Donald Trump provoacă un conflict între NATO și Uniunea Europeană privind politica de apărare - Oficialii avertizează că disputa va influența securitatea europeană

Disputa NATO–UE pe achizițiile de armament riscă să întârzie reînarmarea Europei , într-un moment în care statele europene și-au asumat creșteri masive ale bugetelor de apărare, iar presiunea politică venită dinspre Donald Trump împinge continentul să-și regândească dependența de SUA, potrivit Digi24 , care citează o analiză Financial Times. Miza este „cine gestionează” accelerarea producției și achizițiilor militare și, implicit, ce tip de armament va folosi Europa în viitor: sisteme produse în Europa sau în SUA. În spatele dezbaterii se află și o tensiune instituțională mai veche: NATO s-a opus de mult timp extinderii competențelor Bruxelles-ului în apărare, în timp ce UE are pârghii de reglementare și finanțare pe care alianța nu le controlează. De ce contează: bani mulți, dar și risc de blocaj operațional Statele membre NATO au convenit, în mare parte, în iunie anul trecut, să majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035. Potrivit estimărilor citate de Financial Times, dacă obiectivul ar fi atins, ar însemna o creștere de aproximativ 1 trilion de dolari pe an cheltuiți pentru apărare în țările UE, comparativ cu 2024. În acest context, disputa dintre NATO și UE se concentrează pe: sursa de aprovizionare pentru armele noi (Europa vs. SUA); politica industrială de apărare : UE promovează o abordare de tip „cumpărați produse europene”, în timp ce NATO insistă pe o logică „transatlantică”; viteza și costul livrărilor , invocate de un oficial UE drept criterii care favorizează producția „acasă”. Un oficial citat de Financial Times descrie situația drept un „război pentru influență” în politica industrială de apărare, cu efect direct asupra armelor pe care Europa le va utiliza. Două abordări: standarde NATO, bani și reguli UE Giuseppe Spatafora, analist la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, spune că există acord asupra obiectivului – europenii să preia inițiativa în apărarea convențională a continentului – dar nu și asupra drumului până acolo. Pe de o parte, UE urmărește să stimuleze colaborarea industrială intraeuropeană. Pe de altă parte, NATO consideră că politica industrială în domeniul apărării trebuie să rămână transatlantică. Un oficial UE citat în material susține că NATO poate stabili tipurile de armament necesare, însă când vine vorba de instrumente de reglementare și finanțare, alianța „nu are prea multe de comentat”. Fricțiuni înaintea summitului NATO și planurile UE de apărare Potrivit articolului, oficiali NATO sunt iritați de inițiativele recente ale UE, inclusiv planurile de construire a unui sistem european de apărare aeriană și antirachetă – inclusiv un „zid de drone” – pentru țările care se învecinează cu Rusia. Un diplomat NATO este citat sugerând că UE ar trebui să se limiteze la domeniile în care are expertiză, precum acordurile comerciale, și să nu se implice în „securitatea transatlantică”. Tensiunile cresc și pe fondul pregătirilor pentru summitul NATO de la Ankara , din iulie, unde politica industrială de apărare ar urma să fie un punct central, potrivit a doi diplomați din state membre UE și NATO citați de Financial Times. Finanțarea: împrumuturi UE de 150 mld. euro, cu o portiță pentru armament american Bruxelles-ul a pus la dispoziția guvernelor împrumuturi de 150 de miliarde de euro, cu dobândă redusă, pentru achiziții de armament, notează Politico (citat de Digi24). Împrumuturile sunt concepute să sprijine industria UE, dar pot fi folosite și pentru cumpărarea de armament american dacă nu există alternative europene disponibile. Camille Grand, secretar general al Asociației Industriilor Aerospatiale, de Securitate și Apărare din Europa și fost înalt funcționar NATO, avertizează că „disputele teritoriale” nu ajută la obținerea rapidă a rezultatelor, într-un moment în care industria militară americană este descrisă ca „supraîncălzită” din cauza războiului din Iran, iar Europa cheltuiește mai mult. Contextul politic: presiunea lui Trump și întrebarea dependenței de SUA Materialul leagă escaladarea tensiunilor de presiunile lui Donald Trump asupra aliaților europeni. Trump a amenințat recent că s-ar retrage din NATO , invocând frustrarea față de reticența aliaților de a se implica în conflictul din Orientul Mijlociu, și a criticat frecvent statele membre pentru nivelul insuficient al contribuțiilor la propria securitate. În plus, potrivit textului, Trump a alimentat îngrijorări privind viitorul alianței prin amenințări repetate de a anexa Groenlanda, teritoriu care aparține Danemarcei, stat membru NATO. În contrapondere, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a spus parlamentarilor europeni la începutul acestui an că ar trebui să „continue să viseze” dacă cred că Europa se poate apăra fără Washington, avertizând că astfel de măsuri ar crea complicații și că Vladimir Putin „ar fi încântat”. Ce urmează Pe termen scurt, disputa se mută în zona deciziilor practice: ce criterii vor domina achizițiile (origine europeană vs. interoperabilitate transatlantică), cum vor fi folosite instrumentele financiare ale UE și ce mesaj va ieși din summitul NATO de la Ankara. În lipsa unei coordonări, riscul indicat de actorii citați este ca fricțiunile instituționale să încetinească tocmai ritmul de reînarmare pe care Europa încearcă să-l accelereze. [...]