Știri
Știri din categoria Externe
Explozibilul găsit lângă conducta Balkan Stream din nordul Serbiei pare să fi fost mai degrabă un instrument de presiune politică decât un sabotaj cu impact energetic, potrivit informațiilor sintetizate de Biziday, care citează o analiză publicată de The Guardian.
Mykola Zentsev, expert în muniții și fost general-maior ucrainean, a declarat că cele 4 kg de explozibil descoperite în două rucsacuri, în apropierea conductei Balkan Stream (în localitatea Kanjiža, Serbia), nu ar fi fost suficiente pentru a provoca avarii majore unei infrastructuri care transportă gaz rusesc către Ungaria, prin Turcia, Bulgaria și Serbia. În această logică, incidentul ar semăna mai mult cu o „provocare” cu miză politică.
Specialiștii de la Andromeda, o companie de securitate și inginerie specializată în incidente legate de conducte în Balcani, deținută de Zentsev, susțin că, indiferent de amplasare, încărcătura ar fi produs doar daune locale, care ar fi putut fi reparate în câteva zile, fără efecte pe termen lung asupra livrărilor.
„Acest scenariu nu corespunde unui act clasic de sabotaj, care urmărește oprirea funcționării infrastructurii pentru perioade îndelungate.”
Incidentul a fost descoperit cu aproximativ o săptămână înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, într-un moment în care Péter Magyar, adversarul reprezentant al opoziției, conduce în sondaje, potrivit relatării. Zentsev apreciază că beneficiarii principali ai unui astfel de episod ar putea fi guvernul de la Budapesta și Rusia, în măsura în care ar servi la afectarea imaginii Ucrainei pe plan internațional.
În perioada imediat următoare descoperirii explozibilului, ministrul ungar de Externe și premierul Viktor Orbán sugeraseră că Ucraina ar putea fi responsabilă. Ulterior, autoritățile sârbe au arătat că Ucraina nu a fost responsabilă, iar Orbán și-a retras sugestiile, declarând că nu știe cine a plasat explozibilul.
Liderul opoziției, Péter Magyar, l-a acuzat pe Orbán că ar încerca să creeze panică și a sugerat implicarea unor agenți ruși.
Separat, Reuters a relatat despre o campanie coordonată de susținere a premierului Viktor Orbán, bazată pe sute de mii de mesaje identice distribuite simultan pe Telegram, majoritatea provenind din surse afiliate Rusiei, narațiuni care ar fi fost apoi propagate și pe alte rețele sociale.
Recomandate
Alegerile din Ungaria pot schimba raportul de forțe în UE pe dosarele Rusia–energie , într-un moment în care partidul premierului Viktor Orbán riscă să piardă puterea după 16 ani, iar o eventuală victorie a opoziției ar reduce capacitatea Moscovei de a bloca sau dilua deciziile europene, potrivit mediafax.ro . Alegerile legislative sunt programate duminică, iar partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, este creditat în sondaje cu un avans de aproximativ 10% față de Fidesz. Miza depășește politica internă: Ungaria a fost, în ultimii ani, cel mai apropiat aliat al lui Vladimir Putin în interiorul Uniunii Europene, iar o schimbare la Budapesta ar putea afecta direct influența Kremlinului în blocul comunitar. De ce contează pentru UE: sancțiuni, Ucraina și energia Analiza notează că Rusia are un interes major în menținerea lui Orbán la putere, pe fondul rolului jucat de Budapesta în negocierile europene privind Ucraina și sancțiunile. Potrivit analistei Edit Zgut-Przybylska (Institutul pentru Democrație al Universității Central Europene), Ungaria a acționat constant ca un „Cal Troian” al Kremlinului, prin blocarea sau diluarea deciziilor UE. În plan economic, dependența de petrol și gaze rusești rămâne un factor care limitează scenariul unei schimbări rapide de direcție. Budapesta ar fi indicat deja că nu va putea renunța la energia rusească înainte de 2035, în timp ce obiectivul UE este eliminarea până în 2027. Concluzia din material: chiar și cu o schimbare de guvern, nu este așteptată o ruptură totală de Moscova, dar ar putea crește predictibilitatea Ungariei în negocierile europene. Acuzații de interferență și presiune externă În contextul campaniei, sunt menționate semnalări de operațiuni de influență, dezinformare și activități asociate serviciilor de informații. Materialul citează și acuzații potrivit cărora Rusia ar fi trimis la Budapesta o echipă de „specialiști” electorali cu legături în GRU (serviciul de informații militare rusesc), pentru a monitoriza și coordona astfel de acțiuni. Totodată, este invocat un raport intern al SVR (serviciul rus de informații externe), dezvăluit în martie, care ar descrie o strategie numită „Schimbătorul de jocuri” și care ar include inclusiv un scenariu extrem – o tentativă de asasinat împotriva lui Orbán – pentru a schimba dinamica electorală. Informațiile sunt prezentate ca elemente dintr-un raport „dezvăluit”, fără detalii suplimentare de verificare în textul sursei. Ce urmează: schimbare lentă, cu risc de destabilizare Chiar dacă Tisza câștigă, nu este sigur că va guverna fără dificultăți, pe fondul controlului consolidat de Fidesz asupra instituțiilor după 16 ani la putere. Anton Șehovțov, directorul Centrului pentru Integritate Democratică din Austria, avertizează că ar putea urma încercări serioase ale Rusiei de a slăbi o nouă putere la Budapesta. Rezultatul final depinde de tipul majorității: o majoritate clară ar reduce nevoia de compromisuri și ar crește șansele unei schimbări de direcție, în timp ce o majoritate fragilă ar prelungi o confruntare politică internă cu efecte asupra poziționării Ungariei în UE. [...]
Alegerile din Ungaria pot fi decise de mecanica de alocare a mandatelor, nu de scorul din sondaje , într-un sistem în care votul pe circumscripții, pragul electoral și redistribuirea voturilor „nefolosite” pot schimba semnificativ rezultatul final, arată un ghid preluat de economedia.ro de la Politico.eu. Scrutinul de duminică, 12 aprilie, este prezentat ca unul care ar putea pune capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orbán. Miza este urmărită internațional și dintr-o perspectivă geopolitică: plecarea lui Orbán ar fi văzută ca un eșec atât la Washington, unde este susținut de Donald Trump și aliații săi, cât și la Moscova, unde liderul maghiar a fost util prin întârzierea sau blocarea unor măsuri UE de sprijin pentru Ucraina, potrivit materialului. De ce „cine câștigă” nu se vede direct din procente Analiza notează că sondajele pot indica o tendință, dar nu se traduc automat în locuri în parlament, din cauza sistemului electoral „complicat” și a modului în care au fost redesenate circumscripțiile. Alegătorii votează, în majoritate, de două ori: o dată pentru un candidat în circumscripție și o dată pentru o listă națională de partid. În „Poll of Polls” (sinteză de sondaje) citat de Politico, partidul Tisza al lui Péter Magyar ar avea 49%, cu 10 puncte procentuale peste Fidesz (39%). Publicația menționează că a exclus unele institute de sondare pe criterii de eșantion, metodologie sau transparență privind finanțarea; dacă ar fi fost incluse, diferența s-ar fi redus, dar nu s-ar fi inversat. Lecția din 2022: majoritate mare dintr-un avantaj mai mic în percepție Un exemplu folosit în ghid arată de ce sistemul poate amplifica rezultatul: în 2022, deși sondajele indicau o cursă strânsă, Fidesz a obținut 54% din voturile pe liste, față de 34% pentru opoziție, și a câștigat 87 din cele 106 mandate de circumscripție. În final, Fidesz a avut 135 din 199 de locuri în parlament (67,8%), fără a-l include pe Imre Ritter, reprezentantul minorității germane, descris ca având tendința de a susține coaliția de guvernare. Cum se împart mandatele și unde apare „efectul câștigătorul ia totul” Parlamentul Ungariei are 199 de locuri: 106 mandate se decid în circumscripții, prin regulă simplă: candidatul cu cele mai multe voturi câștigă; 93 mandate se alocă pe liste naționale, unde calculul include și o parte din voturile din circumscripții. Ghidul explică faptul că, pentru cele 93 de locuri, intră în calcul nu doar voturile de pe lista națională, ci și voturile pentru candidații care au pierdut în circumscripții, plus voturile „în plus” ale câștigătorilor (cele care nu le-au fost necesare pentru a rămâne în fața următorului clasat). Acest mecanism provine dintr-o reformă din 2011, criticată pentru introducerea unui element de tip „câștigătorul ia totul”. Repartizarea se face proporțional, prin metoda D’Hondt. Calendarul: când vin primele rezultate și cât poate dura numărătoarea completă Secțiile se deschid la 06:00 și se închid la 19:00 (ora locală) pe 12 aprilie; cei aflați la coadă la închidere pot vota. Numărătoarea începe după închiderea urnelor, iar primele rezultate preliminare sunt așteptate de la 20:00 , potrivit biroului electoral maghiar citat. Autoritățile se așteaptă ca duminică seara să fie numărate până la 95% din voturile pe liste și până la 97% din voturile din circumscripții, însă avertizează că poate dura până la o săptămână pentru 100%. Primele estimări privind noua repartizare a mandatelor sunt așteptate în jurul miezului nopții. Votul din străinătate: potențial decisiv în cursă strânsă Maghiarii din străinătate pot vota prin corespondență, dar doar pentru listele naționale. Aceste voturi au fost suficiente pentru a decide un mandat în 2018 și două în 2022, iar analiștii citați anticipează că ar putea influența din nou două locuri. În 2022, Fidesz a primit peste 90% din voturile prin corespondență, iar în 2018 a obținut peste 216.500 din aproximativ 225.000 de buletine prin poștă. Anul acesta, aproape 500.000 de persoane s-au înregistrat pentru votul prin corespondență (record), multe în România și Serbia; potrivit unui contor guvernamental, peste 230.000 ajunseseră deja la momentul redactării articolului (joi). Materialul mai notează că UDMR susține deschis Fidesz, iar liderul Hunor Kelemen a făcut apel către maghiarii din Transilvania să îl susțină pe Orbán. Separat, cetățenii maghiari care locuiesc în străinătate, dar au încă reședința în Ungaria, pot vota la ambasade și consulate; această categorie ar favoriza mai mult opoziția, iar voturile lor intră în calculul intern atât pentru liste, cât și pentru circumscripții. În 2026, 90.734 de persoane s-au înregistrat pentru a vota astfel, iar partidul Tisza a lansat un site dedicat mobilizării acestui electorat. [...]
Negocierile directe SUA–Iran au intrat în faza tehnică, cu miză pe Strâmtoarea Ormuz și sancțiuni , după două sesiuni desfășurate sâmbătă la Islamabad și înaintea unei a treia runde așteptate în aceeași seară sau duminică, potrivit Agerpres . Surse diplomatice citate de EFE vorbesc despre semnale de „optimism”, în timp ce televiziunea de stat iraniană indică schimburi de documente între experți. Discuțiile sunt mediate de Pakistan și urmăresc depășirea armistițiului de două săptămâni intrat în vigoare miercuri, cu obiectivul unui acord mai larg. Un oficial pakistanez a descris atmosfera drept „cordială”, conform AFP. Ce s-a întâmplat la Islamabad și ce urmează Negocierile au început după un blocaj inițial generat de cereri suplimentare formulate de Iran. O sursă diplomatică pakistaneză a indicat că discuțiile au debutat la 16:55, ora locală (18:55, ora României), au continuat până în jurul orei 19:00 (21:00, ora României), au fost întrerupte pentru rugăciune și au fost reluate ulterior, inclusiv printr-o „cină de lucru” între echipele de negociere. Televiziunea de stat iraniană a anunțat că o a treia sesiune este așteptată sâmbătă seară sau duminică, iar agenția iraniană Tasnim susține că discuțiile ar putea continua și duminică, pe fondul unor detalii rămase nesoluționate. Casa Albă a transmis, în reacție la aceste informații, că discuțiile trilaterale SUA–Iran–Pakistan sunt „în desfășurare”. Mizele cu impact economic: Ormuz și regimul sancțiunilor Potrivit Tasnim, unul dintre punctele sensibile rămase în discuție este Strâmtoarea Ormuz, un culoar-cheie pentru transportul maritim, inclusiv energetic, iar partea iraniană ar urmări un „protocol pentru trecerea în siguranță a navelor”. În paralel, negocierile includ și tema ridicării sancțiunilor împotriva Iranului, menționată în contrapropunerea Teheranului, alături de reconstrucția postbelică a țării. Pe agenda medierii se află și găsirea unei soluții privind uraniul înalt îmbogățit al Iranului — fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare — condiții prezentate ca esențiale pentru un acord de către SUA și Israel. Cine negociază Delegația SUA este condusă de vicepreședintele JD Vance, alături de emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner. Delegația iraniană este condusă de președintele parlamentului, Mohammad Bagher Qalibaf, și de ministrul de externe Abbas Araqchi. Iranul a respins anterior un plan american în 15 puncte, pe care l-a calificat drept „excesiv”, și a transmis o contrapropunere în 10 puncte, prin intermediul Pakistanului. În acest stadiu, informațiile disponibile indică o trecere la schimburi de documente și la detalii tehnice, însă nu există încă un anunț privind un acord sau un calendar ferm pentru finalizarea negocierilor. [...]
Boris Johnson cere accelerarea sprijinului occidental pentru Ucraina , avertizând că ezitările partenerilor riscă să prelungească războiul și să împingă costurile de securitate mai sus pentru Europa, potrivit Digi24 . Fostul premier britanic a relatat pe 11 aprilie, într-un articol publicat în Daily Mail (după o vizită pe linia frontului din sudul regiunii Zaporojie), că soldații și civilii ucraineni se confruntă cu „realități dure”, în timp ce sprijinul occidental rămâne insuficient. Johnson a vizitat Brigada Mecanizată Separată nr. 65 a Ucrainei, care operează în apropierea orașului Huliaipole. În relatarea sa, Johnson a legat direct miza militară de capacitatea Occidentului de a menține presiunea asupra Rusiei și de a crea condiții pentru negocieri. „Adevărata întrebare nu este dacă Putin poate cuceri întreaga Ucraină – pentru că nu poate – ci dacă facem suficient pentru a-i ajuta pe ucraineni să-l respingă și să-l forțeze să se așeze la masa negocierilor.” De ce contează: semnal politic despre riscul unei „oboseli” occidentale Johnson a descris vizita ca o reîntoarcere la un război „pe care Occidentul riscă să-l uite”, sugerând că diminuarea atenției și a sprijinului ar putea afecta capacitatea Ucrainei de a-și menține pozițiile și de a împinge Rusia spre negocieri. „Avem dreptate când spunem că ucrainenii luptă pentru noi toți – așa că de ce naiba îi tratăm în continuare cu indiferență?” Contextul vizitei: Zaporojie, miză industrială și front sudic Johnson a explicat că a ales acest sector deoarece consideră că președintele rus Vladimir Putin „încearcă cu disperare și eșuează” să cucerească Zaporojie, descris ca un oraș industrial cu aproximativ un milion de locuitori. Totodată, materialul menționează că, începând din februarie, forțele ucrainene ar fi recâștigat inițiativa pe linia frontului sudic, contraatacând în zonele estice ale regiunilor Zaporizhzhia și Dnipropetrovsk, după avansuri rusești mai rapide în ultimele luni din 2025. Ce urmează Textul nu indică măsuri concrete anunțate de guverne occidentale ca urmare a acestor declarații. Mesajul lui Johnson rămâne, în acest stadiu, o presiune publică pentru intensificarea sprijinului, cu obiectivul declarat de a forța Rusia către negocieri. [...]
Declarația lui Netanyahu ridică miza negocierilor SUA–Iran aflate în desfășurare, pentru că descrie drept „anihilate” două capabilități strategice ale Teheranului, într-un moment în care Washingtonul și Iranul caută o ieșire negociată din conflict, potrivit Agerpres . Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat, într-un discurs televizat, că Israelul a „anihilat” programele nuclear și de rachete balistice ale Iranului în campania de bombardamente desfășurată împreună cu SUA. El a mai susținut că războiul a slăbit conducerea Iranului și aliații săi regionali. „Am reușit să anihilăm programul nuclear și să anihilăm programul de rachete” ale Iranului. Declarația a fost făcută în timp ce în Pakistan au loc negocieri de pace americano-iraniene. Campania de bombardamente lansată pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului a fost suspendată miercuri, printr-un armistițiu valabil două săptămâni, interval în care părțile caută o încheiere negociată a conflictului. Ce se știe despre situația de pe teren, până la armistițiu În pofida „decimării” conducerii politice și militare iraniene în urma atacurilor aeriene, regimul de la Teheran a continuat până la intrarea în vigoare a armistițiului represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și asupra intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde puterea, potrivit informațiilor transmise. [...]
Emmanuel Macron cere Iranului să restabilească rapid libertatea navigației în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru fluxurile energetice globale, și să folosească discuțiile de la Islamabad pentru o „dezescaladare durabilă”, potrivit Mediafax . Președintele Franței a anunțat pe rețeaua X că a discutat sâmbătă cu omologul său iranian, Massoud Pezeshkian, și i-a cerut să „profite de oportunitatea oferită de discuțiile lansate la Islamabad” pentru a deschide calea către „o dezescaladare durabilă” și „un acord exigent” care să ofere „garanții solide de securitate” pentru regiune, cu implicarea tuturor țărilor vizate. Strâmtoarea Ormuz, miza imediată: navigație și securitate regională Macron a subliniat „necesitatea ca Iranul să restabilească cât mai repede posibil libertatea și securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz”, menționând că Franța este „gata să contribuie” la acest obiectiv. În același timp, liderul francez a insistat asupra „importanței respectării depline a armistițiului, inclusiv în Liban”. Contacte cu Turcia și Arabia Saudită, pe fondul discuțiilor trilaterale În contextul în care Statele Unite, Pakistanul și Iranul au început discuții trilaterale, Macron a mai discutat anterior cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, potrivit Le Figaro. Într-un alt mesaj pe X, Macron a spus că a convenit cu Mohammed bin Salman să rămână „în contact strâns” pentru a „contribui la dezescaladare, la libertatea navigației și la încheierea unui acord” în Orientul Mijlociu. El a reiterat și sprijinul pentru încetarea focului, care „trebuie respectată pe deplin” și „extinsă fără întârziere în Liban”, precum și necesitatea reluării „cât mai repede posibil” a unei navigații „complet libere și sigure” în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit informațiilor citate de Mediafax, armistițiul dintre Iran și Statele Unite a intrat sâmbătă în a patra zi, în timp ce vicepreședintele american JD Vance a sosit la Islamabad, împreună cu o delegație iraniană, pentru discuții directe la un nivel descris ca fără precedent între cele două țări de la Revoluția Islamică din 1979. [...]
