Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a relaxat regulile de cetățenie pentru Transnistria, o măsură care poate consolida controlul Moscovei asupra regiunii separatiste și poate complica cadrul juridic și politic din Republica Moldova, potrivit Știrile Pro TV.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care simplifică procedura de obținere a cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, teritoriu aflat sub controlul forțelor pro-ruse încă din anii 1990. Informația este atribuită de Știrile Pro TV publicației kyivindependent.com și agenției News.ro.
Conform materialului, solicitanții eligibili pot fi scutiți de mai multe condiții care, în mod obișnuit, îngreunează obținerea cetățeniei ruse:
Moscova folosește de mai mult timp eliberarea pașapoartelor ca mecanism de influență în teritorii ocupate sau controlate de administrații pro-ruse, arată articolul. În Transnistria, autoritățile locale se bazează „în mare măsură” pe sprijinul Rusiei și au cerut ajutorul Moscovei și în trecut.
În același registru, o avocată a organizației neguvernamentale Donbas SOS, Nataliia Iurlova, a declarat pentru Kyiv Independent:
„Scopul noului decret este de a le elibera paşapoarte câtor mai multe persoane, exercitând presiuni asupra lor”.
Decretul pentru Transnistria se înscrie într-o serie de decizii similare, potrivit sursei. În mai 2025, Rusia a simplificat obținerea cetățeniei pentru locuitorii din Abhazia și Osetia de Sud, regiuni ale Georgiei ocupate de Rusia.
Separat, pe 4 martie, Putin a semnat un decret care prelungește pe termen nelimitat procedura simplificată de obținere a cetățeniei ruse în teritoriile ocupate ale Ucrainei.
Tot în contextul presiunilor administrative, articolul menționează că autoritățile de ocupație ar obliga părinții din regiunea ocupată Herson să obțină pașapoarte rusești, sub amenințarea pierderii drepturilor părintești, informație atribuită Centrului de Rezistență Națională (raportare din 30 iulie, fără alte detalii în textul citat).
Recomandate
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului pune din nou apărarea antiaeriană în centrul agendei NATO , după ce Rusia a lovit capitala Ucrainei în noaptea de miercuri, chiar în debutul summitului Alianței de la Ankara, potrivit Kyiv Post . Loviturile au declanșat incendii în mai multe districte ale orașului și au rănit cel puțin două persoane, dintre care una a fost spitalizată, conform autorităților locale citate de publicație. Explozii puternice au fost auzite în Kiev înainte ca alerta aeriană să fie activată, relatează Ukrainska Pravda, iar Forțele Aeriene ucrainene au avertizat ulterior asupra unei amenințări cu rachete balistice dinspre nord. Ce s-a întâmplat în Kiev: incendii și victime Șeful Administrației Militare a Orașului Kiev (KMVA), Tymur Tkachenko, a declarat că Rusia atacă orașul cu armament balistic. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a raportat incendii în: districtul Desnianski, unde ar fi ars facilități de depozitare după ce o rachetă a lovit zona; districtul Sviațoșînski, unde a izbucnit un incendiu într-o clădire nerezidențială. „Inamicul atacă capitala cu rachete balistice. Rămâneți în adăposturi”, a transmis Kliciko, potrivit Kyiv Post. Forțele Aeriene au comunicat pe parcursul nopții avertizări succesive („o rachetă spre Kiev”, apoi „mai multe balistice pe Kiev”), iar ulterior amenințarea s-a extins și către alte regiuni. KMVA a avertizat și asupra unei amenințări suplimentare cu drone, înainte ca alerta să fie ridicată, conform cronologiei citate de Ukrainska Pravda. De ce contează: summit NATO cu Ucraina pe agenda de apărare aeriană Atacul a avut loc la câteva ore după deschiderea summitului NATO de la Ankara (7–8 iulie), unde sprijinul pentru Ucraina figurează între temele principale. În acest context, Kievul cere aliaților consolidarea apărării aeriene, extinderea sprijinului militar și aprofundarea cooperării în domeniul apărării. În paralel, Ucraina a semnat noi acorduri de tip „Drone Deal” cu Estonia, Țările de Jos și Danemarca, pe marginea reuniunii, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina cere urgent mai multe sisteme Patriot, pe fondul eșecului apărării contra rachetelor balistice , iar miza imediată este capacitatea operațională de protecție a orașelor înainte de iarnă, potrivit Focus . Președintele Volodîmîr Zelenski vrea să folosească summitul NATO de la Ankara pentru a obține sisteme suplimentare Patriot și rachete interceptoare, relatează BBC, citată de publicație. Zelenski ar urma să se întâlnească acolo și cu președintele SUA, Donald Trump, pentru a-l convinge că Moscova trebuie împinsă spre negocieri. Presiunea vine după două lovituri asupra Kievului în mai puțin de o săptămână, cu proiectile care au atins clădiri rezidențiale și cu peste 50 de civili uciși. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, la unul dintre atacuri aproape toate dronele au fost interceptate, însă împotriva rachetelor balistice nu a fost doborâtă niciuna. „Terorism balistic” și deficitul de interceptare Kievul susține că problema principală este lipsa sistemelor americane Patriot, necesare pentru a contracara rachetele balistice care zboară cu „câteva mii de kilometri pe oră”. Într-un mesaj video, Zelenski a criticat faptul că producția nu ar fi fost încă ridicată la nivelul considerat necesar pentru protejarea populației. În paralel, liderul ucrainean le cere de mai mult timp aliaților europeni să cedeze din stocurile proprii, argumentând că rachetele păstrate în depozite „nu ajută pe nimeni” cât timp civilii sunt uciși în Ucraina. Publicația notează că, potrivit „Kyiv Post”, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a cerut statelor membre să contribuie astfel încât Ucraina să primească „tot ce are nevoie” pentru a-și apăra suveranitatea. Atacuri ucrainene cu drone și efecte vizibile în Rusia În timp ce Rusia intensifică loviturile aeriene, Ucraina și-a extins atacurile cu drone cu rază lungă, vizând rafinării și obiective militare în interiorul Rusiei. Focus menționează că pe rețelele sociale circulă imagini cu cozi de ore la benzinării și dispute pentru cantități limitate de carburant. Printre ținte sunt menționate Sankt Petersburg (înaintea forumului economic al lui Vladimir Putin) și ulterior Moscova. Este confirmată și lovirea unei rafinării din Omsk, în Siberia, la peste 2.500 km de granița ucraineană. Pe Crimeea anexată de Rusia, dronele ucrainene ar lovi aproape zilnic logistică militară, rafinării și centrale electrice, ceea ce ar fi dus la pene de curent, penurie de combustibil și alimente și la declararea stării de urgență. Ce urmărește Kievul la Ankara Moscova acuză Kievul de „terorism” pentru atacurile asupra rafinăriilor, acuzație respinsă de Zelenski, care le descrie drept o „campanie de influență”. Din perspectiva sa, loviturile ar trebui să crească presiunea asupra Kremlinului pentru discuții de pace, însă Kievul exclude cedarea întregului Donbas, așa cum ar cere Rusia. Zelenski spune că speră ca întâlnirea din Turcia să nu se încheie fără rezultate, mai ales înainte de iarnă, când Ucraina vrea decizii rapide. Mesajul central: pentru a încheia războiul „cât mai repede”, fie „prin forță”, fie prin diplomație, Ucraina are nevoie în primul rând de mai multe rachete și sisteme de apărare antiaeriană pentru protejarea orașelor și a civililor. [...]
Perchezițiile la Vyriy Industries riscă să blocheze livrările de drone către armata ucraineană , într-un moment în care compania spune că produce aproximativ un sfert din dronele FPV folosite pe front, potrivit Antena 3 . Procurorii ucraineni investighează suspiciuni de umflare a prețurilor, spălare de bani și posibile nereguli fiscale, iar cazul alimentează temeri în industrie privind o presiune mai largă asupra sectorului privat de tehnologie de apărare. Perchezițiile au avut loc marți la birourile și la domiciliul lui Oleksii Babenko , directorul general al Vyriy Industries, iar acesta a negat acuzațiile. Babenko a spus că Biroul de Investigații din Ucraina ar fi făcut „până la 70 de percheziții”, inclusiv la instalațiile companiei, la contractorii acesteia și la membri ai familiei sale. Miza economică: contracte de 157 milioane dolari și suspiciuni de tranzacții „suspecte” Potrivit procurorilor ucraineni, compania ar fi majorat exagerat costurile de producție și administrare în contracte cu guvernul evaluate la 157 milioane de dolari (aprox. 706 milioane lei). Biroul de Investigații a transmis, după ce presa ucraineană a relatat cazul, că investighează un producător de drone fără a-l nominaliza. În același dosar, anchetatorii verifică și dacă ar fi fost folosite companii-fantomă pentru spălare de bani. Serviciul de Monitorizare Financiară din Ucraina ar fi identificat tranzacții suspecte de peste 4,4 milioane de dolari (aprox. 20 milioane lei), conform informațiilor citate. Impact operațional: o companie mare, cu rol semnificativ în aprovizionarea armatei Vyriy Industries este prezentată ca una dintre cele mai mari firme de tehnologie de apărare din Ucraina, cu peste 1.000 de angajați. Compania produce, între altele, drone cu aripă fixă ghidate prin fibră optică, drone kamikaze și alte echipamente. Babenko afirmă că aproximativ un sfert din dronele FPV utilizate de armata ucraineană sunt fabricate de Vyriy Industries. Firma sa și o altă companie produc și modelul ZIRKA, descris ca o dronă proiectată să se apropie de dronele rusești Shahed și să le distrugă prin explozie. Ce spune compania: „cele mai ieftine de pe piață” și bani pentru salarii Babenko susține că acuzația de creștere exagerată a prețurilor este nefondată: „Când dronele tale sunt cele mai ieftine de pe piață, a fi acuzat de creștere exagerată a prețurilor pare absurd.” Procurorul General al Ucrainei, care monitorizează ancheta, a indicat și suspiciuni de evaziune fiscală, după ce la sediul companiei ar fi fost găsite sume semnificative de bani care nu ar fi fost trecute în contabilitate. Babenko a declarat că investigatorii ar fi găsit echivalentul a 900.000 de dolari (aprox. 4,1 milioane lei) la birouri, dar a insistat că banii erau destinați plății salariilor și că retragerile de numerar ar fi fost făcute legal. Directorul a mai spus că Vyriy Industries va continua să livreze drone armatei, în pofida anchetei penale. Temeri în industrie: precedent pentru sectorul privat „mil-tech” Cazul a stârnit reacții în rândul altor actori din industria ucraineană de apărare. Maria Berlinska, veterană ucraineană și co-fondatoare a inițiativei Victory Drones, a avertizat că situația ar putea fi începutul unei campanii mai ample împotriva companiilor de tehnologie militară. O sursă din industrie, citată anonim de Kyiv Independent (menționat de Antena 3), a susținut că atenția ar trebui să se mute și asupra lanțului de comandă care a făcut achizițiile, în contextul unui sistem de achiziții descris ca opac și orientat spre prețuri mici în detrimentul calității. Organizații din societatea civilă ar fi avertizat anterior că Agenția de Achiziții pentru Apărare din Ucraina prezintă un risc ridicat de corupție. În paralel, Antena 3 notează că Vyriy Industries a crescut rapid în industrie: compania ar fi avut în 2025 venituri de 252 milioane de dolari (aprox. 1,13 miliarde lei), iar Babenko a spus că rezultatele din primele șase luni ale acestui an le-au depășit deja pe cele din 2025. [...]
Escaladarea „sub pragul războiului” în Asia de Est riscă să crească costurile de securitate și să tensioneze rutele maritime , pe fondul patrulelor regulate ale navelor chineze în Marea Chinei de Est, Strâmtoarea Taiwan și Marea Chinei de Sud, potrivit Economica . Taipeiul avertizează că Beijingul folosește o abordare incrementală – „ tactica salami ” – pentru a-și consolida revendicările asupra apelor și insulelor, inclusiv asupra Taiwanului. Declarațiile vin de la oficiali taiwanezi prezenți la un forum internațional asupra oceanelor și sunt relatate de Agerpres . Lii Wen, secretar general adjunct al Consiliului Național de Securitate, a spus că Beijingul „împinge constant limitele” prin câștiguri mici și succesive, urmărind un obiectiv major. Ce înseamnă „tactica salami” și cum ar fi aplicată pe mare Potrivit lui Lii Wen, „expansionismul autoritar” al Chinei s-ar manifesta printr-un mix de instrumente maritime și paramilitare, nu doar prin forțe navale clasice, cu scopul de a schimba treptat status quo-ul. În enumerarea oficialului taiwanez, sunt folosite: nave militare; Garda de Coastă; „miliția maritimă”; nave de cercetare. Ținta ar fi, potrivit aceleiași surse, „transformarea căilor navigabile internaționale în ape naționale”. Lii Wen a avertizat că, dacă „lumea nu reușește să ne audă preocupările sau să ia măsuri”, această dinamică „va continua”. De ce contează pentru Japonia și Filipine: incidente repetate, dar calibrate Ministrul taiwanez pentru oceane, Kuan Bi-ling, a afirmat la același forum că Japonia și Filipine se confruntă cu „același tipar de acțiuni”, „limitate în mod deliberat pentru a rămâne sub pragul războiului convențional”. În acest context, Economica notează un incident recent în apropierea insulelor disputate Senkaku (Tokyo) / Diaoyu (Beijing), relatat de AFP: Japonia a anunțat că a expulzat două nave chineze care s-au apropiat de o barcă de pescuit japoneză, în timp ce China a susținut că a alungat barca japoneză, acuzând-o că „a intrat ilegal” în apele teritoriale chineze. Ce urmează: presiune pentru reacții internaționale Mesajul central al Taipeiului este că, în lipsa unor măsuri la nivel internațional, presiunea incrementală va continua. Articolul nu detaliază ce tip de măsuri sunt avute în vedere și nici un calendar, astfel că rămâne neclar ce inițiative concrete ar putea fi propuse în perioada următoare. [...]
Cooperarea România–Canada pe energia nucleară capătă greutate politică după întâlnirea dintre președintele Nicușor Dan și premierul canadian Mark Carney, desfășurată la Ankara, în marja summitului NATO, potrivit TVR Info . Șeful statului a anunțat pe platforma X că discuțiile au vizat consolidarea relațiilor bilaterale și extinderea cooperării dintre România și Canada. În același context, cei doi lideri și-au adresat invitații reciproce de vizită: Nicușor Dan l-a invitat pe Mark Carney la București și a acceptat, la rândul său, invitația de a vizita Canada. „Am avut astăzi o întâlnire excelentă la Ankara cu premierul Canadei, Mark Carney, căruia i-am adresat invitația de a vizita Bucureștiul. Totodată, am fost încântat să accept invitația sa de a vizita Canada.” Miza economică: energia nucleară, punctul central al cooperării Nicușor Dan a subliniat că Canada este „unul dintre cei mai apropiați și de încredere parteneri” ai României, evidențiind în special cooperarea în domeniul energiei nucleare. Potrivit președintelui, colaborarea în acest sector este solidă și oferă „perspective importante de dezvoltare”. În mesajul său, președintele a mai arătat că România vrea să valorifice experiența acumulată în utilizarea tehnologiei canadiene și să împărtășească această expertiză și altor state din regiune. Context: discuții în marja summitului NATO de la Ankara Întrevederea a avut loc în marja summitului NATO de la Ankara, unde liderii aliați discută despre securitatea euroatlantică, investițiile în apărare și sprijinul acordat Ucrainei. În acest cadru, Nicușor Dan a afirmat că România și Canada vor continua să dezvolte Parteneriatul Consolidat dintre cele două țări și să valorifice oportunitățile pe care acesta le oferă, inclusiv pentru întărirea Alianței transatlantice. [...]
Ungaria își menține linia de neimplicare militară în Ucraina, dar promite creșterea bugetului de apărare până la 5% din PIB în 2035 , o repoziționare cu implicații directe pentru planificarea NATO și pentru industria de apărare din regiune, potrivit G4Media . Premierul ungar Peter Magyar a declarat la Ankara, înainte de a doua zi a summitului NATO , că Budapesta consideră Ucraina „victima” agresiunii ruse și recunoaște dreptul acesteia de a-și apăra integritatea teritorială, însă a reiterat că Ungaria „nu va trimite arme sau trupe” în Ucraina. În schimb, guvernul ungar spune că va continua ajutorul umanitar. Informațiile sunt relatate de agenția EFE, citată de Agerpres. „Continuăm să acordăm ajutor umanitar Ucrainei, dar, aşa cum am spus de mai multe ori, Ungaria nu va trimite arme sau trupe în Ucraina.” Semnal către NATO: creștere „previzibilă” a cheltuielilor de apărare În același context, Magyar a susținut că „ungurii cred în forța și unitatea NATO” și s-a declarat hotărât să „restabilească poziția Ungariei de aliat de încredere al NATO”. Concret, el a afirmat că guvernul a decis să crească cheltuielile pentru apărare „într-un mod previzibil” și că Ungaria va atinge nivelul de 5% din PIB în 2035, în linie cu acordul de anul trecut din cadrul Alianței. Context politic: schimbare de guvern, continuitate pe sprijinul militar Magyar a preluat funcția de prim-ministru în luna mai, după ce partidul său, Tisza, a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban . Fostul premier era asociat cu o poziție mai apropiată de Moscova și tensionată cu Kievul și a refuzat în mod constant sprijinul militar pentru Ucraina, potrivit aceleiași surse. Magyar a mai spus că a avut o scurtă discuție cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și că au convenit o întâlnire bilaterală „în viitorul apropiat”, fără alte detalii despre calendar sau agendă. [...]
