Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană își asumă un rol financiar mai mare în susținerea Ucrainei, pe fondul blocajului diplomatic și al percepției că implicarea Statelor Unite scade, potrivit Adevărul. Miza pentru capitalele europene devine gestionarea unui război de uzură, nu apropierea unei păci negociate pe termen scurt.
În lipsa unor progrese pe front și a unei „căi clare” spre victorie sau pace pentru oricare dintre părți, conflictul tinde să se transforme într-un război prelungit, arată publicația, care citează o analiză The New York Times. În acest context, oficiali și analiști citați avertizează că Ucraina riscă să rămână, în mare măsură, singură într-un conflict de durată, dacă nu există o strategie coerentă de încheiere a războiului.
Materialul indică drept element-cheie poziția Washingtonului: fără implicare activă și fără presiuni consistente asupra Moscovei, șansele unui acord rămân reduse, iar administrația Donald Trump este descrisă ca reticentă. În absența unui mediator cu influență reală asupra ambelor părți, negocierile rămân blocate.
Pe acest fundal, UE își intensifică sprijinul prin instrumente cu impact economic și de reglementare:
Analistul James Sherr, citat în articol, susține că europenii ajung la concluzia că interesele Ucrainei și ale Rusiei sunt „fundamental incompatibile”, ceea ce împinge strategia occidentală spre un obiectiv mai limitat: sprijinirea Kievului astfel încât Moscova să nu obțină o victorie nici militară, nici politică.
În același timp, presiunea economică asupra Rusiei s-ar fi redus parțial în contextul creșterii prețurilor la energie, factor care, potrivit materialului, diminuează urgența unui acord. Pe teren, Ucraina își menține pozițiile, iar Rusia ar înregistra pierderi semnificative pentru câștiguri teritoriale limitate.
Încercările de a organiza negocieri trilaterale cu Rusia nu au avut succes, Moscova respingând ideea, iar discuțiile fiind „înghețate”, potrivit articolului. Europa ar spera, în cele din urmă, ca Vladimir Putin să accepte negocieri, însă mai degrabă direct cu Washingtonul decât cu Bruxelles-ul.
În paralel, Volodimir Zelenski ar încerca să diversifice sprijinul extern, inclusiv prin consolidarea relațiilor cu state din Golf și cu aliați europeni precum Marea Britanie și Germania. În același timp, liderul ucrainean a criticat administrația Trump, acuzând-o că relaxarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc a oferit Moscovei un avantaj și exprimând nemulțumiri față de contactele directe ale oficialilor americani cu Kremlinul.
Recomandate
Sugestia cancelarului german Friedrich Merz că Ucraina ar putea fi împinsă spre cedări teritoriale pentru a avansa pe drumul aderării la UE ridică miza politică a negocierilor de pace și poate complica parcursul de extindere al Uniunii , potrivit Agerpres , care citează Reuters. Merz a declarat luni că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte unele concesii teritoriale într-un eventual acord de pace cu Rusia și a legat aceste concesii de perspectivele de aderare la Uniunea Europeană. Informațiile disponibile din materialul Agerpres sunt limitate, deoarece articolul integral este accesibil doar abonaților, iar detaliile despre contextul exact al declarației, condițiile invocate sau reacțiile părților nu sunt prezentate în extrasul public. [...]
Zelenski a legat securitatea UE de avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova , după discuțiile de la Kiev cu președinta Maia Sandu , potrivit Euronews . Întâlnirea a avut loc în contextul vizitei Maiei Sandu la Kiev, unde a participat la ceremoniile care au marcat 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl . Cei doi lideri au discutat „teme vitale” pentru cele două state vecine, cu accent pe cooperarea practică și pe parcursul european. În declarațiile făcute alături de Sandu, Zelenski a enumerat domeniile abordate: securitate, cooperare transfrontalieră, protecție, dezvoltare, infrastructură și energie. Miza, din perspectiva Kievului, este ca aceste teme să fie tratate împreună cu agenda de integrare europeană, într-un „parcurs comun” al Ucrainei și Republicii Moldova. „Maia Sandu și cu mine ne-am concentrat asupra unor aspecte cheie: securitatea, cooperarea transfrontalieră, protecția noastră, dezvoltarea, infrastructura, energia. Și am discutat în detaliu despre parcursul nostru către Uniunea Europeană, un parcurs al parteneriatului, un parcurs comun.” Ce urmează pe dosarul UE Ucraina și Republica Moldova au statut de țări candidate la Uniunea Europeană și își propun să adere „cât mai curând”. Zelenski a spus că obiectivul imediat este deschiderea rapidă a capitolelor de negociere, astfel încât aderarea să devină „un succes comun” pentru Ucraina, Moldova și UE. „Acum lucrăm pentru a ne asigura că toate capitolele de negociere sunt deschise cât mai curând posibil și că aderarea la UE devine succesul nostru comun – pentru Ucraina, Moldova și întreaga Uniune Europeană.” [...]
Iranul analizează posibilitatea unor negocieri cu administrația Trump , după ce președintele SUA a transmis o solicitare în acest sens, potrivit The Jerusalem Post , care citează o postare de pe contul de Telegram al ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi . Araghchi a declarat, în Rusia, că Teheranul „se uită” la cererea lui Donald Trump pentru negocieri și a susținut că liderul de la Casa Albă ar fi făcut acest pas deoarece Statele Unite „nu și-au atins niciunul dintre obiective”, conform relatării. Context: discuții la Sankt Petersburg și mesajul lui Putin În aceeași zi, președintele Rusiei, Vladimir Putin , a avut discuții cu Araghchi la Sankt Petersburg. Putin i-a transmis ministrului iranian că speră ca poporul iranian să treacă peste ceea ce a numit o „perioadă dificilă” și că „pacea va prevala în curând”, potrivit presei de stat ruse citate în material. Tot acolo, Putin a afirmat că Rusia intenționează să continue relația cu Iranul și a vorbit despre menținerea unei „relații strategice”. El a mai spus că, săptămâna trecută, a primit un mesaj de la liderul suprem al Iranului și i-a cerut lui Araghchi să transmită mulțumiri. Ce urmează: semnale mixte dinspre Washington Materialul notează că Trump a renunțat la o vizită la Islamabad a emisarilor săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru discuții privind încheierea conflictului, și a adăugat că Iranul „poate suna” dacă dorește să negocieze. În acest moment, informația disponibilă indică doar că Teheranul evaluează solicitarea; nu sunt prezentate un calendar, condiții sau un format convenit pentru eventuale negocieri. [...]
Costurile de reparație ale structurii de protecție de la Cernobîl sunt estimate la cel puțin 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) , pe fondul avertismentelor privind riscurile pentru securitatea nucleară în contextul intensificării atacurilor din regiune, potrivit Mediafax . În ziua în care s-au împlinit 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, autoritățile au raportat cel puțin 16 morți în ultimele 24 de ore în urma unor atacuri desfășurate în Ucraina, în teritorii ocupate de Rusia și pe teritoriul rus, într-un tablou care readuce în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurii nucleare în război. Reparații urgente la Cernobîl, finanțare insuficientă Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), aflat în vizită la Kiev, a spus că structura de protecție a centralei de la Cernobîl a fost afectată de un atac anterior și are nevoie urgentă de reparații. Costurile sunt estimate la cel puțin 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei), iar finanțările promise până acum sunt, potrivit informațiilor din articol, „mult sub acest nivel”. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat, la rândul său, că atacurile rusești din apropierea instalațiilor nucleare pot provoca un nou dezastru și a acuzat Moscova că expune lumea la „terorism nuclear”, invocând inclusiv incidente în care drone au survolat sau au lovit structuri de protecție ale centralei. Atacuri cu victime în Ucraina, teritorii ocupate și Rusia Bilanțul menționat de autorități include victime în mai multe zone: în Dnipro, atacurile rusești cu drone și rachete au ucis cel puțin nouă persoane, potrivit oficialilor locali; un bărbat a murit la Sevastopol în urma unui atac ucrainean; în regiunea Luhansk, cel puțin cinci persoane au murit în atacuri cu drone; o femeie a fost ucisă în regiunea rusă Belgorod. Extinderea conflictului: lovitură asupra unei rafinării și consolidarea alianțelor Armata ucraineană a anunțat că a lovit o rafinărie de petrol din regiunea rusă Iaroslavl, provocând incendii la o instalație descrisă ca strategică pentru aprovizionarea militară a Rusiei. În paralel, Moscova își consolidează alianțele externe: ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, s-a întâlnit cu liderul nord-coreean Kim Jong-un pentru a discuta extinderea cooperării militare. Potrivit oficialilor ruși citați, colaborarea ar urma să fie „pe termen lung”, în condițiile în care Phenianul a trimis deja trupe și armament în sprijinul Rusiei. [...]
Escaladarea diplomatică România–Rusia capătă o dimensiune de securitate regională , după ce ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev , a transmis că România ar trebui „să fie conștientă de posibilele consecințe” ale acțiunilor sale, în contextul sprijinului pentru Ucraina, potrivit Știrile Pro TV . Diplomatul rus a făcut declarațiile pentru agenția TASS după ce a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în urma incidentului de la Galați, unde o dronă identificată de autoritățile române ca fiind rusească a căzut, a distrus un atelier și a avariat un stâlp de electricitate. Potrivit relatării, incidentul a dus la evacuarea a sute de persoane, deoarece drona avea încărcătură explozivă, care a fost detonată. Mesajul Moscovei: România, „de facto, parte la conflict” În declarația citată, Lipaev susține că România, prin participarea la organizarea livrărilor de armament, muniții și echipamente către „regimul de la Kiev”, ar fi „de facto” parte la conflict și ar trebui să ia în calcul consecințe. În același timp, el afirmă că Rusia „nu a vizat niciodată obiective din România” și respinge orice acuzații legate de incident. „România, participând activ la organizarea livrărilor către regimul de la Kiev de armament, muniţii şi echipamente, este, de facto, parte la conflict şi trebuie să fie conştientă de posibilele consecinţe ale acţiunilor sale.” Disputa pe dronă și reacția MAE Ambasadorul a contestat, totodată, stabilirea „certă” a apartenenței dronei și a pus sub semnul întrebării „graba” cu care ar fi fost distrusă drona presupus rusească. El a invocat mai multe scenarii despre cum ar fi ajuns aparatul pe teritoriul României (doborâre de apărare antiaeriană, deviere prin mijloace de război electronic, doborâre de aviație sau cădere „de la sine”), susținând că întrebările ar rămâne fără răspuns. În paralel, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat după convocarea ambasadorului că „este pentru prima dată când nici dumnealui nu a putut nega cu totul” faptul că drona care a intrat în spațiul aerian al României ar fi a Rusiei. Ce urmează: discuții în NATO pe securitatea la Marea Neagră Oana Țoiu a mai anunțat că, în cadrul NATO, va avea loc „pe parcursul următoarelor săptămâni” o reuniune dedicată securității la Marea Neagră , cerută de România. În acest context, episodul de la Galați și schimbul de acuzații ridică miza de la un incident punctual la o temă de securitate aliată, cu potențiale implicații asupra posturii de apărare și a coordonării regionale. [...]
Rusia își consolidează parteneriatul strategic cu Iranul și își asumă un rol de mediator regional , după ce Vladimir Putin i-a transmis ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi , că Moscova va „depune eforturi” pentru restabilirea păcii în Orientul Mijlociu, relatează HotNews . Întâlnirea a avut loc luni, la Sankt Petersburg. Putin a spus că va acționa „în interesul” Iranului și al „tuturor popoarelor din regiune”, astfel încât pacea să fie realizată „cât mai curând posibil”, potrivit presei ruse de stat citate în material. Mesaj către liderul suprem al Iranului, prin șeful diplomației Putin a afirmat că, săptămâna trecută, a primit un mesaj din partea lui Mojtaba Khamenei, liderul suprem al Iranului, și i-a cerut lui Araghchi să transmită la rândul său un răspuns. „Aș dori să vă rog să-i transmiteți cele mai sincere mulțumiri pentru acest lucru și să confirmați că Rusia, la fel ca Iranul, intenționează să continue relația noastră strategică”, a declarat Putin. În același context, materialul notează că Mojtaba Khamenei „nu a fost văzut în public” de la preluarea funcției, iar presa iraniană a difuzat constant mesaje care îi sunt atribuite. De ce contează: medierea, pe fondul cooperării militare și nucleare Demersul diplomatic vine pe fondul unei cooperări deja extinse între Rusia și Iran, inclusiv prin acordul de parteneriat strategic pe 20 de ani semnat anul trecut. În paralel: Rusia construiește două unități noi la Bushehr , singura centrală nucleară din Iran; Teheranul a furnizat Moscovei drone Shahed pentru războiul din Ucraina. În plan regional, Rusia s-a oferit să medieze pentru „restabilirea păcii” în Orientul Mijlociu, după ofensiva lansată de SUA și Israel împotriva Iranului la 28 februarie, atacuri condamnate de Moscova. Propunerea privind uraniul îmbogățit și limita acceptării occidentale Potrivit informațiilor citate, Rusia s-a oferit „în repetate rânduri” să depoziteze uraniul îmbogățit al Iranului, ca soluție de reducere a tensiunilor, însă Statele Unite nu au acceptat această propunere. Separat, la sosirea în Rusia, ministrul iranian de externe a pus pe seama Washingtonului eșecul discuțiilor pentru încheierea războiului, mai arată materialul. [...]
