Știri
Tag: relatii internationale
Știri despre „relatii internationale”
Volodimir Zelenski declanșează o remaniere a guvernului Ucrainei - premierul Iulia Svîrîdenko primește „un nou rol” legat de un „partener-cheie”
Volodimir Zelenski a anunțat o remaniere guvernamentală , iar premierul Iulia Svîrîdenko ar urma să primească „un nou rol” legat de relația cu „un partener-cheie”, fără ca președintele ucrainean să ofere detalii despre portofoliu sau despre calendarul schimbărilor, potrivit Profit . Zelenski a transmis, într-un mesaj publicat pe X, că „Ucraina își schimbă strategia politică” și că această schimbare „necesită o reînnoire” a guvernului. În același mesaj, el a precizat că i-a propus șefei guvernului, numită în funcție vara trecută, să preia un „domeniu nou și important” în relațiile cu un „partener-cheie”. În lipsa unor informații suplimentare, rămâne neclar dacă mutarea implică schimbarea premierului sau o repoziționare în interiorul executivului, însă Zelenski a indicat că va lucra cu parlamentul pentru modificările necesare. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Președintele ucrainean a spus că se așteaptă ca, „împreună cu deputații”, să fie făcute „schimbările corespunzătoare” în cadrul Guvernului Ucrainei, fără să detalieze componența viitorului cabinet sau pașii procedurali. [...]
Donald Trump a amenințat că va „pulveriza” Omanul, aliat al SUA - declarația a venit în discuția despre controlul strâmtorii Ormuz, pe fondul unei posibile confuzii cu Iranul
Declarațiile lui Donald Trump despre strâmtoarea Ormuz riscă să tensioneze relațiile cu un aliat-cheie și să amplifice incertitudinea pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale , după ce președintele SUA a amenințat că va „pulveriza” Omanul , într-o intervenție în care pare să fi confundat sultanatul cu Iranul, potrivit Agerpres . Trump a făcut afirmația în timpul unei ședințe de guvern la Casa Albă, transmisă la televiziune, când a fost întrebat despre un eventual control viitor al strâmtorii strategice Ormuz de către Oman și Iran — scenariu pe care l-a respins. „Omanul se va comporta ca ceilalți, altfel va trebui să îi pulverizăm”, a spus el. În aceeași intervenție, Trump a promis că strâmtoarea Ormuz va rămâne „deschisă pentru toată lumea”, insistând că este vorba despre „ape internaționale” și că SUA o vor supraveghea, dar „nimeni nu o va controla”. Tot în cadrul ședinței, președintele american a amestecat din nou referințe la Iran și Venezuela, afirmând că economia SUA rămâne înfloritoare „în ciuda conflictului cu Venezuela, care nu mai are Marină, care nu mai are aviație militară” — o descriere pe care, de regulă, o folosește pentru Iran, notează AFP, citată de Agerpres. AFP amintește că nu este prima dată când Trump confundă numele unor țări, dând ca exemple Albania în loc de Armenia sau Islanda în loc de Groenlanda. [...]
Trump a glumit despre Pearl Harbor chiar în fața premierului Japoniei - momentul a creat o tăcere incomodă în Biroul Oval
Donald Trump a provocat un moment stânjenitor în relația cu Japonia după o glumă despre Pearl Harbor , potrivit Yahoo News , în timpul unei întâlniri oficiale cu premierul japonez Sanae Takaichi, desfășurată la Casa Albă pe 19 martie 2026. Episodul a avut loc în contextul unei întrebări privind lipsa informării aliaților înaintea operațiunilor militare comune SUA–Israel împotriva Iranului. Președintele american a justificat decizia prin necesitatea elementului surpriză, afirmând că SUA „nu au informat pe nimeni”. Apoi, adresându-se liderului japonez, a spus: „Cine știe mai bine despre surpriză decât Japonia? De ce nu mi-ați spus despre Pearl Harbor?”. Replica a fost urmată de râsete reținute din partea unor oficiali americani, dar și de o tăcere vizibilă în sală. Momentul este considerat neobișnuit în context diplomatic, întrucât liderii americani evită de decenii referirile directe la atacul din 1941 în prezența oficialilor japonezi, ca parte a echilibrului relației postbelice dintre cele două state. De altfel, fostul premier Shinzo Abe a exprimat în 2016 condoleanțe oficiale la memorialul Pearl Harbor, marcând reconcilierea dintre cele două țări. Întâlnirea dintre Trump și Takaichi avea deja o miză ridicată, fiind prima întrevedere directă cu un aliat major după escaladarea conflictului cu Iranul. Japonia depinde în proporție de aproximativ 90% de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, zonă afectată de tensiuni, iar Washingtonul a cerut aliaților să contribuie militar la securizarea transporturilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și teme strategice: un acord de aproximativ 40 de miliarde de dolari pentru reactoare nucleare redislocarea unor trupe americane din Japonia către Orientul Mijlociu creșterea activității militare a Chinei în jurul Taiwanului Premierul Sanae Takaichi nu a reacționat public la remarca lui Trump în timpul întâlnirii, însă episodul a umbrit o reuniune considerată crucială pentru securitatea regională și relația bilaterală. [...]
Trump amână vizita în China din cauza războiului cu Iranul - dialogul SUA–Beijing intră în impas
Donald Trump amână vizita la Beijing din cauza războiului cu Iranul - relațiile SUA–China intră într-o nouă incertitudine după ce, potrivit Reuters , președintele american a decis să își reprogrameze deplasarea programată pentru finalul lunii martie – începutul lui aprilie 2026, invocând schimbările majore din politica externă generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Vizita, care urma să fie prima în China din actualul său mandat, ar putea avea loc abia peste cinci sau șase săptămâni. Decizia vine într-un moment sensibil pentru relațiile dintre cele mai mari două economii ale lumii, în condițiile în care discuțiile bilaterale vizau reducerea tensiunilor comerciale și politice. Printre subiectele aflate pe agendă se numărau tarifele, exporturile de tehnologie, problema Taiwanului, comerțul cu produse agricole și accesul la minerale rare, domenii unde divergențele au fost constante în ultimii ani. Amânarea este legată direct de escaladarea conflictului cu Iranul, care a reconfigurat prioritățile administrației de la Washington. Războiul a dus la creșterea prețului petrolului, a amplificat riscurile pentru transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz și a mutat atenția investitorilor către securitatea energetică. Efectele imediate ale deciziei: blocarea temporară a dialogului la nivel înalt între Washington și Beijing incertitudine sporită pe piețele financiare întârzierea unor posibile acorduri comerciale repoziționarea priorităților strategice ale SUA spre Orientul Mijlociu În paralel, negocierile tehnice continuă la nivel inferior. Discuții recente la Paris între secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și vicepremierul chinez He Lifeng au vizat creșterea exporturilor agricole americane și accesul la resurse strategice controlate de China. Contextul intern din SUA contribuie, de asemenea, la această decizie. O vizită de stat amplă la Beijing ar fi fost percepută ca nepotrivită pe fondul dificultăților economice interne și al pierderilor umane din conflictul din Orientul Mijlociu. În ansamblu, amânarea vizitei subliniază fragilitatea relației SUA–China și arată cum evoluțiile militare dintr-o regiune pot influența direct echilibrul diplomatic global. [...]
Cuba confirmă negocieri cu Statele Unite după luni de negare – dialogul are loc pe fondul crizei economice severe
Cuba a confirmat oficial că a început discuții cu Statele Unite , după luni în care autoritățile de la Havana au negat existența unor negocieri, pe fondul presiunii economice crescânde exercitate de administrația președintelui Donald Trump. Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a declarat într-un mesaj difuzat la televiziunea de stat că dialogul urmărește găsirea unor soluții pentru disputele bilaterale dintre cele două țări. El a precizat că negocierile sunt conduse de partea cubaneză împreună cu fostul lider Raul Castro și alți oficiali ai Partidului Comunist, însă nu a menționat cine reprezintă partea americană. O schimbare de poziție a Havanei Confirmarea vine după luni în care guvernul cubanez a respins informațiile despre eventuale întâlniri cu Washingtonul, deși presa relatase despre discuții neoficiale desfășurate în culise. Anunțul a fost făcut la scurt timp după ce Cuba a decis eliberarea a 51 de deținuți , gest prezentat drept unul de bunăvoință în urma unor discuții cu Vaticanul. Sfântul Scaun ar avea un rol discret de mediator în dialogul dintre cele două state. Presiune economică puternică Negocierile au loc într-un moment dificil pentru economia cubaneză. După capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro de către forțele americane la începutul anului, livrările de petrol către Cuba – principala sursă de energie a insulei – au fost întrerupte. În paralel, administrația Trump a impus sancțiuni suplimentare și măsuri care limitează accesul Cubei la combustibil și resurse energetice. Consecințele sunt vizibile în viața de zi cu zi: penele de curent pot dura mai multe zile ; lipsa alimentelor, combustibilului și medicamentelor s-a accentuat; economia insulei se confruntă cu o criză profundă. Pe fondul acestei situații, mulți locuitori ai Havanei spun că populația este epuizată de criză și speră ca negocierile cu Washingtonul să aducă o ameliorare, chiar și modestă. Poziția Statelor Unite Președintele Donald Trump a afirmat în mai multe rânduri că regimul cubanez ar putea fi aproape de colaps. El l-a desemnat pe secretarul de stat Marco Rubio , fiul unor emigranți cubanezi, să coordoneze partea americană a discuțiilor. Deocamdată, Washingtonul nu a oferit detalii oficiale despre negocieri. [...]
Loviturile militare ale Washingtonului în Iran și Venezuela pun sub semnul întrebării ideea unui declin american – experții chinezi evidențiază reziliența și capacitatea SUA
Operațiunile recente ale SUA împotriva liderilor Iranului reaprind dezbaterea despre declinul american , iar mai mulți analiști chinezi susțin că percepția populară din China privind slăbirea puterii Statelor Unite trebuie reevaluată. Potrivit South China Morning Post , lovitura militară realizată în weekend de Statele Unite împreună cu Israelul, în urma căreia au fost uciși liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei , și zeci de comandanți militari de rang înalt, a readus în discuție capacitatea militară reală a Washingtonului. Operațiunea a avut loc la doar câteva săptămâni după o altă acțiune spectaculoasă atribuită forțelor speciale americane, care l-ar fi capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro . Beijingul a condamnat ambele intervenții, considerându-le încălcări ale suveranității statelor vizate, însă unii experți chinezi spun că aceste episoade transmit și un alt mesaj: Statele Unite rămân o putere militară extrem de capabilă. Shi Yinhong, profesor de relații internaționale la Universitatea Renmin din Beijing, afirmă că operațiunea împotriva conducerii iraniene arată nu doar superioritatea militară a Washingtonului, ci și faptul că metodele sale de război continuă să evolueze. În opinia sa, ideea răspândită în China că America ar fi într-un declin inevitabil trebuie privită cu mai multă prudență. O poziție similară a exprimat și Zheng Yongnian, politolog și consilier guvernamental chinez. Într-un interviu publicat de Institutul de Afaceri Internaționale din Qianhai, pe care îl conduce, acesta a subliniat că Statele Unite păstrează încă două avantaje majore: o economie de mare dimensiune și reziliență globală o putere militară fără rival direct la scară mondială Potrivit lui Zheng, acțiunile recente arată că abilitatea Americii de a purta războaie nu a dispărut, ci depinde în mare măsură de decizia politică de a folosi această forță. Cu alte cuvinte, capacitatea există, iar limitele sunt mai degrabă de ordin strategic și politic decât tehnologic sau militar. Discuția reflectă o dezbatere mai amplă în mediul academic și politic chinez, unde ideea declinului american a devenit populară în ultimii ani. Evenimentele recente, spun analiștii, ar putea obliga însă la o reevaluare mai realistă a raportului de putere global. [...]
Beijingul mizează pe un summit reușit Trump–Xi - China încearcă să stabilizeze relațiile cu SUA
Beijingul sugerează perspective pozitive pentru un summit Trump–Xi planificat la finalul lunii martie , într-un moment în care relațiile dintre China și Statele Unite rămân marcate de tensiuni comerciale și geopolitice. Potrivit Politico , ministrul chinez de externe Wang Yi a transmis că Beijingul dorește ca întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping să contribuie la stabilizarea relațiilor bilaterale. Declarațiile au fost făcute duminică, în cadrul unei conferințe de presă organizate pe marginea sesiunii anuale a parlamentului chinez. Wang Yi a lăudat „interacțiunile bune” dintre cei doi lideri și a afirmat că acestea au creat „o garanție strategică importantă” pentru relațiile dintre cele două puteri. Summit planificat la sfârșitul lunii martie Întâlnirea dintre președintele american și liderul chinez este programată între 31 martie și 2 aprilie 2026 , iar Beijingul pare să o considere esențială pentru menținerea unei perioade de detensionare economică. Ministrul chinez a declarat că 2026 ar putea deveni „un an important” pentru relațiile chino-americane , dacă cele două părți reușesc să consolideze cooperarea și să gestioneze diferențele existente. Contextul summitului este legat de evoluțiile din 2025, când Washingtonul și Beijingul au ajuns la un armistițiu comercial după luni de tensiuni. Atunci: SUA au redus o parte din tarifele aplicate importurilor din China ; Beijingul a reluat achizițiile de produse agricole americane , inclusiv soia; China a eliminat restricțiile privind exportul unor minerale critice . China evită o confruntare directă pe tema Iranului Declarațiile lui Wang Yi vin într-un context geopolitic complicat, marcat de operațiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului , unul dintre partenerii strategici ai Chinei. Deși Beijingul a criticat formal conflictul, reacția sa a rămas moderată. China a condamnat războiul în termeni generali, dar nu a oferit sprijin concret Iranului sau Venezuelei, un alt aliat afectat recent de acțiuni americane. „Este un război care nu ar fi trebuit să aibă loc și nu aduce beneficii nimănui”, a declarat Wang Yi, evitând însă să adreseze critici directe Washingtonului. Prioritatea Beijingului: stabilitatea relațiilor cu SUA Tonul conciliant al diplomației chineze sugerează că Beijingul încearcă să creeze un climat favorabil pentru summitul dintre Trump și Xi . Oficialii chinezi consideră că pregătirea atentă a întâlnirii și gestionarea riscurilor geopolitice ar putea preveni noi tensiuni majore între cele două mari economii ale lumii. În acest context, China pare să acorde prioritate stabilității relațiilor cu Statele Unite , chiar dacă conflictele din Orientul Mijlociu afectează indirect interesele energetice ale Beijingului. [...]
Trump indică o nouă țintă după Iran – Cuba ar putea deveni următoarea prioritate a Washingtonului
Donald Trump afirmă că după campania militară din Iran ar putea urma Cuba , susținând că regimul de la Havana „va cădea foarte curând” și că autoritățile cubaneze ar fi interesate de un acord cu Washingtonul. Declarația a fost făcută într-o intervenție la CNN . Președintele american a comentat situația într-o discuție despre operațiunea militară lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe care a descris-o drept o campanie „de succes”. În acest context, Trump a sugerat că, după finalizarea obiectivelor din Orientul Mijlociu, atenția administrației sale se va îndrepta și spre Cuba. „Cuba va cădea foarte curând, cu siguranță. Nu are legătură cu Iranul, dar și Cuba va cădea. Ei sunt foarte dornici să ajungă la un acord”, a declarat liderul de la Casa Albă. El a insistat că autoritățile cubaneze ar fi interesate de negocieri și a precizat că eventualele discuții sunt gestionate de secretarul de stat Marco Rubio, politician american de origine cubaneză. Posibile contacte diplomatice În ultimele săptămâni, presa americană a relatat despre contacte între Marco Rubio și Raul Guillermo Rodriguez Castro , nepotul fostului lider cubanez Raul Castro. Potrivit relatărilor citate, ar fi vorba mai degrabă despre discuții preliminare decât despre negocieri oficiale. Aceste contacte ar fi vizat, printre altele: posibile reforme economice treptate în Cuba relaxarea graduală a sancțiunilor americane o eventuală normalizare a relațiilor dintre Washington și Havana Sancțiunile impuse Cubei de Statele Unite datează încă din perioada Războiului Rece și reprezintă unul dintre cele mai longevive regimuri de sancțiuni din politica externă americană. Context regional tensionat Declarațiile lui Trump vin într-un moment de tensiune geopolitică ridicată. Liderul american a sugerat într-un interviu acordat publicației Politico că o eventuală schimbare de regim sau apropiere strategică a Cubei de Statele Unite ar reprezenta „cireașa de pe tort” după evoluțiile recente din Venezuela. În ianuarie 2026, un comando american l-a capturat pe președintele venezuelean Nicolas Maduro, unul dintre principalii aliați ai Havanei în regiune. Acest episod a schimbat echilibrul politic din America Latină și a amplificat presiunile asupra regimului cubanez. Deocamdată, administrația americană afirmă că prioritatea rămâne conflictul din Orientul Mijlociu, iar evoluțiile legate de Cuba ar putea fi abordate într-o etapă ulterioară. Ce ar putea urma În lipsa unor negocieri oficiale confirmate, rămâne neclar dacă declarațiile lui Donald Trump reprezintă începutul unei strategii concrete față de Cuba sau doar o poziție politică într-un context geopolitic tensionat. Totuși, eventuale schimbări în relația dintre Washington și Havana ar avea consecințe majore pentru regiunea Caraibelor și pentru echilibrul politic din America Latină. [...]
Criza petrolului aduce Havana mai aproape de Moscova – Putin primește șeful diplomației cubaneze
Ministrul de Externe al Cubei se întâlnește cu Vladimir Putin la Moscova, pe fondul crizei energetice care afectează insula după restricțiile impuse de Statele Unite, potrivit The Moscow Times . Bruno Rodríguez Parrilla urmează să aibă miercuri, 18 februarie 2026, o întrevedere cu liderul de la Kremlin. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că întâlnirea are „o semnificație specială”, având în vedere perioada dificilă prin care trece Cuba, fără a oferi detalii despre agenda discuțiilor. Cuba se confruntă cu una dintre cele mai grave crize energetice din ultimii ani, în contextul în care președintele american Donald Trump a amenințat cu impunerea de tarife țărilor care vând petrol Havanei. Măsura a amplificat presiunea asupra conducerii comuniste pentru reforme politice și economice. Insula importă aproximativ 60% din necesarul său energetic și depindea în mare măsură de livrările de petrol din Venezuela. Acestea au fost întrerupte după capturarea fostului președinte Nicolás Maduro într-o operațiune militară americană, potrivit sursei citate. Săptămâna trecută, Ambasada Rusiei la Havana a anunțat că Moscova intenționează să trimită petrol și produse petroliere Cubei sub formă de ajutor umanitar. Întrebat dacă această decizie ar putea afecta negocierile de pace privind Ucraina, mediate de Statele Unite, Peskov a afirmat că cele două subiecte „nu sunt interconectate”. Rusia și Cuba mențin relații strânse încă din perioada revoluției socialiste din anii 1960, iar legăturile politice și economice au continuat și după destrămarea Uniunii Sovietice. Vizita oficialului cubanez are loc într-un moment în care Moscova își reafirmă sprijinul pentru Havana și critică embargoul american asupra insulei. [...]
Analiză Focaldata: Lumea se aliniază tot mai mult cu China - SUA pierde aliați sub Trump
Analiza voturilor din ONU arată că SUA se îndepărtează de aliați, iar centrul de greutate geopolitic se mută spre China , pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Potrivit unei analize publicate de The Guardian , care citează raportul Focaldata – „Mapping the New Geopolitical Axis” , agenda „America First” a accelerat realinierea diplomatică globală în favoarea Beijingului. Studiul Focaldata analizează voturile din Adunarea Generală a ONU ca indicator al alinierii geopolitice. Țările care votează constant în același sens sunt considerate apropiate strategic. Concluzia cercetării: numărul statelor puternic aliniate cu Washingtonul a scăzut dramatic, de la 46 în perioadele Obama și Biden la doar șapte în actualul mandat Trump. În schimb, blocul de 73 de țări apropiate de China a rămas stabil. Europa se îndepărtează de Washington Printre cele mai semnificative schimbări de vot se află aliați tradiționali ai SUA precum Canada, Germania, Marea Britanie, Japonia și Coreea de Sud. Raportul arată că alinierea Regatului Unit la pozițiile americane este la cel mai scăzut nivel de la începutul măsurătorilor. Un moment de ruptură a fost votul din februarie 2025 privind războiul din Ucraina, când SUA au votat împotriva unei rezoluții de condamnare a Rusiei, alături de Moscova, Belarus și Coreea de Nord. De asemenea, Washingtonul a respins rezoluții privind Gaza, mediul, sănătatea și migrația, unde majoritatea statelor occidentale au votat diferit. China își consolidează influența Potrivit analizei Focaldata, economia cumulată a țărilor apropiate de China depășește în prezent pe cea a statelor ferm aliniate SUA. Economiile cu cea mai rapidă creștere – din Asia, Africa și America Latină – tind să graviteze mai aproape de Beijing. Autorii raportului compară influența americană cu un „turn Jenga”, dependent de un bloc european tot mai fragil, în timp ce rețeaua Chinei este mai difuză și mai rezilientă. Concluzia indică o tendință structurală: centrul de greutate geopolitic global s-ar putea muta oficial în zona de influență a Chinei până la finalul anilor 2030, dacă actualele evoluții continuă. [...]
Germania anunță reînarmarea și ambiția de a avea cea mai puternică armată din Europa - Discursul lui Merz schimbă direcția strategică a UE
Friedrich Merz anunță reînarmarea Germaniei și un nou curs pentru Europa la Conferința de la Munchen , iar declarațiile sale, relatate de jurnalistul Vitalie Cojocari pe pagina sa de Facebook , conturează o schimbare majoră de direcție în politica de securitate europeană. Cancelarul german a vorbit despre un moment de cotitură istorică, susținând că Europa trebuie să își asume propria apărare într-o lume în care „ordinea internațională bazată pe reguli nu mai există”, iar leadership-ul global al SUA este contestat. În centrul discursului s-au aflat câteva idei-cheie: Bundeswehr va deveni „cea mai puternică armată din Europa”. PIB-ul UE este de zece ori mai mare decât al Rusiei, dar această forță economică nu se reflectă în puterea militară. Războiul din Ucraina s-ar putea încheia doar când Rusia va fi epuizată economic. Lumea nu mai este unipolară, iar China ar putea egala SUA în plan militar. Nici măcar Statele Unite nu mai pot acționa singure pe scena globală. Merz a subliniat că Germania nu mai poate aștepta protecția americană și trebuie să investească decisiv în propria capacitate de apărare, mizând pe o Europă unită. După discurs, a publicat o fotografie alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și de premierul britanic Keir Starmer, însoțită de mesajul: „Împreună pentru o Europă puternică” . În acest context, a revenit în discuție ideea unui posibil scut nuclear european construit în jurul capacității nucleare franceze. Reacțiile nu au întârziat. Potrivit The Financial Times, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și-a anulat o întâlnire cu lideri europeni, invocând un program încărcat. De la Moscova, fostul președinte Dmitri Medvedev a reacționat ironic, făcând o trimitere la anul 1933. Discursul lui Merz marchează, astfel, o repoziționare strategică a Germaniei și ridică întrebări esențiale despre viitorul securității europene într-un an 2026 dominat de tensiuni geopolitice și reașezări de putere. [...]
Putin răspunde invitației lui Trump la Consiliul pentru Pace - propune investiții cu activele rusești blocate în SUA
Vladimir Putin spune că ar putea folosi active rusești înghețate în SUA pentru a finanța o contribuție de un miliard de dolari la inițiativa „Consiliul pentru Pace” propusă de Donald Trump, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul unor discuții mai ample despre utilizarea fondurilor rusești blocate în Occident în eventuale aranjamente post-conflict. Putin a afirmat că i-a mulțumit miercuri lui Trump pentru invitația de a se alătura structurii pe care președintele american spune că vrea să o formeze și să o conducă. Liderul de la Kremlin a legat propunerea de relația „specială” cu poporul palestinian și de existența unor active rusești înghețate în Statele Unite. „Cred că am putea trimite un miliard de dolari din activele rusești înghețate de administrația americană anterioară.” Președintele rus a mai susținut că fondurile rămase după plata acestei contribuții ar putea fi direcționate către reconstrucția teritoriilor afectate de războiul din Ucraina, însă doar după încheierea unui tratat de pace. El a indicat că această opțiune ar fi discutată cu reprezentanți ai administrației americane. În același material, Digi24 notează că activele rusești înghețate la nivel global sunt estimate la aproximativ 300 de miliarde de euro, păstrate în bănci din mai multe țări, cu cea mai mare parte în Belgia și în alte state europene. În SUA ar fi înghețată doar o mică parte, de circa 4–5 miliarde de dolari. Contextul diplomatic include și întâlnirea de la Davos, din 20 ianuarie, dintre Steve Witkoff și Kirill Dmitriev, emisar al lui Putin, pentru a discuta planul de pace al Washingtonului pentru Ucraina, discuții descrise drept constructive de ambele părți. În paralel, relatează Digi24, Moscova a respins în mod repetat un armistițiu pe actualele linii ale frontului, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că planul este „în proporție de 90%” pregătit, scrie Kyiv Independent . [...]
