Știri
Știri din categoria Externe
Ministrul de Externe al Cubei se întâlnește cu Vladimir Putin la Moscova, pe fondul crizei energetice care afectează insula după restricțiile impuse de Statele Unite, potrivit The Moscow Times.
Bruno Rodríguez Parrilla urmează să aibă miercuri, 18 februarie 2026, o întrevedere cu liderul de la Kremlin. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că întâlnirea are „o semnificație specială”, având în vedere perioada dificilă prin care trece Cuba, fără a oferi detalii despre agenda discuțiilor.
Cuba se confruntă cu una dintre cele mai grave crize energetice din ultimii ani, în contextul în care președintele american Donald Trump a amenințat cu impunerea de tarife țărilor care vând petrol Havanei. Măsura a amplificat presiunea asupra conducerii comuniste pentru reforme politice și economice.
Insula importă aproximativ 60% din necesarul său energetic și depindea în mare măsură de livrările de petrol din Venezuela. Acestea au fost întrerupte după capturarea fostului președinte Nicolás Maduro într-o operațiune militară americană, potrivit sursei citate.
Săptămâna trecută, Ambasada Rusiei la Havana a anunțat că Moscova intenționează să trimită petrol și produse petroliere Cubei sub formă de ajutor umanitar. Întrebat dacă această decizie ar putea afecta negocierile de pace privind Ucraina, mediate de Statele Unite, Peskov a afirmat că cele două subiecte „nu sunt interconectate”.
Rusia și Cuba mențin relații strânse încă din perioada revoluției socialiste din anii 1960, iar legăturile politice și economice au continuat și după destrămarea Uniunii Sovietice. Vizita oficialului cubanez are loc într-un moment în care Moscova își reafirmă sprijinul pentru Havana și critică embargoul american asupra insulei.
Recomandate
Reluarea folosirii rachetelor nord-coreene sugerează un nou stoc pentru Rusia , într-un moment în care Moscova își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Două surse sub rezerva anonimatului au declarat că armata rusă ar fi folosit o rachetă nord-coreeană într-un atac lansat în noaptea de miercuri spre joi, în apropierea orașului Krîvîi Rih (Krivoi Rog), în centrul Ucrainei. În atac ar fi fost uciși mai mulți membri ai aceleiași familii. Informația nu este confirmată oficial în material de către forțele aeriene ucrainene, care nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii. De ce contează: semnal despre capacitatea de aprovizionare a Rusiei Deși Rusia a mai folosit în trecut rachete nord-coreene împotriva țintelor ucrainene, una dintre surse a indicat că reluarea utilizării după o pauză îndelungată ar putea însemna că Moscova dispune de un nou stoc de astfel de arme, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete. O sursă militară a afirmat că 8 august 2025 a fost ultima dată când Ucraina a confirmat un atac rusesc cu o rachetă nord-coreeană. Context: atacuri cu rachete și drone și presiune pe apărarea aeriană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a atacat Ucraina cu zeci de rachete și sute de drone în timpul nopții, iar opt persoane au fost ucise. Zelenski a deplâns lipsa de provizii pentru apărarea aeriană și le-a cerut aliaților să sprijine Kievul. Rusia a început să folosească rachete balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune KN-23 și KN-24 împotriva Ucrainei spre sfârșitul anului 2023, mai notează Reuters, citat de Agerpres. În același context, Coreea de Nord este prezentată drept un aliat apropiat al Rusiei în conflict, furnizând mii de soldați și milioane de obuze de artilerie, pe lângă rachete. [...]
Cuba își deschide sectoare-cheie către investiții private , într-o schimbare de reglementare care poate redesena rapid economia insulei, pe fondul unei crize profunde și al presiunilor externe, potrivit Mediafax . Autoritățile au anunțat reducerea drastică a activităților interzise companiilor private, la câteva săptămâni după aprobarea în Parlament a unui pachet de 176 de măsuri pentru promovarea economiei de piață. Miza imediată este lărgirea bazei de operatori economici într-un stat cu economie planificată central, într-un moment în care penuriile și întreruperile de curent afectează funcționarea normală a economiei. Presa de stat a transmis că noile reglementări „extind semnificativ domeniul de acțiune al antreprenorilor și companiilor private” din Cuba. Ce sectoare sunt deschise acum companiilor private În lista domeniilor menționate ca fiind deschise sau mai accesibile sectorului privat intră, între altele: distribuția de benzină și benzinăriile; servicii farmaceutice și optice, inclusiv farmacii; cămine de bătrâni; terminale de pasageri și mărfuri, instalații portuare și administrarea porturilor de agrement; gestionarea deșeurilor; importul de vehicule; energie regenerabilă și producția de energie regenerabilă; operațiuni petroliere și miniere, „sub rezerva anumitor condiții”. Mediafax notează că informațiile sunt relatate în contextul unor anunțuri oficiale, preluate de Le Figaro. Unde statul păstrează controlul Autoritățile cubaneze mențin explicit sub control public câteva domenii considerate sensibile sau strategice. În sănătate, statul își păstrează rolul central, iar serviciile medicale ar urma să rămână garantate populației prin servicii spitalicești gratuite, conform anunțurilor citate. Educația rămâne, de asemenea, în zona sectorului public, cu o „deschidere provizorie” limitată la îngrijirea copiilor, cursuri de limbi străine și meditații. Alte domenii rămase la stat includ mass-media, telecomunicațiile, securitatea și „domeniile strategice”. Context: criză economică și presiune externă Schimbarea vine într-un moment în care Cuba se confruntă cu o criză severă, pe fondul embargoului american în vigoare din 1962 și al unei „blocade petroliere” menționate ca durând de aproape cinci luni. Potrivit informațiilor din articol, această situație a împins economia „în pragul colapsului”, cu pene de curent pe scară largă și penurii de alimente, combustibil, apă potabilă și medicamente. Ce indică datele despre sectorul privat Autoritățile afirmă că în Cuba există peste 15.000 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), autorizate din 2021, iar acestea „se așteaptă” să ajungă la mai mult de jumătate din sectorul comerțului cu amănuntul până în 2025. Dacă această proiecție se confirmă, extinderea accesului la sectoare precum energie, logistică portuară sau distribuție ar putea accelera mutarea unei părți mai mari din activitatea economică spre operatori privați, în limitele stabilite de stat. [...]
Serghei Lavrov a respins ideea unor concesii ale Moscovei și a acuzat Occidentul că urmărește „dezmembrarea” Rusiei , într-un nou mesaj care întărește linia dură a Kremlinului privind condițiile pentru negocieri și face mai improbabil un armistițiu pe termen scurt, potrivit Kyiv Post . Ministrul rus de Externe a susținut că „întregul Occident” s-ar fi „unit împotriva Rusiei” și că guvernele occidentale ar folosi Ucraina pentru a slăbi Moscova. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției ruse de stat TASS . Lavrov a afirmat că progresele recente ale Ucrainei pe câmpul de luptă ar fi fost posibile datorită sprijinului aliaților Kievului și a acuzat statele occidentale că ar spera să „dezmembreze” Rusia și să întoarcă populația împotriva conducerii. În același timp, partenerii Ucrainei au spus în mod constant că asistența militară are scopul de a ajuta țara să se apere în fața invaziei ruse, notează articolul. Pe componenta de negociere, Lavrov a acuzat Occidentul că ar transmite „ultimatumuri” Moscovei pentru încheierea războiului și a indicat că Rusia nu este dispusă să facă concesii. El a spus că Rusia ar trebui să-și dezvolte „o mânie sănătoasă” în politica externă, fără „isterie”. Mesaj către flancul estic și tema nucleară Separat, Lavrov a descris statele baltice drept „principalele focoase” ale Occidentului împotriva Moscovei. El a criticat discuțiile din regiune despre restricții privind o posibilă desfășurare de arme nucleare, prezentându-le ca o amenințare suplimentară la adresa Rusiei. De ce contează: semnal de blocaj pe armistițiu În contextul discuțiilor despre oprirea luptelor, Lavrov a reiterat că Moscova nu ar accepta un armistițiu pe actuala linie a frontului ca precondiție pentru negocieri, invocând faptul că Rusia ar fi fost „înșelată” în timpul discuțiilor eșuate din 2022. Potrivit lui Lavrov, Rusia rămâne „deschisă” negocierilor, dar doar dacă acestea includ „propuneri sensibile” și „oameni rezonabili” de partea ucraineană. El a mai spus că Moscova nu va lua „pe nimeni pe cuvânt” și a respins din nou ideea unui armistițiu înaintea negocierilor, făcând trimitere la discuțiile de la Istanbul din primele luni ale războiului. [...]
FSB a emis un mandat internațional pe numele lui Pavel Durov , fondatorul Telegram, într-un nou pas cu potențial de a complica funcționarea și poziționarea platformei pe piețe-cheie, pe fondul presiunilor tot mai mari ale autorităților asupra aplicațiilor de mesagerie criptate, potrivit news.ro . Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat miercuri că l-a pus sub acuzare pe Durov pentru facilitarea activităților teroriste și că a emis un mandat internațional de arestare. Informația este relatată de Reuters, citată de news.ro. FSB susține că acuzațiile vizează faptul că Telegram nu a eliminat materiale „utilizate de serviciile speciale ucrainene și de organizațiile teroriste și extremiste” pentru pregătirea și coordonarea unor acte precum sabotaj și terorism, „ucideri în masă” și operațiuni de fraudă cibernetică pe teritoriul Federației Ruse. Până la momentul publicării, nu exista un comentariu imediat din partea lui Durov sau a Telegram. De ce contează: presiune de reglementare asupra unei platforme cu peste 1 miliard de utilizatori Telegram, aplicație de mesagerie criptată fondată în 2013, afirmă că are peste 1 miliard de utilizatori și este folosită pe scară largă de ambele părți implicate în războiul dintre Rusia și Ucraina. În acest context, un mandat internațional de arestare pe numele fondatorului ridică miza pentru relația platformei cu autoritățile și pentru modul în care gestionează conținutul și solicitările instituțiilor de aplicare a legii. Rusia a încercat în repetate rânduri să restricționeze utilizarea Telegram în ultimii ani, promovând propriul serviciu de mesagerie, MAX, susținut de stat, potrivit aceleiași surse. Context: anchetă și în Franța Separat, autoritățile franceze îl anchetează pe Durov în legătură cu acuzații potrivit cărora Telegram nu ar fi combătut adecvat activitățile criminale de pe platformă și nu ar fi cooperat suficient cu solicitările autorităților. Durov neagă orice faptă ilegală. Durov s-a născut în Rusia, dar deține pașapoarte din Emiratele Arabe Unite și Franța. Înainte de Telegram, el a fondat VKontakte, rețeaua socială considerată echivalentul rusesc al Facebook, iar în 2014 și-a vândut restul participației „sub presiunea autorităților ruse”, conform informațiilor citate. [...]
Ungaria pregătește reducerea voluntară a consumului industrial la orele de vârf după oprirea temporară a centralei nucleare de la Paks , pe fondul secetei și al scăderii record a nivelului Dunării, potrivit Antena 3 . Guvernul de la Budapesta le va cere marilor consumatori de energie electrică – inclusiv producătorilor de baterii și companiilor din industria auto – să își reducă voluntar consumul între orele 17:00 și 22:00 în zilele caniculare, pentru a sprijini sistemul energetic național afectat de oprirea centralei, a declarat premierul Peter Magyar , potrivit Reuters, preluat de Agerpres. Premierul a spus că centrala atomoelectrică Paks își va opri activitatea începând de joi sau cel târziu de vineri. El a susținut că rețeaua electrică a Ungariei poate susține importuri care să compenseze producția pierdută prin suspendarea activității centralei nucleare. Totuși, Peter Magyar a avertizat că, începând de luni, situația ar putea deveni „critică”, odată cu un val de căldură care ar urma să crească cu aproximativ 20% cererea de electricitate la orele de vârf. În acest context, guvernul îndeamnă și populația să își diminueze consumul, nu doar consumatorii industriali. Centrala de la Paks are patru reactoare rusești, cu o capacitate totală de 2 gigawați, și și-a redus deja producția din cursul zilei de luni la mai puțin de 50% din capacitate. Pe fondul secetei, nivelul Dunării a scăzut la valori record în această săptămână, afectând și transporturile și croazierele fluviale. [...]
FIFA a deschis mai multe proceduri disciplinare împotriva Argentinei , iar sancțiunile posibile merg de la amenzi și restricții pentru suporteri până la suspendări pe mai multe meciuri pentru jucători, potrivit unei analize Al Jazeera . Miza imediată este una de reglementare: cazul poate aduce penalități sportive și obligații suplimentare de organizare și control al mulțimii pentru federația argentiniană. În centrul dosarului se află incidentele de la finala Cupei Mondiale 2026, câștigată de Spania cu 1-0 după prelungiri, dar și episoade din semifinală și acuzații legate de comportamentul fanilor pe parcursul turneului. Ce acuzații a formulat FIFA FIFA a deschis „numeroase” cazuri disciplinare împotriva Argentinei și a federației sale (AFA), care acoperă: acuzații de agresiune în urma încăierării de după finală, vizând doi jucători argentinieni și un membru al staffului tehnic; utilizarea unui eveniment sportiv pentru o demonstrație non-sportivă , după afișarea unui banner cu mesajul „Las Malvinas son Argentinas” („Malvinele sunt argentiniene”) în contextul disputei privind Insulele Falkland/Malvine; „cântece și gesturi discriminatorii” atribuite fanilor; aruncarea de obiecte din tribune în legătură cu mai multe meciuri. Finala, punctul critic: încăierarea și acuzațiile de agresiune Imaginea asociată turneului pentru Argentina, notează publicația, este bătaia de după fluierul final al meciului cu Spania. În acest context: Leandro Paredes este acuzat de trei fapte de agresiune ; Nahuel Molina are două acuzații pentru aceeași faptă; antrenorul secund Roberto Ayala este, la rândul său, acuzat de aceeași infracțiune disciplinară. Tot din episodul finalei derivă și acuzații de comportament nesportiv : Gavi (Spania), Molina și Thiago Almada sunt vizați pentru rolul lor în busculadă, conform Al Jazeera. Ce sancțiuni pot primi jucătorii și stafful Dacă acuzațiile de agresiune sunt confirmate, FIFA poate decide: suspendări pe mai multe meciuri pentru Paredes, cu posibilitatea unei interdicții mai lungi dacă sunt reținute „multiple acte de conduită violentă”; suspendare pentru Molina, probabil mai redusă decât în cazul lui Paredes; interdicție pe bancă sau suspendare de acces pe stadion pentru Ayala, pentru un anumit număr de meciuri. Pentru acuzațiile de comportament nesportiv (Almada și Gavi), sancțiunile ar putea fi mai ușoare — suspendări scurte sau avertismente — dacă nu sunt încadrate ca violență. Ce riscă federația: amenzi, restricții pentru suporteri și obligații de organizare În cazul AFA, opțiunile de sancționare descrise includ: amendă financiară semnificativă ; avertisment sau mustrare oficială ; obligația de a îmbunătăți controlul mulțimii și organizarea meciurilor ; măsuri aplicate și altor echipe naționale în trecut: meciuri cu porțile închise sau limitarea numărului de suporteri la competițiile FIFA. Poate fi Argentina exclusă de la viitoare Cupe Mondiale? Suspendarea de la viitoare ediții este „o opțiune” în arsenalul FIFA, dar este descrisă ca extrem de improbabilă . Totuși, analiza indică faptul că recidiva (în competiții continentale sau la viitoare turnee finale), în special pe componenta ce ține de echipă și suporteri, ar putea amplifica riscul unor sancțiuni mai dure. Ca precedent general, Al Jazeera amintește suspendarea cluburilor engleze din competițiile europene în anii ’80-’90, pe fondul violențelor repetate ale suporterilor, dar subliniază că nu a existat atunci o interdicție echivalentă pentru naționala Angliei la Cupa Mondială sau Campionatul European. [...]
