter Magyar pentru victorie!”
În februarie, Kelemen Hunor susținea că „peste 90% din maghiarii din România” vor vota partidul lui Viktor Orbán la alegerile parlamentare din Ungaria și că această opțiune „nu se va schimba” până la scrutin. Atunci, liderul UDMR îl descria pe Orbán drept „varianta cea mai bună să meargă mai departe”, argumentând inclusiv prin politica acestuia față de minoritățile naționale din afara granițelor.
Mesajul de acum vine după anunțarea victoriei Partidului Tisza și a lui Péter Magyar, fără ca materialul citat să detalieze o schimbare de poziționare politică a UDMR sau pași concreți care ar urma în relația cu noua putere de la Budapesta.
Recomandate
PSD se pregătește să intre la guvernare ca singurul partid cu miniștri , într-un „Cabinet hibrid” care ar combina oameni de partid, tehnocrați și persoane apropiate președintelui, potrivit Adevărul . Miza imediată este una operațională: configurarea unui Executiv care să poată funcționa cu sprijin parlamentar limitat, după ce PNL ar urma să voteze învestirea, dar să treacă apoi în Opoziție. Conform surselor politice citate, cei mai mulți lideri PSD i-ar fi transmis lui Sorin Grindeanu că partidul „trebuie să intre la guvernare” și să obțină „ministere cu greutate”. Miercuri, conducerea centrală ar urma să se întâlnească cu primarii marilor orașe și cu președinții de consilii județene pentru a „lua pulsul partidului”, însă aceeași sursă susține că decizia de a intra la guvernare este deja cunoscută. Cum ar arăta „Cabinetul hibrid” și cine ar controla portofoliile-cheie Scenariul descris de sursele citate indică un Executiv format din: miniștri PSD „cu carnet de partid”; oameni de încredere ai președintelui Nicușor Dan; tehnocrați aleși de premierul desemnat, Luca Niculescu . În această arhitectură, președintele ar urmări o colaborare strânsă cu Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe, iar titularii acestor portofolii ar veni „din zona de interes a Cotroceniului”, potrivit surselor. Sprijin parlamentar: PNL ar vota, USR nu, iar UDMR ar rămâne fără miniștri În primă fază, Sorin Grindeanu și-ar fi dorit refacerea coaliției cu PNL și UDMR, însă Ilie Bolojan „se opune”, potrivit relatării. Varianta conturată ar fi ca PNL să voteze Cabinetul Niculescu, dar ulterior să treacă în Opoziție, în timp ce USR „nici măcar nu va vota guvernul”. În acest context, UDMR nu ar urma să aibă miniștri, dar și-ar păstra prefecții și secretarii de stat. Rezultatul ar fi un Executiv în care PSD ar rămâne singurul partid cu miniștri, alături de tehnocrații selectați de președinte și de premierul desemnat. Schimb de acuzații Grindeanu–Bolojan pe blocajul politic În material sunt redate și pozițiile publice ale liderilor. Sorin Grindeanu i-a cerut lui Ilie Bolojan să se implice în formarea noului guvern și să se concentreze pe „viitorul economic al României”, invocând relansarea economiei, creșterea puterii de cumpărare și reluarea investițiilor. Într-o postare pe Facebook, liderul PSD a scris: „Asta vă cerem, să participați – în sfârșit! – la construcția unui guvern responsabil. Aveți șansa să corectați problemele pe care tot dumneavoastră le-ați creat! Nu puteți să vorbiți despre responsabilitate atunci când alegeți să fiți spectator. Românii nu merită să plătească în continuare prețul unui blocaj politic. Românii s-au sacrificat destul! Acum au dreptul să nu mai poarte pe umeri greutatea unor politici absurde, cum au și dreptul să se bucure de un nivel de trai predictibil. Nu trebuie să se mai teamă că nu își vor putea plăti facturile, că le vor scădea veniturile sau că vor fi concediați”. Ilie Bolojan a replicat că PSD i-a cerut, pe rând, să plece și apoi să guverneze, în condițiile în care Executivul ar funcționa „cu atribuții limitate” după moțiunea de cenzură. Tot pe Facebook, premierul a afirmat: „De la moțiunea de cenzură, PSD îmi cere să plec imediat din funcție, deși nu a oferit o soluție pentru a prelua guvernarea, de care, în mod evident, se teme. Acum îmi cere să guvernez. Asta fac. Cu atribuții limitate, acest guvern ține România pe linia de plutire”. Bolojan a mai spus că PNL este pregătit să sprijine învestirea unui nou guvern chiar dacă liberalii nu vor participa la acesta și că i-a prezentat premierului desemnat, Luca Niculescu, „condițiile” partidului. Ce urmează Potrivit informațiilor din articol, următorul reper este întâlnirea de miercuri a conducerii PSD cu aleșii locali, în condițiile în care, pe varianta descrisă de surse, intrarea PSD la guvernare ar fi deja decisă, iar negocierile se mută pe împărțirea portofoliilor și pe formula de sprijin parlamentar pentru învestirea Cabinetului Niculescu. [...]
Traian Băsescu avertizează că stabilitatea guvernării ar putea depinde de o soluție „de avarie” , fie un guvern de uniune națională, fie declanșarea alegerilor anticipate , potrivit news.ro . Mesajul fostului președinte vine pe fondul blocajului politic legat de formarea unei majorități în jurul premierului desemnat. Într-o postare pe Facebook, Băsescu susține că, „cu actualul premier desemnat sau cu altul”, ar fi rămas doar două variante pentru un „guvern cu o oarecare stabilitate”: guvern de uniune națională, format din toate partidele care au participat la alegeri; guvern rezultat în urma alegerilor anticipate. „Ne place sau nu, asta e!” Băsescu adaugă că soluția aleasă ar trebui să țină cont de prioritățile țării și de „lista lungă a urgențelor guvernării”, fără a detalia care ar fi acestea. Anticipatele, între blocaj bugetar și calcule politice În contextul discuției despre anticipate, președintele României, Nicușor Dan, declara la 1 octombrie că nu poate fi de acord cu această opțiune, argumentând că România ar rămâne „blocată cel puțin cinci luni”, perioadă în care nu s-ar putea face o rectificare bugetară. Șeful statului mai spunea că nici investitorii nu ar fi de acord cu alegerile anticipate. „Eu sunt un om responsabil, adică nu ne jucăm de-a soarta acestei țări ca să vedem ce iese dintr-o alegere.” Pe de altă parte, președintele PSD, Sorin Grindeanu, afirma luni că scenariul anticipatelor pare „tot mai real” din cauza neînțelegerilor politice. El a anunțat că Biroul Permanent Național al PSD a decis înființarea unei comisii de analiză a legislației electorale, formată din fostul vicepremier Marian Neacșu și liderii PSD de grup din Parlament. Grindeanu a precizat că nu consideră anticipatele un scenariu de dorit, dar că ar putea deveni greu de evitat „în săptămânile viitoare”. Tot luni, președintele USR, Dominic Fritz, declara după întâlnirea cu premierul desemnat Luca Niculescu că, dacă nu se poate forma o majoritate asumată, „soluția cea mai sănătoasă” și „cea mai onestă” față de cetățeni ar fi alegerile anticipate. În același timp, președintele UDMR, Kelemen Hunor, avertiza că anticipate ar putea duce la un guvern format „în jurul AUR”, motiv pentru care nu le consideră o opțiune benefică, invocând lipsa sa de încredere în acest partid. [...]
PSD pune presiune pe PNL să intre la guvernare, invocând costul economic al blocajului politic , potrivit HotNews , care relatează despre schimbul de replici dintre Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan pe tema formării noului Executiv. Președintele PSD i-a cerut luni seară liderului PNL, Ilie Bolojan, „din nou”, să participe la construcția noului guvern, susținând că astfel ar avea și șansa „să corecteze problemele” create în perioada în care a fost premier. Mesajul vine după ce Bolojan a reiterat că PNL nu va mai face parte dintr-o coaliție cu PSD. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a acuzat guvernarea lui Bolojan că „s-a axat doar pe cultivarea sărăciei”, invocând „taxe și impozite mărite, prețuri din ce în ce mai mari și venituri scăzute”. Liderul PSD a prezentat, în contrapondere, direcțiile pe care spune că le propune partidul: „o relansare economică reală, creșterea puterii de cumpărare” și „reluarea investițiilor”. „Nu puteți să vorbiți despre responsabilitate atunci când alegeți să fiți spectator. Românii nu merită să plătească în continuare prețul unui blocaj politic.” Miza: majoritate stabilă pentru un program de guvernare Grindeanu a afirmat că PSD este pregătit să participe la formarea unui nou guvern „pe baza unui program” care să răspundă cerințelor societății, dar a subliniat că acesta poate fi aplicat doar cu sprijinul „unei majorități stabile”. În același mesaj, el a avertizat că „orice zi pierdută agravează situația tuturor” și i-a cerut lui Bolojan să fie „parte a soluției”. Poziția PNL: sprijin condiționat, fără coaliție cu PSD În contextul discuțiilor despre învestirea unui nou prim-ministru, Bolojan a spus că a prezentat candidatului la funcția de premier condițiile „de bun simț” ale PNL pentru susținerea la vot, însă a reiterat că PNL nu va mai guverna alături de PSD. „PNL nu va guverna din nou împreună cu PSD, pentru că refuză să-i mintă pe români cu soluții care nu au cum să funcționeze.” În declarația citată de HotNews, liderul PNL a acuzat PSD că nu respectă angajamentele și că „provoacă crize”, susținând totodată că social-democrații critică direcția prin care guvernul „a stabilizat țara”, dar cer celor pe care îi atacă să rămână la guvernare. Ce urmează Din informațiile prezentate, pozițiile publice rămân divergente: PSD insistă pe formarea unei majorități stabile și pe intrarea PNL în construcția guvernului, în timp ce PNL exclude o coaliție cu PSD, dar vorbește despre condiții pentru sprijin la învestitură. HotNews nu indică, în acest moment, o soluție agreată de ambele părți. [...]
SUA și China ar putea reduce riscul unei escaladări militare printr-un cadru de „stabilitate strategică” cu limite politice și acorduri verificabile , potrivit unei analize prezentate de Digi24 . Miza, dincolo de retorica de competiție, este una cu impact direct asupra economiei: evitarea unei spirale de restricții comerciale și tehnologice, a unei curse a înarmărilor și a fragmentării economice, care ar putea culmina cu o criză majoră în jurul Taiwanului. Analiza (publicată de War on the Rocks , conform articolului) susține că actualul cadru, dominat de logica „sumă zero”, nu oferă un rezultat politic final „clar, stabil și reciproc avantajos”. În schimb, împinge relația bilaterală spre măsuri de contracarare în lanț: progresele Chinei în comerț și tehnologie generează noi restricții americane, iar modernizarea militară chineză justifică desfășurări suplimentare de forțe și cheltuieli mai mari pentru apărare. De ce contează: competiția strategică se traduce în costuri economice și restricții Textul descrie cum rivalitatea dintre cele două puteri tinde să transforme tot mai multe domenii economice în probleme de securitate națională. Comerțul, tehnologia, cercetarea științifică și schimburile educaționale ajung să fie supuse unor restricții extinse sau chiar interdicții, inclusiv atunci când justificarea de securitate este „discutabilă”, potrivit analizei citate. În plus, autorii avertizează că o competiție strategică „nelimitată” poate distorsiona prioritățile interne ale SUA și poate afecta prosperitatea pe termen lung, prin orientarea bugetară către apărare în detrimentul unor investiții care susțin competitivitatea (educație, cercetare și alte domenii). Riscul operațional: incidente militare și interpretări greșite Un exemplu folosit pentru a ilustra riscul de escaladare este o simulare „cu ușile închise” a unei crize sino-americane, organizată în anii 2010. În scenariul descris, o repoziționare a unui portavion american, gândită de Washington ca gest de detensionare, a fost interpretată de participanții chinezi ca o mutare către o poziție mai favorabilă pentru operațiuni de luptă. Concluzia episodului: neîncrederea poate transforma măsuri de reducere a tensiunilor în semnale de amenințare, iar pericolul crește când fiecare parte privește cealaltă exclusiv prin prisma competiției strategice. Soluția propusă: „stabilitate strategică constructivă” și reguli verificabile Alternativa avansată este construirea unei relații bazate pe „stabilitate strategică constructivă”, concept promovat de liderii chinezi și acceptat în dialogul la nivel înalt, dar care – potrivit analizei – nu a fost transpus public într-un cadru coerent de garanții politice, reținere reciprocă și acorduri durabile. În această logică, reducerea riscului de conflict ar presupune, între altele: stabilirea unor limite politice clare între cele două părți; reducerea riscului de incidente militare; negocierea unor reguli comune în domenii sensibile: economic, tehnologic, nuclear și cibernetic; acorduri „verificabile”, astfel încât angajamentele să nu rămână doar declarații. Analiza notează și o limită importantă: Washingtonul ar trebui să evite orice interpretare care ar transforma „stabilitatea strategică” într-o acceptare unilaterală a „liniilor roșii” impuse de Beijing. Context: semnale amestecate în strategia SUA Articolul menționează că Strategia de Apărare Națională din 2026 afirmă că SUA nu urmăresc să „domine”, să „strângă în clește” sau să „umilească” China și descrie obiectivul drept menținerea unui echilibru de putere în Indo-Pacific pentru o „pace decentă”. În același timp, documentul susține consolidarea capacităților de apărare pentru a împiedica o eventuală agresiune chineză de-a lungul „primului lanț insular” și menținerea unui „echilibru de putere favorabil” în Asia-Pacific. Potrivit analiștilor citați, aceste obiective indică faptul că SUA continuă să mizeze pe limitarea libertății de acțiune a Chinei prin superioritate militară, fără a fixa limite politice reciproce și fără un obiectiv final convenit pentru relația bilaterală. Ce urmează, potrivit analizei Fără un cadru substanțial, cu măsuri reciproce și verificabile, mecanismele procedurale de evitare a escaladării nu ar fi suficiente, iar competiția ar putea alimenta crize repetate, o cursă a înarmărilor și o fragmentare economică și tehnologică mai accentuată. În scenariul extrem descris, Taiwanul ar putea deveni punctul central al unei confruntări de amploare, cu riscuri care ar include și dimensiunea nucleară. [...]
PNL condiționează sprijinul parlamentar pentru Guvernul Niculescu de ținta de deficit și disciplina fiscală , într-un aranjament care ar putea aduce o fereastră de stabilitate de șase luni pentru politicile bugetare, potrivit Ziarul Financiar . Ilie Bolojan spune că PNL ia în calcul un acord politic bilateral cu premierul desemnat Luca Niculescu, fără intrarea la guvernare. Acordul analizat nu ar fi unul de coaliție și nu ar presupune participarea PNL în Executiv, ci ar stabili „condițiile transparente” în care liberalii ar susține anumite măsuri, pe o perioadă de șase luni, conform mesajului publicat de Bolojan pe Facebook. Ce cere PNL în schimbul sprijinului Bolojan enumeră un set de condiții cu miză directă pentru politica fiscal-bugetară și pentru relația României cu angajamentele europene: atingerea țintei de deficit; menținerea disciplinei fiscale; protejarea investițiilor; utilizarea responsabilă a banilor publici; respectarea angajamentelor europene ale României. În această formulă, PNL ar rămâne în opoziție, dar ar susține politicile Cabinetului Niculescu atunci când acestea se aliniază obiectivelor considerate esențiale de liberali. Bugetul pe 2027, punctul critic al negocierii Un element central al înțelegerii vizează legea bugetului de stat pentru 2027. PNL afirmă că este pregătit să voteze bugetul în Parlament, însă doar dacă proiecțiile sunt „realiste” și bazate pe venituri care pot fi efectiv încasate. „PNL este pregătit să susţină şi să voteze legea bugetului de stat pentru 2027 dacă aceasta va fi realistă şi fundamentată pe venituri care pot fi încasate” Bolojan avertizează, totodată, că bugetul ar trebui să continue consolidarea fiscală și să protejeze investițiile, iar partidul se opune creșterii cheltuielilor fără o sursă clară de finanțare, pe motiv că o astfel de abordare ar putea împinge România „într-o criză și mai gravă”. Fără moțiune de cenzură timp de șase luni, cu condiții În cadrul acestui posibil acord, PNL ar urma să nu inițieze și să nu voteze o moțiune de cenzură în primele șase luni ale Guvernului Niculescu, atât timp cât premierul respectă principiile și obiectivele stabilite în înțelegere. Bolojan mai afirmă că PNL nu urmărește funcții sau portofolii ministeriale. „PNL nu cere funcţii şi nu negociază ministere. Cere abordări principiale, garanţii pentru stabilitatea financiară a ţării şi pentru continuarea reformelor” În același timp, liderul liberal precizează că partidul își păstrează dreptul de a critica Executivul și de a se opune măsurilor pe care le consideră greșite, chiar dacă oferă sprijin punctual pentru decizii considerate necesare. [...]
PNL propune o „stabilitate condiționată” pentru șase luni, fără intrare la guvernare , printr-un acord bilateral cu premierul desemnat Luca Niculescu , care ar include angajamente pe deficit și disciplină fiscală, potrivit news.ro . Ilie Bolojan spune că documentul nu ar fi un acord de coaliție și nu ar presupune participarea PNL la Guvern. În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL precizează că partidul „va rămâne partid de opoziție”, dar ar susține politicile Guvernului Niculescu atunci când acestea „servesc interesului României” și respectă un set de principii cu accent pe stabilitatea financiară. Ce ar conține acordul: condiții pe deficit, fiscalitate și investiții Bolojan indică drept repere pentru susținerea guvernului: atingerea țintei de deficit și păstrarea disciplinei fiscale, „punerea economiei pe baze sănătoase” și protejarea investițiilor, folosirea responsabilă a banului public și respectarea angajamentelor europene. Totodată, PNL se declară pregătit să susțină și să voteze bugetul de stat pentru 2027, cu condiția ca acesta să fie „realist” și bazat pe venituri care pot fi încasate. În viziunea lui Bolojan, bugetul ar trebui să continue consolidarea fiscală, să protejeze investițiile și să evite creșterea cheltuielilor fără acoperire. Miza operațională: fără moțiune de cenzură în primele șase luni Un element central al propunerii este angajamentul că, în primele șase luni, PNL nu va iniția și nu va vota nicio moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu, atât timp cât premierul respectă principiile și obiectivele asumate prin acord. Bolojan mai afirmă că PNL „nu cere funcții și nu negociază ministere”, dar va fi „o opoziție fermă” când guvernul greșește și va susține măsurile considerate necesare. Context: Niculescu spune că rămân pe masă toate formulele de guvern Premierul desemnat Luca Niculescu a declarat marți, după discuțiile cu partidele parlamentare, că sunt în continuare posibile mai multe variante: guvern politic, guvern „hibrid” (politic și tehnic) sau guvern tehnocrat. El a spus că, pentru un guvern tehnocrat, are o listă de miniștri pe care o poate prezenta „chiar mâine”. [...]
