Știri
Știri din categoria Externe
În pofida semnalelor politice de la Casa Albă, sprijinul public american pentru Ucraina rămâne ridicat, potrivit unei analize citate de Digi24, care indică o diferență între retorica liderilor și atitudinea electoratului – un element cu potențial impact asupra deciziilor viitoare de finanțare și asistență.
Materialul notează că, deși în Ucraina se conturează percepția că sprijinul american s-ar putea slăbi, „zgomotul politic” din Washington nu se traduce, deocamdată, într-o retragere a susținerii la nivelul opiniei publice.
Conform unui sondaj Economist/YouGov realizat în februarie 2026, citat în articol, 61% dintre americani simpatizează mai mult cu Ucraina, în timp ce 3% simpatizează cu Rusia. În rândul americanilor care spun că le pasă de rezultatul războiului, proporțiile devin și mai dezechilibrate: 91% sunt de partea Ucrainei, iar 2% de partea Rusiei.
Analiza mai arată că sprijinul pentru Ucraina depășește liniile de partid: democrații sunt mai favorabili, însă și majoritatea republicanilor și a independenților ar simpatiza mai mult cu Ucraina decât cu Rusia.
În Uniunea Europeană, un sondaj Eurobarometru citat de aceeași sursă indică niveluri ridicate de susținere pentru continuarea sprijinului:
Miza acestor date este că, în pofida mesajelor contradictorii din politica de la Washington, există în continuare o bază de susținere în rândul publicului care poate influența deciziile privind ajutorul pentru Ucraina. Articolul citează comentariul publicației Kyiv Independent potrivit căruia acesta este un fapt „pe care Casa Albă ar trebui să-l țină minte”.
Recomandate
Recuperarea a 50 km² în martie arată că Ucraina își poate menține presiunea pe front, în timp ce încearcă să lovească și baza economică a Rusiei , potrivit informațiilor publicate de Mediafax . Câștigul teritorial a fost anunțat de comandantul forțelor armate ucrainene, Oleksandr Syrskyi , citat de Reuters. Avansul din martie continuă seria de câștiguri treptate raportate de Kiev de la începutul anului, în condițiile în care luptele rămân intense. Syrskyi a indicat anterior că Ucraina a recucerit în total aproximativ 480 km² de la sfârșitul lunii ianuarie. Presiune operațională pe o linie de contact de circa 1.200 km Pe fondul schimbării vremii, armata rusă și-a crescut ritmul atacurilor și acționează pe aproape întreaga linie de contact, care se întinde pe aproximativ 1.200 de kilometri, conform aceleiași relatări. Cele mai afectate zone sunt în estul și sud-estul Ucrainei. Regiunea din jurul orașului Pokrovsk este descrisă drept una dintre cele mai disputate, în contextul în care Rusia ar încerca să preia controlul complet încă din 2024. De asemenea, direcțiile Oleksandrivka, Kostiantynivka și Lyman au înregistrat confruntări intense. Lovituri asupra țintelor din Rusia, inclusiv în rafinare: miza veniturilor din exporturi În paralel cu evoluțiile de pe front, Ucraina a intensificat loviturile asupra obiectivelor strategice din interiorul teritoriului rus, cu scopul de a reduce capacitatea de atac a Rusiei și de a-i slăbi baza economică a efortului de război. Potrivit datelor menționate în material, în martie au fost vizate 76 de astfel de ținte, inclusiv 15 instalații din sectorul rafinării petrolului. Operațiunile au inclus atacuri asupra porturilor, rafinăriilor și fabricilor de îngrășăminte, fiind prezentate ca parte a unei strategii de diminuare a veniturilor Moscovei din exporturi. [...]
FIFA mizează pe prezența Iranului la CM 2026, în pofida tensiunilor cu SUA , ceea ce reduce riscul unor schimbări logistice majore pentru organizatorii turneului și pentru calendarul meciurilor din faza grupelor, potrivit G4Media . Președintele FIFA, Gianni Infantino , a declarat că Iranul „vine cu siguranță” la Cupa Mondială din 2026 , competiție care va începe pe 11 iunie și va fi găzduită de SUA, Canada și Mexic. Participarea Iranului devenise incertă după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran, iar G4Media notează că informația a fost relatată de CNBC, cu trimitere la Mediafax. Infantino a spus că a vizitat recent echipa Iranului în cantonamentul din Antalya (Turcia) și că a aflat de la jucători că își doresc să joace. În același context, șeful FIFA a argumentat că Iranul s-a calificat și că echipa reprezintă populația țării. De ce contează: presiune pe organizare și securitate, nu pe program Din perspectiva organizării, mesajul FIFA indică faptul că meciurile Iranului rămân, cel puțin deocamdată, planificate în SUA, ceea ce mută discuția din zona „relocării” către cea a gestionării riscurilor de securitate și a tensiunilor politice asociate prezenței delegației și suporterilor. În material sunt menționate și poziții publice care au alimentat incertitudinea: „Având în vedere că acest regim corupt l-a asasinat pe liderul nostru, sub nicio formă nu putem participa la Cupa Mondială”, a declarat, luna trecută, ministrul Sporturilor din Iran. Totodată, în martie, președintele american Donald Trump a spus că, deși echipa Iranului este „binevenită” la Cupa Mondială, „nu cred că este potrivit ca ei (iranienii n.r.) să fie acolo, pentru propria lor viață și siguranță”. Programul Iranului și tentativa de mutare a meciurilor Conform articolului, Iranul urmează să joace toate cele trei meciuri din faza grupelor în SUA: cu Noua Zeelandă, la Los Angeles, pe 15 iunie; cu Belgia, tot la Los Angeles, pe 21 iunie; cu Egiptul, la Seattle, pe 26 iunie. Dacă Iranul avansează în turneu, meciurile următoare ar urma să aibă loc tot în SUA. Federația iraniană de fotbal a cerut FIFA mutarea meciurilor în Mexic, însă cererea a fost respinsă, potrivit aceleiași surse. [...]
Blocada navală și prăbușirea veniturilor din petrol împing Iranul spre un acord-cadru cu SUA , în condițiile în care negocierile din această săptămână au înregistrat progrese, dar rămân fragile, potrivit Adevărul , care citează doi oficiali americani menționați de Axios . Discuțiile au loc pe fondul unui armistițiu care expiră pe 22 aprilie și al unor dezacorduri încă nerezolvate, în timp ce Pakistan, Egipt și Turcia joacă rol de mediatori. O delegație pakistaneză condusă de mareșalul Asim Munir a ajuns miercuri la Teheran pentru discuții directe cu oficialii iranieni, iar un oficial pakistanez a spus că părțile sunt „optimiști” și încearcă să împingă procesul înainte, fără ca un acord să fie garantat. Presiunea economică: petrolul, punctul vulnerabil Miza imediată este capacitatea Iranului de a-și menține exporturile de petrol. Publicația arată că administrația Trump a impus o blocadă navală care a redus drastic exporturile, într-un moment în care economia iraniană era deja slăbită de sancțiuni și de efectele războiului. Potrivit datelor citate în articol, Iranul exportă aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi, cu venituri de circa 140 de milioane de dolari (aprox. 644 milioane lei). Un fost expert în sancțiuni, Miad Maleki (Foundation for Defense of Democracies), avertizează că o blocadă ar putea duce „peste noapte” veniturile la zero. Un alt punct critic este insula Kharg, de unde Iranul exportă aproximativ 90% din petrolul său, care ar deveni „practic nefuncțională” sub efectul blocadei, potrivit unui oficial american citat. În lipsa exporturilor și a capacității de stocare, Iranul ar putea fi nevoit să oprească extracția, cu efecte economice pe termen lung. Ce se negociază și cine e implicat În culise, echipa de negociere a președintelui Donald Trump — vicepreședintele J.D. Vance, emisarul Casei Albe Steve Witkoff și consilierul Jared Kushner — a continuat marți schimbul de propuneri și discuțiile telefonice cu partea iraniană și cu mediatorii, potrivit unor oficiali americani citați. O nouă rundă de negocieri directe, față în față, ar putea avea loc în zilele următoare, înainte de expirarea armistițiului, însă nu există o dată stabilită. Vance a spus, la un eveniment în Georgia, că are „sentimente pozitive” privind direcția discuțiilor, în contextul în care negocierile nu îl implică direct pe liderul suprem iranian, Mojtaba Khamenei. Dacă se ajunge la un acord-cadru, armistițiul ar trebui prelungit pentru a permite negocierea unui acord cuprinzător, însă „SUA nu au convenit oficial asupra unei prelungiri”, potrivit unui oficial citat. Punctele care blochează acordul și riscurile de sabotaj Mediatorii încearcă să obțină un compromis pe trei teme care au blocat negocierile anterioare, potrivit articolului: programul nuclear al Iranului; redeschiderea Strâmtorii Ormuz; compensațiile pentru pagubele de război din Iran. În paralel, situația internă a Iranului este descrisă ca tot mai apăsătoare: sancțiunile au alimentat șomajul, penuria de combustibil și inflația alimentară, iar războiul ar fi închis cele mai mari două combinate siderurgice și ar fi paralizat industria petrochimică. Articolul mai menționează atacuri cibernetice repetate asupra Bank Sepah și faptul că întreruperea internetului, ajunsă la 47 de zile, ar genera pierderi economice de aproximativ 50 de milioane de dolari pe zi (aprox. 230 milioane lei). Chiar și cu semne de progres, surse pakistaneze citate susțin că mai mulți actori ar încerca să saboteze procesul diplomatic în Teheran, Washington și, „în mod special”, în Israel, care ar respinge ideea unui acord de pace în regiune. [...]
NATO își fixează pentru 2026 un prag de 60 mld. dolari pentru sprijinul militar acordat Ucrainei , iar secretarul general Mark Rutte le cere statelor aliate să nu „piardă din vedere” Kievul, potrivit Agerpres . Rutte a îndemnat miercuri țările membre ale Alianței să sporească ajutorul militar pentru Ucraina și a indicat ca obiectiv pentru acest sprijin, „anul acesta”, suma de 60 de miliarde de dolari, echivalentul a circa 51 de miliarde de euro (aprox. 255 miliarde lei). Informația este relatată de AFP și Reuters, preluate de Agerpres. Mesajul vine în contextul în care sprijinul financiar și material pentru Ucraina rămâne un element central al efortului NATO, iar stabilirea unei ținte explicite ridică miza pentru bugetele de apărare ale statelor membre și pentru planificarea livrărilor de echipamente. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publice, în acest format, detalii despre calendarul sau mecanismele prin care ar urma să fie atins obiectivul menționat. [...]
Israelul spune că nu există, deocamdată, un plan pentru un armistițiu iminent în Liban , în pofida unui raport din presa afiliată Hezbollah care susține că încetarea focului ar urma să intre în vigoare în cursul serii, potrivit The Jerusalem Post . Un oficial israelian de rang înalt a declarat publicației că „nu există în prezent planuri” pentru un armistițiu în Liban, reacționând la informațiile difuzate de Al Mayadeen, un post afiliat Hezbollah. Al Mayadeen a citat o sursă iraniană de securitate de rang înalt care ar fi afirmat că un armistițiu va intra în vigoare miercuri seară, pe fondul presiunilor din partea Teheranului și după prima rundă de discuții între ambasadorii Israelului și Libanului la Washington. Potrivit aceluiași raport, armistițiul ar putea dura o săptămână și s-ar încheia în același timp cu încetarea temporară a focului dintre SUA și Iran. Ce ar presupune armistițiul, potrivit raportului Al Mayadeen Sursa citată de Al Mayadeen susține că SUA ar urma să fie sponsorul armistițiului și „partener” al Israelului pe durata acestuia, având și rolul de a monitoriza acțiunile Israelului pe perioada încetării focului. Separat, doi oficiali libanezi de rang înalt au declarat pentru Reuters că au fost informați despre eforturi în desfășurare pentru a ajunge la un armistițiu, dar că nu au detalii despre momentul începerii sau despre durata acestuia. Unul dintre oficiali a spus că SUA ar fi exercitat presiuni asupra Israelului pentru a lucra în direcția unui armistițiu în Liban. Miza economică invocată: Strâmtoarea Hormuz ca „pârghie” Un membru de rang înalt al Hezbollah, Ibrahim al-Moussawi, a declarat pentru Reuters că eforturile Iranului și ale altor țări din regiune ar putea duce la un armistițiu „curând”, descriind presiunea iraniană asupra SUA în termeni economici. „Dacă nu o fac, vor continua blocada Hormuz. Este cartea economică”, a spus Moussawi, potrivit Reuters. Acesta a mai afirmat că Iranul a discutat cu mai multe părți regionale și internaționale pentru atingerea acestui obiectiv, dar a refuzat să comenteze dacă Hezbollah ar respecta un eventual armistițiu. [...]
Olanda direcționează 248 de milioane de euro (aprox. 1,23 miliarde lei) către producția de drone pentru Ucraina , într-un program care prevede fabricarea atât pe teritoriul olandez, cât și în Ucraina, cu efect direct asupra capacității industriale și a implicării firmelor private, potrivit Mediafax . Decizia a fost anunțată de ministrul olandez al Apărării, Dilan Yesilgöz-Zegerius, după o reuniune la Berlin, unde s-a întâlnit cu omologii din țările NATO și cu secretarul general Mark Rutte . În material se arată că dronele sunt considerate „esențiale” în războiul Ucrainei cu Rusia. Producție în două țări și implicarea sectorului privat Programul descris include producția de drone atât în Olanda, cât și în Ucraina. Inițiativa are și o componentă economică, prin faptul că implică firme din sectorul privat și creează oportunități pentru industria locală, pe fondul colaborării cu Ucraina, din care Olanda spune că „învață direct” în privința utilizării acestor echipamente pe front. Context: presiune pe aliați pentru sprijin militar În același context, sprijinul pentru Ucraina rămâne o prioritate pentru statele aliate. Potrivit datelor prezentate de ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker , aliații au furnizat deja echipamente militare de peste 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,7 miliarde lei). [...]
