Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își consolidează parteneriatul strategic cu Iranul și își asumă un rol de mediator regional, după ce Vladimir Putin i-a transmis ministrului iranian de externe, Abbas Araghchi, că Moscova va „depune eforturi” pentru restabilirea păcii în Orientul Mijlociu, relatează HotNews.
Întâlnirea a avut loc luni, la Sankt Petersburg. Putin a spus că va acționa „în interesul” Iranului și al „tuturor popoarelor din regiune”, astfel încât pacea să fie realizată „cât mai curând posibil”, potrivit presei ruse de stat citate în material.
Putin a afirmat că, săptămâna trecută, a primit un mesaj din partea lui Mojtaba Khamenei, liderul suprem al Iranului, și i-a cerut lui Araghchi să transmită la rândul său un răspuns.
„Aș dori să vă rog să-i transmiteți cele mai sincere mulțumiri pentru acest lucru și să confirmați că Rusia, la fel ca Iranul, intenționează să continue relația noastră strategică”, a declarat Putin.
În același context, materialul notează că Mojtaba Khamenei „nu a fost văzut în public” de la preluarea funcției, iar presa iraniană a difuzat constant mesaje care îi sunt atribuite.
Demersul diplomatic vine pe fondul unei cooperări deja extinse între Rusia și Iran, inclusiv prin acordul de parteneriat strategic pe 20 de ani semnat anul trecut. În paralel:
În plan regional, Rusia s-a oferit să medieze pentru „restabilirea păcii” în Orientul Mijlociu, după ofensiva lansată de SUA și Israel împotriva Iranului la 28 februarie, atacuri condamnate de Moscova.
Potrivit informațiilor citate, Rusia s-a oferit „în repetate rânduri” să depoziteze uraniul îmbogățit al Iranului, ca soluție de reducere a tensiunilor, însă Statele Unite nu au acceptat această propunere.
Separat, la sosirea în Rusia, ministrul iranian de externe a pus pe seama Washingtonului eșecul discuțiilor pentru încheierea războiului, mai arată materialul.
Recomandate
Iranul analizează posibilitatea unor negocieri cu administrația Trump , după ce președintele SUA a transmis o solicitare în acest sens, potrivit The Jerusalem Post , care citează o postare de pe contul de Telegram al ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi . Araghchi a declarat, în Rusia, că Teheranul „se uită” la cererea lui Donald Trump pentru negocieri și a susținut că liderul de la Casa Albă ar fi făcut acest pas deoarece Statele Unite „nu și-au atins niciunul dintre obiective”, conform relatării. Context: discuții la Sankt Petersburg și mesajul lui Putin În aceeași zi, președintele Rusiei, Vladimir Putin , a avut discuții cu Araghchi la Sankt Petersburg. Putin i-a transmis ministrului iranian că speră ca poporul iranian să treacă peste ceea ce a numit o „perioadă dificilă” și că „pacea va prevala în curând”, potrivit presei de stat ruse citate în material. Tot acolo, Putin a afirmat că Rusia intenționează să continue relația cu Iranul și a vorbit despre menținerea unei „relații strategice”. El a mai spus că, săptămâna trecută, a primit un mesaj de la liderul suprem al Iranului și i-a cerut lui Araghchi să transmită mulțumiri. Ce urmează: semnale mixte dinspre Washington Materialul notează că Trump a renunțat la o vizită la Islamabad a emisarilor săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru discuții privind încheierea conflictului, și a adăugat că Iranul „poate suna” dacă dorește să negocieze. În acest moment, informația disponibilă indică doar că Teheranul evaluează solicitarea; nu sunt prezentate un calendar, condiții sau un format convenit pentru eventuale negocieri. [...]
Vizita ministrului iranian de Externe în Rusia mută centrul de greutate al negocierilor regionale și poate influența inclusiv riscurile de securitate pe ruta energetică prin Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care discuțiile dintre Teheran și Washington sunt descrise ca fiind în impas, potrivit Digi24 . Abbas Araghchi a sosit luni la Sankt Petersburg și urmează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin , într-o nouă etapă a unui turneu diplomatic legat de războiul din Orientul Mijlociu, după ce o întâlnire cu emisari americani la Islamabad nu a mai avut loc, notează Le Figaro, citat de Digi24. Mai multe mass-media de stat iraniene au confirmat sosirea și scopul vizitei. „Front comun” Iran–Rusia și mesajul politic al vizitei Ambasadorul Iranului în Rusia, Kazem Jalali, a transmis pe platforma X că Iranul și Rusia prezintă „un front comun” în fața „forțelor hegemonice mondiale”, care s-ar opune țărilor ce aspiră „la o lume lipsită de unilateralism și de dominație occidentală”. Canalul pakistanez și miza Strâmtorii Ormuz În lipsa unei întâlniri directe cu emisarii americani, Araghchi își intensifică contactele, cu accent pe rolul Pakistanului ca mediator cu Washingtonul. În cadrul vizitei la Islamabad, ministrul iranian a discutat cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, și cu premierul Shehbaz Sharif, apoi a mers în Oman, unde s-a întâlnit cu sultanul Haitham ben Tariq. A avut și o discuție telefonică cu omologul turc, Hakan Fidan, înainte de a reveni în Pakistan și de a pleca spre Rusia. Potrivit agenției iraniene Fars, Teheranul a transmis prin Pakistan „mesaje scrise” către Washington privind „liniile roșii” legate de programul nuclear și de Strâmtoarea Ormuz. În același context, Axios a relatat — citând un oficial american și două surse — că Iranul, prin mediatori pakistanezi, ar fi prezentat Statelor Unite o nouă propunere care ar viza redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încetarea războiului, urmând ca negocierile nucleare să fie amânate pentru o etapă ulterioară. Publicația mai susține că negocierile sunt în impas și că la Teheran există diviziuni privind concesiile nucleare. Tot Axios, citat de Digi24, scrie că președintele Donald Trump ar urma să țină luni o ședință în „Camera de criză” pe tema Iranului, împreună cu echipa sa de securitate națională și politică externă. Ce urmează Întrevederea Araghchi–Putin este prezentată ca parte a unui efort diplomatic accelerat, după lipsa de progres în contactele indirecte cu Washingtonul. Din informațiile disponibile în material, nu este precizat un calendar al unor negocieri directe SUA–Iran și nici detalii despre eventuale rezultate așteptate de la discuțiile din Rusia. [...]
O eventuală redeschidere a Strâmtorii Ormuz ar putea reduce presiunea pe fluxurile de petrol , după ce Iranul a transmis SUA, prin mediatori pakistanezi, o propunere care pune pe primul loc deblocarea rutei maritime și încetarea războiului, lăsând negocierile nucleare pentru o etapă ulterioară, potrivit Digi24 , care citează Axios. Propunerea apare pe fondul unui impas diplomatic și al diviziunilor din conducerea iraniană privind concesiile legate de programul nuclear. Ideea Teheranului, conform informațiilor citate de Axios, este să ocolească temporar dosarul nuclear pentru a ajunge mai repede la un acord care să rezolve criza din strâmtoare și „blocada americană”. Ce conține, pe scurt, propunerea transmisă prin mediatori Din informațiile prezentate, oferta ar avea o succesiune de pași care mută discuția de la nuclear la navigație și sancțiuni/blocadă: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și detensionarea crizei asociate; ridicarea blocadei americane; un armistițiu prelungit sau o încetare definitivă a războiului; abia ulterior, reluarea negocierilor nucleare. Casa Albă a primit propunerea, însă nu este clar dacă SUA sunt dispuse să o analizeze, potrivit aceleiași relatări. Miza pentru Washington: pârghia asupra exporturilor de petrol Materialul indică faptul că ridicarea blocadei și încheierea războiului ar reduce pârghia de negociere a președintelui Donald Trump în discuțiile ulterioare despre două obiective majore: eliminarea stocului de uraniu îmbogățit al Iranului și suspendarea îmbogățirii. Trump a sugerat într-un interviu pentru Fox News că vrea să continue blocada navală care afectează exporturile de petrol ale Iranului, în speranța că Teheranul va ceda „în următoarele câteva săptămâni”, conform textului citat. Ce urmează: ședință la Casa Albă și contacte regionale Se așteaptă ca Trump să țină luni o ședință în „Camera de criză” privind Iranul, împreună cu echipa de vârf pentru securitate națională și politică externă, potrivit a trei oficiali americani citați. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a discutat la Muscat cu oficiali din Oman, cu accent pe Strâmtoarea Ormuz, apoi s-a întors la Islamabad pentru o a doua rundă de discuții. Totodată, el urma să se deplaseze la Moscova pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, conform informațiilor din articol. Pozițiile rămân departe pe dosarul nuclear Washingtonul cere ca Iranul să suspende îmbogățirea uraniului pentru cel puțin un deceniu și să scoată uraniul îmbogățit din țară. În același timp, o sursă citată afirmă că în conducerea iraniană nu există consens privind modul de abordare a cererilor SUA, ceea ce explică, în această etapă, încercarea de a separa discuția despre Ormuz de negocierile nucleare. [...]
Iran a transmis SUA, prin mediatori pakistanezi, o propunere de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, dar condiția-cheie este ridicarea blocadei americane , potrivit The Jerusalem Post , care citează Axios, un oficial american și două surse familiarizate cu discuțiile. Miza imediată este reluarea navigației pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale, în timp ce negocierile nucleare ar urma să fie amânate pentru o etapă ulterioară. Propunerea iraniană ar presupune ca SUA să ridice blocada asupra „activelor iraniene” care traversează Strâmtoarea Hormuz. În material se arată că această blocadă este prezentată drept principalul instrument de presiune al Washingtonului asupra Teheranului în perspectiva unui acord nuclear. Președintele american Donald Trump a indicat duminică faptul că intenționează să mențină blocada până la încheierea unui „acord complet” cu regimul iranian. Într-o declarație pentru Fox News, Trump a susținut că Iranul ar fi sub presiune, invocând riscuri tehnice și economice asociate opririi fluxurilor de petrol. Tot duminică, Trump era așteptat să aibă o reuniune în Situation Room pe tema Iranului, împreună cu echipa sa de securitate națională și politică externă, pentru a evalua opțiunile de acțiune în perioada următoare, potrivit aceleiași relatări. Discuții regionale: Oman și Pakistan, în prim-plan În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a plecat din Oman după „discuții bilaterale”, mulțumind autorităților de la Muscat și indicând că pe agendă s-au aflat și „modalități de a asigura tranzitul în siguranță”, în beneficiul statelor vecine și al economiei globale. Araghchi a transmis mesajul pe platforma X, după vizită. Potrivit articolului, Araghchi a plecat apoi spre Moscova, într-o serie de consultări cu aliați regionali, pe fondul discuțiilor cu SUA. Înainte de Oman, el s-a întâlnit cu oficiali pakistanezi la Islamabad, Pakistanul fiind menționat ca intermediar în transmiterea propunerii către Washington. [...]
Întreruperile de internet și noul val de arestări politice arată că Rusia intră într-o fază de control intern mai dur, cu efecte directe asupra economiei digitale și a libertății de exprimare , potrivit Antena 3 . În contextul în care nemulțumirea publică față de Vladimir Putin ar da semne că se accentuează, autoritățile își intensifică represiunea, inclusiv prin măsuri care afectează comerțul online și accesul la servicii electronice. Textul notează că, la patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, Rusia a suportat costuri economice ale războiului, în timp ce serviciile de securitate au ținut protestele sub control. În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu ar fi oferit un „impuls neașteptat” efortului de război al Rusiei, prin creșterea prețurilor la petrol. Presiune pe economie și pe viața digitală Un element care a „atins o coardă sensibilă” este seria de întreruperi digitale din orașe rusești. Potrivit materialului, aceste pene au afectat comerțul online și au făcut multe aplicații și servicii electronice inaccesibile, alimentând iritarea în rândul populației. Vladimir Putin a comentat public aceste întreruperi, legându-le de măsuri de securitate pentru prevenirea atacurilor teroriste și sugerând, totodată, că informarea prealabilă extinsă ar putea dăuna operațiunilor. „Nu pot să nu remarc ceea ce întâlnesc oamenii și în marile orașe. Este rar, dar, din păcate, se întâmplă. Mă refer la anumite probleme de internet și întreruperi din marile zone metropolitane.” „Informațiile publice extinse în avans pot dăuna activităților operative, deoarece infractorii, până la urmă, aud și văd totul.” Represiune accelerată: edituri, jurnaliști, ONG-uri Materialul descrie un nou val de arestări politice și percheziții „intens mediatizate” în ultimele săptămâni, pe fondul restrângerii spațiului civic. Printre exemplele invocate: percheziționarea sediilor editurii Eksmo și reținerea unor membri ai personalului, într-o anchetă penală privind ceea ce autoritățile susțin că ar fi „propagandă LGBTQ”; Eksmo deține marca Popcorn Books, închisă în ianuarie; percheziția la redacția Novaya Gazeta , publicație independentă care și-a închis ediția tipărită după invazia Ucrainei din 2022, dar continuă online; desemnarea organizației Memorial drept „extremistă”, în aceeași zi cu percheziția la Novaya Gazeta. În cazul editurii Eksmo, agenția de stat TASS a relatat că manageri de top au fost eliberați pe cauțiune după audieri, conform articolului. Componenta de reglementare: „extremismul” ca instrument Un punct-cheie este folosirea cadrului legal privind „extremismul” pentru a limita activismul și exprimarea publică. Articolul amintește că, în 2023, Curtea Supremă a Rusiei a declarat ceea ce autoritățile numesc „mișcarea internațională LGBTQ” drept organizație extremistă, cu potențiale pedepse penale severe, inclusiv în situații care țin de publicare de carte. Într-un comunicat citat, șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a spus că desemnarea Memorial „criminalizează efectiv activitatea critică în domeniul drepturilor omului” în Rusia. Reabilitarea simbolurilor sovietice și tensiuni externe În paralel cu presiunea asupra presei și societății civile, autoritățile ruse readuc în prim-plan simboluri ale represiunii sovietice. Articolul menționează redenumirea Academiei FSB în onoarea lui Feliks Dzerjinski, fondatorul poliției secrete sovietice. Totodată, potrivit Reuters (citată de Antena 3), ambasadele Poloniei, Estoniei, Lituaniei și Letoniei au protestat la Ministerul rus de Externe după demontarea unui complex memorial din Tomsk dedicat victimelor poliției secrete sovietice. Materialul mai notează și controverse legate de o expoziție instalată la Memorialul Katyn. Ce urmează, pe baza informațiilor din articol Concluzia materialului este că extinderea și intensificarea represiunii asupra vieții civice „nu dă semne că s-ar diminua”. În plan practic, combinația dintre controlul informației, măsuri de aplicare a legii și întreruperi digitale riscă să adâncească presiunea asupra economiei online și să reducă și mai mult canalele de informare independentă din Rusia. [...]
Atacurile ucrainene cu rază lungă continuă să lovească infrastructura petrolieră rusă , profitând de apărarea antiaeriană „suprasolicitată” a Rusiei, într-o evoluție care poate pune presiune atât pe logistica militară, cât și pe fluxurile de produse energetice din regiune, potrivit Kyiv Post , care publică cele mai recente concluzii ale Institute for the Study of War (ISW) pentru 26 aprilie 2026. În „Key takeaways”, ISW notează că această campanie de lovituri la distanță vizează nu doar active militare din Rusia și Crimeea ocupată, ci și infrastructură de petrol, sugerând o vulnerabilitate persistentă a sistemelor ruse de apărare aeriană în fața atacurilor repetate. Ce semnalează ISW despre situația din teren Pe lângă componenta de lovituri în adâncime, evaluarea menționează două evoluții operaționale punctuale: forțele ruse „au avansat recent” în direcția Oleksandrivka; Rusia a lansat peste noapte 144 de drone către Ucraina. Materialul publicat de Kyiv Post include și o hartă ISW, fără a detalia în text locațiile exacte ale loviturilor asupra infrastructurii petroliere sau amploarea pagubelor. De ce contează: presiune pe energie și pe capacitatea de apărare Din perspectivă economică și de funcționare a sectorului energetic, referirea explicită la „infrastructură de petrol” indică faptul că țintele nu sunt doar militare, ci și noduri care pot influența producția, stocarea sau transportul. În paralel, faptul că ISW descrie apărarea aeriană rusă drept „suprasolicitată” sugerează costuri operaționale în creștere pentru protejarea unor obiective extinse, inclusiv în Crimeea ocupată. În lipsa unor date suplimentare în textul sursei (volum afectat, instalații vizate, întreruperi), impactul exact asupra pieței nu poate fi cuantificat din această actualizare, însă direcția indicată este una de risc recurent pentru infrastructura energetică din zona de conflict. [...]
