Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a relaxat regulile de cetățenie pentru Transnistria, o măsură care poate consolida controlul Moscovei asupra regiunii separatiste și poate complica cadrul juridic și politic din Republica Moldova, potrivit Știrile Pro TV.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care simplifică procedura de obținere a cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, teritoriu aflat sub controlul forțelor pro-ruse încă din anii 1990. Informația este atribuită de Știrile Pro TV publicației kyivindependent.com și agenției News.ro.
Conform materialului, solicitanții eligibili pot fi scutiți de mai multe condiții care, în mod obișnuit, îngreunează obținerea cetățeniei ruse:
Moscova folosește de mai mult timp eliberarea pașapoartelor ca mecanism de influență în teritorii ocupate sau controlate de administrații pro-ruse, arată articolul. În Transnistria, autoritățile locale se bazează „în mare măsură” pe sprijinul Rusiei și au cerut ajutorul Moscovei și în trecut.
În același registru, o avocată a organizației neguvernamentale Donbas SOS, Nataliia Iurlova, a declarat pentru Kyiv Independent:
„Scopul noului decret este de a le elibera paşapoarte câtor mai multe persoane, exercitând presiuni asupra lor”.
Decretul pentru Transnistria se înscrie într-o serie de decizii similare, potrivit sursei. În mai 2025, Rusia a simplificat obținerea cetățeniei pentru locuitorii din Abhazia și Osetia de Sud, regiuni ale Georgiei ocupate de Rusia.
Separat, pe 4 martie, Putin a semnat un decret care prelungește pe termen nelimitat procedura simplificată de obținere a cetățeniei ruse în teritoriile ocupate ale Ucrainei.
Tot în contextul presiunilor administrative, articolul menționează că autoritățile de ocupație ar obliga părinții din regiunea ocupată Herson să obțină pașapoarte rusești, sub amenințarea pierderii drepturilor părintești, informație atribuită Centrului de Rezistență Națională (raportare din 30 iulie, fără alte detalii în textul citat).
Recomandate
Vizita lui Vladimir Putin în China, la 19–20 mai, semnalează o nouă încercare de întărire a axei Moscova–Beijing , într-un moment în care Beijingul tocmai a primit și o vizită a președintelui american Donald Trump, potrivit news.ro . Kremlinul a anunțat sâmbătă că liderul rus va avea discuții cu omologul său chinez, Xi Jinping , despre modalitățile de „consolidare suplimentară a parteneriatului global și a cooperării strategice” dintre Rusia și China. Vizita are loc la doar câteva zile după deplasarea lui Donald Trump în China. Cei doi lideri s-au întâlnit cel mai recent în septembrie 2025, când Vladimir Putin a făcut o vizită de patru zile în China. Atunci, el a participat la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai și a asistat la o paradă militară la Beijing, pe 3 septembrie, organizată cu ocazia celebrării a 80 de ani de la „victoria” împotriva Japoniei la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. În întâlnirile anterioare, șefii de stat au subliniat puterea „parteneriatului lor fără limite”, formulare reluată în contextul relației bilaterale Rusia–China. [...]
Avertismentul unui comandant ucrainean pune presiune pe bugetele europene de apărare , într-un moment în care statele din UE discută cât și cum să investească în capacități militare. Potrivit Mediafax , un comandant ucrainean din Donețk, cunoscut după indicativul „Kurt”, le transmite liderilor europeni să se pregătească și să cheltuiască mai mult pe apărare, susținând că Rusia „nu își va abandona ambițiile imperiale”. Kurt a vorbit cu corespondenta TVP World Diana Skaya din Kostiantynivka , oraș din regiunea Donețk descris ca fiind aproape complet distrus după luni de lupte și aflat pe rutele dintre Bakhmut și Pokrovsk, potrivit tvpworld.com, citat de Mediafax. De ce contează pentru Europa: costul apărării devine inevitabil Mesajul central al comandantului este că Europa nu ar trebui să își bazeze securitatea pe promisiunile Moscovei și că trebuie să își consolideze granițele și liniile de apărare, inclusiv prin creșterea cheltuielilor militare. „Consolidați-vă granițele, consolidați-vă liniile de apărare” și cheltuiți mai mult pe armată – nu mai puțin. Avertismentul vine pe fondul eșecului unor armistiții succesive: militarul afirmă că a trecut prin „aproximativ treizeci de armistițiuri”, pe care Rusia „nu le-a onorat pe niciunul”. Situația din teren: Kostiantynivka, atacată din trei direcții În jurul Kostiantynivka, forțele ruse atacă din trei direcții, în timp ce trupele ucrainene încearcă să mențină o linie defensivă în și în jurul orașului. Majoritatea civililor au fugit, iar cei rămași trăiesc sub bombardamente și atacuri aeriene constante, conform relatării. Orașul rămâne strategic și prin prisma logisticii: forțele ucrainene controlează încă o porțiune din drumul Bakhmut–Pokrovsk, ceea ce ar perturba logistica rusă și ar încetini mișcarea trupelor și a muniției inamice. Războiul se schimbă: drone, roboți și inteligență artificială Comandantul spune că războiul s-a transformat semnificativ, cu drone, roboți și inteligență artificială (AI) în rol central. În relatare se menționează că sistemele asistate de AI folosite de unitatea sa au crescut „brusc” numărul de ținte rusești pe care le pot identifica și ataca. În același timp, Kurt subliniază prioritatea protejării personalului: „Pentru noi, viața umană este cel mai valoros lucru. Putem pierde o sută de drone, dar pierderea unui soldat este foarte grea.” Context: armistiții anunțate, atacuri reluate Declarațiile sunt plasate după un armistițiu anunțat de Rusia care, potrivit relatării, nu a oprit atacurile, oficialii ucraineni raportând noi bombardamente cu drone și artilerie imediat după expirarea acestuia. În acest cadru, mesajul către Europa este că riscul pe termen lung rămâne, indiferent de evoluțiile punctuale de pe front. [...]
Avertismentul lui Volodimir Zelenski privind un posibil atac din Belarus ridică riscul de escaladare la granița NATO , cu potențiale efecte directe asupra securității regionale și a costurilor de apărare în flancul estic, potrivit Reuters . Președintele Ucrainei a declarat vineri că Rusia încearcă să atragă Belarus mai adânc în războiul împotriva Ucrainei și că ia în calcul planuri de operațiuni din teritoriul belarus fie împotriva nordului Ucrainei, fie împotriva „uneia dintre țările NATO”. Zelenski a făcut afirmațiile pe Telegram, după o întâlnire cu oficiali militari și din servicii de informații, fără să ofere detalii suplimentare despre ținta din NATO. Ce spune Kievul: direcții posibile de atac și rolul Minskului Zelenski a indicat două direcții posibile pentru operațiuni din Belarus: împotriva Ucrainei, pe axa Cernihiv–Kiev; împotriva „uneia dintre țările NATO”, direct de pe teritoriul Belarusului. Belarus are frontieră cu Ucraina la sud și cu state membre NATO – Polonia, Lituania și Letonia – la nord și vest, ceea ce face ca orice mișcare militară din această zonă să fie urmărită atent de aliați. Totodată, Zelenski a spus că Ucraina ar fi identificat contacte suplimentare între Rusia și președintele belarus Aleksandr Lukașenko , menite să-l convingă să se alăture „noilor operațiuni agresive rusești”. Context: Belarus, infrastructură pentru Rusia și găzduire de arme Belarus, unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin, a permis folosirea teritoriului său pentru o parte a invaziei ruse din februarie 2022, însă nu a trimis trupe belaruse să lupte în Ucraina. În timp, Minsk a acceptat să fie desfășurate pe teritoriul său arme nucleare tactice rusești și rachete hipersonice Oreshnik, potrivit relatării. Nu a existat un răspuns imediat la comentariile lui Zelenski din partea Moscovei sau a Minskului. Reuters notează că Rusia nu își face publice planurile militare în Ucraina, considerate secrete de stat. Ce urmează: măsuri de apărare în nordul Ucrainei Zelenski a mai spus că a instruit forțele de apărare ale Ucrainei să pregătească un plan de răspuns și să întărească apărarea în regiunile nordice Cernihiv și Kiev. În aprilie, el declarase că Ucraina are informații de la serviciile de informații potrivit cărora Rusia face pregătiri care ar indica o nouă încercare de a implica Belarus în război. În același context, Zelenski a avertizat că Ucraina „se va apăra” dacă Lukașenko „face alegerea greșită” și decide să sprijine intențiile Rusiei. [...]
Atacurile recente ale Rusiei indică o strategie de capitulare impusă, nu o negociere de pace , iar Occidentul riscă să nu-și transforme avantajul economic și bugetar într-un sprijin decisiv pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care relatează declarațiile fostului oficial american din domeniul apărării Ian Brzezinski . Brzezinski a afirmat, într-un interviu pentru TVP World, că cele mai recente lovituri asupra orașelor ucrainene arată că Vladimir Putin „nu se pregătește pentru pace”, ci încearcă să forțeze Ucraina să se supună. Declarațiile au fost făcute la conferința Impact 2026 din Poznań, în vestul Poloniei. „Putin nu vrea pace. El vrea Ucraina”, a spus Brzezinski, citând unul dintre colegii săi. Miza pentru Occident: avantajul economic există, dar lipsește „voința politică” Fostul secretar adjunct al apărării a susținut că NATO și SUA au „o economie și un buget de apărare mult mai mari decât Rusia”, însă nu au reușit să transforme acest avantaj într-un sprijin care să încline decisiv balanța în favoarea Kievului. „Este o chestiune de voință politică, nu de capacitate”, a spus el. În aceeași logică, Brzezinski a indicat că războiul a schimbat felul în care Europa privește apărarea, invocând războiul cu drone, inovațiile de pe câmpul de luptă și revenirea conflictelor la scară largă. Trump, corupția și sprijinul pentru NATO Comentând afirmația președintelui american Donald Trump că războiul s-ar putea apropia de sfârșit, Brzezinski a spus că aceasta ar arăta „un pic de naivitate” față de Putin. Întrebat despre o anchetă de corupție care vizează un fost consilier apropiat al președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, Brzezinski a declarat că acest caz ar demonstra că instituțiile ucrainene funcționează și a avertizat că tema corupției este folosită prea des ca pretext pentru a amâna măsurile necesare de sprijin. „Folosim prea des corupția ca scuză pentru a nu lua măsurile necesare pentru a ajuta Ucraina să câștige acest război”, a spus el. Despre Trump, Brzezinski a mai afirmat că acesta este „mai puțin dedicat securității europene” decât predecesorii săi, dar a adăugat că sprijinul pentru NATO rămâne puternic în Congres și în rândul americanilor. [...]
Avertismentul lui Trump către Taiwan reaprinde riscul geopolitic în Asia, cu miză directă pe comerț și lanțuri de aprovizionare , într-un moment în care relația SUA–China arăta „o oarecare stabilitate” după vizita președintelui american la Beijing, potrivit Economica . Donald Trump a spus că nu vrea ca „cineva să-și declare independența” și ca SUA să ajungă „obligați” să lupte un război la distanță, în timp ce Taipeiul a răspuns că insula este deja o națiune „independentă”. Trump a făcut declarațiile chiar înainte de a părăsi Beijingul, într-un extras dintr-un interviu difuzat vineri de Fox News . El a avertizat împotriva ideii ca Taiwanul să-și proclame independența „pentru că SUA ne susțin” și a adăugat că nu a luat încă o decizie privind o vânzare de arme către insulă, al cărei principal susținător militar este Washingtonul. „Nu vreau ca cineva să-şi declare independenţa şi, ştiţi, să fim apoi obligaţi să parcurgem 15.000 de kilometri pentru a lupta un război.” În aceeași intervenție, Trump a cerut detensionare de ambele părți: „Vreau ca (Taiwanul) să reducă temperatura. Vreau ca China să reducă temperatura”. Beijingul ridică miza: „cea mai importantă” chestiune în relația bilaterală Cu o fermitate descrisă drept neobișnuită, Xi Jinping l-a avertizat joi pe Trump că dosarul Taiwan este „cea mai importantă” temă în relațiile sino-americane și că o gestionare greșită poate duce la conflict între cele două state. „Dacă ea este tratată greşit, cele două ţări se vor ciocni, adică vor intra în conflict.” China consideră Taiwanul o provincie pe care nu a reunificat-o după războiul civil din 1949 și susține o soluție pașnică, păstrând însă opțiunea folosirii forței. Răspunsul Taipeiului: „suverană și independentă”, invocând și cadrul legal american Guvernul din Taiwan a transmis sâmbătă că insula este o națiune „independentă”, relatează AFP, citată de Economica. Ministrul taiwanez de Externe a afirmat, într-un comunicat, că Taiwan este „o națiune democratică, suverană și independentă” și „nu este subordonată Republicii Populare Chineze”, apreciind totodată că politica Washingtonului rămâne „neschimbată”. Pe tema armelor, ministerul taiwanez a susținut că vânzările dintre SUA și Taiwan țin atât de angajamentul american față de securitatea insulei, „prevăzută clar de legea privind relațiile cu Taiwanul”, cât și de „o formă de descurajare comună” în fața amenințărilor regionale. De ce contează economic Dincolo de retorică, schimbul de avertismente crește riscul de escaladare într-un punct sensibil al relației SUA–China, cu potențial de a afecta: climatul comercial dintre cele două economii, într-un context în care vizita la Beijing nu a adus „mari progrese” pe dosare precum comerțul; predictibilitatea pentru companii în Asia, prin creșterea incertitudinii geopolitice; deciziile privind transferurile de armament către Taiwan, pe care Trump spune că nu le-a stabilit încă, dar care au implicații regionale. Informațiile disponibile se limitează la declarațiile și reacțiile citate; nu sunt menționate în material decizii concrete sau un calendar privind eventuale vânzări de arme. [...]
Eliminarea „numărului doi” din ISIS arată că SUA își mențin capacitatea de lovire în Africa , într-un moment în care presiunea pe securitatea regională rămâne ridicată, iar cooperarea cu armate locale devine esențială pentru operațiuni cu costuri și riscuri mai mici. Informația este prezentată de Digi24 , care citează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump , a declarat vineri că Abu-Bilal al-Minuki, descris drept al doilea la comandă al organizației Stat Islamic (ISIS) la nivel global, a fost eliminat într-o operațiune desfășurată de forțele armate ale SUA și Nigeriei. Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că misiunea a fost „extrem de complexă și planificată meticulos” și că ținta „a crezut că se poate ascunde în Africa”, dar SUA ar fi avut „surse” care au furnizat informații despre activitatea sa. „În această seară, sub comanda mea, curajoasele forțe americane și Forțele Armate ale Nigeriei au executat fără cusur o misiune extrem de complexă și planificată meticulos, menită să-l elimine de pe câmpul de luptă pe cel mai activ terorist din lume.” Ce miză operațională are anunțul Potrivit declarațiilor lui Trump, eliminarea lui al-Minuki ar reduce capacitatea ISIS de a coordona acțiuni în Africa și de a contribui la planificarea unor operațiuni îndreptate împotriva americanilor. „Nu va mai teroriza populația din Africa și nici nu va mai contribui la planificarea operațiunilor îndreptate împotriva americanilor. Odată cu eliminarea sa, operațiunile globale ale ISIS sunt considerabil diminuate.” Trump a mulțumit guvernului nigeria n pentru colaborare, indicând că parteneriatul cu forțele locale rămâne un instrument central pentru astfel de intervenții. Context: relația tensionată cu Nigeria și atacuri anterioare Digi24 amintește că Nigeria a fost anterior ținta criticilor lui Trump, care afirmase că creștinii din această țară sunt persecutați — acuzație respinsă de guvernul nigerian. Totodată, Statele Unite au lansat un atac asupra a ceea ce au descris drept baze islamiste din nord-vestul Nigeriei în ziua de Crăciun a anului trecut, după acuzațiile formulate de Trump. [...]
