Știri
Știri din categoria Externe
Războiul dintre Statele Unite și Iran ar putea avea mai multe finaluri posibile, de la un acord diplomatic până la prăbușirea regimului de la Teheran sau retragerea unilaterală a Washingtonului. Analiza este prezentată într-un material publicat de Axios, care examinează principalele scenarii discutate în mediul politic și militar american.
Conflictul a început într-un context geopolitic tensionat, iar declarațiile contradictorii ale administrației americane au creat incertitudine privind modul în care s-ar putea încheia războiul. Potrivit analizei citate, fiecare săptămână fără o soluție politică riscă să amplifice instabilitatea internațională și presiunile economice interne asupra administrației de la Washington.
1. Acord negociat și încetarea focului
Unul dintre scenariile luate în calcul este reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian și semnarea unui acord care să limiteze definitiv dezvoltarea armelor nucleare. Înaintea izbucnirii conflictului, Iranul și SUA au avut mai multe runde de discuții indirecte la Geneva, însă acestea nu au dus la un acord.
2. Modelul Venezuela
Președintele Donald Trump a făcut comparații cu situația din Venezuela, unde SUA au sprijinit schimbarea conducerii politice. Într-un scenariu similar, Washingtonul ar putea încerca să susțină apariția unei conduceri alternative la Teheran. Experții avertizează însă că structura politică și religioasă a Iranului face o astfel de strategie mult mai dificilă.
3. Revoltă populară și prăbușirea regimului
Moartea liderului suprem Ali Khamenei, criza economică și protestele interne ar putea genera o revoltă populară care să ducă la căderea regimului. Totuși, opoziția iraniană nu are în prezent o conducere unificată sau o structură organizată capabilă să preia puterea.
4. Operațiune militară pentru distrugerea programului nuclear
Un alt scenariu discutat ar implica trimiterea unor forțe speciale americane și israeliene în Iran pentru a captura sau distruge stocurile de uraniu îmbogățit. O astfel de operațiune ar încheia conflictul prin eliminarea directă a amenințării nucleare, dar ar presupune trupe la sol într-un teritoriu unde Iranul încă dispune de capacități militare active.
5. Declarație de victorie și retragere americană
În acest scenariu, administrația americană ar decide că infrastructura militară a Iranului a fost suficient slăbită și ar anunța victoria, retrăgând forțele fără o schimbare politică majoră la Teheran. Analiștii spun însă că o astfel de soluție ar putea lăsa deschisă posibilitatea reluării conflictului în viitor.
Potrivit analizei, conflictul a izbucnit relativ brusc și ar putea să se încheie la fel de imprevizibil. Evoluțiile politice din Iran, poziția Israelului și presiunile interne din Statele Unite vor influența decisiv modul în care acest război se va încheia.
Recomandate
Germania încearcă să reducă riscul unei rupturi operaționale în NATO prin reafirmarea cooperării militare cu SUA, în contextul în care Donald Trump a vorbit despre o posibilă reducere a trupelor americane staționate pe teritoriul german, potrivit Mediafax . Cancelarul Friedrich Merz a susținut, într-un discurs la o școală militară din Munster, că activitatea comună cu Statele Unite și aliații NATO se desfășoară „cot la cot”, „în beneficiul nostru reciproc” și în cadrul „unui parteneriat transatlantic profund”. „Lucrăm aici și în alte locații cheie din Germania, alături de Statele Unite și aliații noștri NATO. Această activitate se desfășoară cot la cot, în beneficiul nostru reciproc și în cadrul unui parteneriat transatlantic profund.” Merz a mai spus că Berlinul este „în contact strâns și de încredere” cu partenerii, „inclusiv, și în special” cu Washingtonul, fiind citat de Politico. În același mesaj, cancelarul a legat consolidarea capabilităților de apărare ale Germaniei de obiectivul unui „parteneriat transatlantic reînnoit” și de menținerea unei „busole” orientate către „un NATO puternic” și un parteneriat „fiabil”. Miza operațională: prezența americană din Germania Germania găzduiește aproximativ 36.000 de soldați americani, în baze strategice precum baza aeriană Ramstein, descrisă ca având un rol esențial în apărarea Europei și în operațiunile militare globale ale SUA. Pe acest fundal, Donald Trump a transmis miercuri că Statele Unite „analizează și examinează” posibilitatea reducerii efectivelor din Germania și că o decizie va fi luată „foarte curând”. Declarația a venit după ce Merz a afirmat că iranienii sunt mai puternici decât se estima și că SUA nu au o strategie convingătoare în negocierile de pace cu Teheranul. [...]
Avertismentul lui Putin către Trump ridică miza geopolitică pentru un nou atac asupra Iranului , într-un moment în care Rusia își reafirmă sprijinul pentru Teheran și sugerează că o escaladare militară ar avea efecte care depășesc regiunea, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de președintele rus Vladimir Putin în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său american Donald Trump, a anunțat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov. Putin a avertizat asupra „consecințelor inevitabile și extrem de dăunătoare” dacă Statele Unite și Israelul ar recurge „încă o dată” la o acțiune militară împotriva Iranului. Ce spune Moscova despre riscul de escaladare Potrivit lui Ușakov, Putin a indicat că impactul unui nou atac nu s-ar limita la Iran și vecinii săi, ci ar afecta „întreaga comunitate internațională”. Informația este relatată de News, citată de Adevărul. În același timp, articolul notează că Moscova rămâne unul dintre principalii susținători ai Republicii Islamice în războiul cu Israelul, aliat al Statelor Unite. Sprijinul pentru Teheran, reconfirmat public În paralel cu avertismentul transmis lui Trump, Putin i-a dat asigurări ministrului iranian de Externe, Abbas Araghchi , că Rusia va face „totul” pentru a ajuta la aducerea păcii în Orientul Mijlociu. Într-o întâlnire anterioară cu șeful diplomației iraniene, Putin a declarat: „Noi vedem cu ce curaj şi eroism luptă poporul iranian pentru independenţa sa” Tot atunci, liderul rus l-a asigurat pe Araghchi că Moscova intenționează să își „continue relația strategică” cu Teheranul. Contextul imediat Adevărul leagă avertismentul de convorbirea telefonică dintre Trump și Putin, detaliată într-un material separat, și de discuțiile recente ale lui Putin cu ministrul iranian de Externe, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]
Armata SUA ia în calcul desfășurarea rachetelor hipersonice Dark Eagle în Orientul Mijlociu , o mutare care ar ridica semnificativ capacitatea operațională de lovire la distanță și ar marca, dacă va fi aprobată, prima utilizare „în condiții reale” a unei astfel de arme, potrivit Antena 3 . Comandamentul Central al forțelor americane (CENTCOM) a cerut oficial permisiunea de a trimite rachete hipersonice Dark Eagle în regiune pentru eventuale atacuri asupra Iranului, conform unor surse citate de Bloomberg și preluate de Moscow Times. Motivația invocată este că Iranul și-ar fi mutat lansatoarele de rachete în zone aflate dincolo de raza de acțiune a actualelor sisteme americane de precizie, care pot lovi la maximum 480 km. În acest context, Dark Eagle ar acoperi o nevoie de rază lungă: sistemul are o rază de acțiune de aproximativ 2.700 km și poate depăși viteza de 6.100 km/h, fiind proiectat să execute manevre care să îngreuneze interceptarea de către apărarea antiaeriană. Costuri și disponibilitate: o capabilitate scumpă, în număr limitat Dincolo de avantajul tactic, decizia ar avea implicații operaționale și de resurse. O singură rachetă Dark Eagle, produsă de Lockheed Martin , costă circa 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei), iar SUA ar deține în prezent cel mult opt unități, potrivit informațiilor din material. Decizia nu e luată, pe fondul unui armistițiu și al presiunii pentru negocieri Sursele citate arată că nu există încă o decizie finală privind trimiterea rachetelor. Solicitarea vine în pofida armistițiului dintre SUA și Iran, valabil de la 9 aprilie. Potrivit Axios, comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, ar urma să îl informeze joi, 30 aprilie, pe președintele Donald Trump despre pașii posibili împotriva Iranului, inclusiv un plan de atacuri „scurte și puternice” care ar viza și obiective de infrastructură. Washingtonul ar miza pe ideea că o demonstrație de forță ar putea împinge Iranul spre negocieri mai flexibile privind programul nuclear. În paralel, The Wall Street Journal scrie că Trump ar fi ordonat pregătirea unei blocade maritime de durată, cu scopul de a crește presiunea economică și de a bloca exporturile de petrol ale Iranului, iar surse citate de Axios susțin că liderul de la Casa Albă ar fi gata să reia operațiunile militare dacă Teheranul nu face concesii. [...]
Donald Trump ia în calcul reducerea trupelor SUA din Germania , o mișcare care ar putea schimba rapid configurația operațională a prezenței militare americane în Europa, pe fondul tensiunilor politice dintre Washington și Berlin, potrivit Agerpres . Președintele Statelor Unite a scris pe platforma Truth Social că „Statele Unite studiază și iau în considerare în prezent posibilitatea unei reduceri a efectivelor militare din Germania”, adăugând că o decizie va fi luată „foarte curând”. Contextul politic: disputa Trump–Merz, legată de Iran Declarația vine după o serie de critici dure ale lui Trump la adresa cancelarului german Friedrich Merz , în contextul războiului din Iran. Trump l-a acuzat pe Merz, tot pe Truth Social, că „nu știe despre ce vorbește” în legătură cu Iranul. La rândul său, Merz afirmase că „americanii nu au în mod clar nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” prima putere mondială. Ce urmează Din informațiile transmise, nu rezultă câte trupe ar putea fi retrase și nici un calendar, dincolo de indicația că decizia ar urma să fie luată „foarte curând”. Agerpres notează că informația este transmisă de AFP și Reuters. [...]
Documente depuse în instanță pun sub semnul întrebării cine a tras glonțul care a lovit un ofițer Secret Service în incidentul armat de la dineul corespondenților de la Casa Albă , unde autoritățile americane au susținut inițial că suspectul ar fi tras asupra agentului în timp ce încerca să-l asasineze pe Donald Trump, potrivit Digi24 . Moțiunea de arestare preventivă depusă miercuri în cazul suspectului Cole Tomas Allen (31 de ani) descrie că acesta ar fi tras cu o pușcă „în direcția scărilor” care duceau spre sala de bal unde se aflau Trump, oficiali ai administrației și reprezentanți ai presei. Totuși, documentul nu afirmă că Allen ar fi țintit sau ar fi tras în ofițerul Secret Service despre care autoritățile au spus că a fost împușcat în piept, fiind protejat de vestă antiglonț. În același document, procurorii menționează că un ofițer a tras de cinci ori, dar nu precizează dacă acel ofițer sau altcineva a fost împușcat. În plus, moțiunea notează că un cartuș folosit a fost găsit în pușca suspectului. Diferențe între versiunea inițială și ce apare în actele depuse Elementul care schimbă lectura incidentului este contrastul dintre declarațiile publice inițiale și formulările din documentele judiciare. Procurorul general interimar Todd Blanche a spus anterior că, în opinia sa, focuri trase din pușca lui Allen l-au lovit pe ofițer, poziție pe care a repetat-o ulterior, adăugând însă că „încă analizăm acest aspect”. De cealaltă parte, Jeanine Pirro, procurorul american pentru Districtul Columbia, a declarat la câteva ore după incident că suspectul va fi acuzat de „agresiune asupra unui ofițer federal folosind o armă periculoasă”, acuzație care, potrivit relatării, nu se regăsește în capetele de acuzare formulate până acum. Procurorii l-au acuzat pe Allen de tentativă de asasinare a președintelui american, iar Pirro a indicat că ar putea urma acuzații suplimentare. Ce indică imaginile și ce rămâne neclar Relatarea guvernului a fost pusă la îndoială și de înregistrări de pe camere de supraveghere obținute de Washington Post, care, potrivit materialului citat, nu ar arăta că Allen ar fi tras cu arma. Investigația ziarului ar fi concluzionat că un ofițer a tras cu pistolul de mai multe ori asupra suspectului în timp ce acesta trecea în fugă prin punctul de control al hotelului Washington Hilton, iar în acele secunde alți membri ai securității ar fi putut ajunge în linia de foc. O declarație sub jurământ depusă anterior (luni) menționează împușcarea unui ofițer Secret Service identificat cu inițialele „V.G.”, dar nu precizează cine a tras. În aceeași declarație se arată că ofițerii Secret Service „au auzit un foc de armă puternic”, că V.G. a fost împușcat o dată și că acesta a tras de mai multe ori asupra lui Allen, care nu a fost rănit, ci a căzut la pământ. Serviciul Secret și Departamentul de Justiție nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar un oficial al Casei Albe a direcționat întrebările către forțele de ordine, conform relatării. [...]
Dmitri Medvedev contestă public capacitatea SUA de a media conflicte , într-un mesaj care intră în tensiune cu linia oficială a Kremlinului privind rolul Washingtonului în negocierile pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a spus că este „puțin probabil” ca Statele Unite să fie un mediator eficient în conflictele internaționale, invocând acțiuni ale SUA pe scena mondială. Declarațiile par să contrazică poziția oficială a Moscovei, care susține că SUA joacă un rol important în căutarea unei soluții de pace între Rusia și Ucraina. „Este greu de crezut că o țară care răpește președinți și declanșează conflicte cu ușurință poate acționa ca mediator eficient în toate situațiile.” Medvedev a făcut afirmația la un forum dedicat educației și a indicat drept exemple „războiul din Iran” și o operațiune a forțelor speciale americane, despre care a spus că a fost ordonată de președintele Donald Trump în ianuarie, pentru capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, și aducerea acestuia în SUA pentru a fi judecat pentru trafic de droguri. În același timp, el a susținut că administrația Trump depune eforturi pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, spre deosebire de cea a fostului președinte Joe Biden. Context: militarizarea Europei și recrutările din Rusia În intervenția sa, Medvedev a mai afirmat că Europa trece printr-un proces de militarizare intens, pe care l-a comparat cu perioada premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Totodată, el a prezentat date despre recrutarea în armata rusă: 450.000 de persoane ar fi semnat contracte pentru a se alătura forțelor armate ruse în 2025; alte 127.000 ar fi semnat contracte „până în prezent” în acest an. Potrivit Reuters, după mobilizarea obligatorie din 2022, considerată nepopulară, Moscova se bazează pe recrutarea de soldați profesioniști, oferind plăți generoase pentru înrolare, în contextul războiului din Ucraina, ajuns în al cincilea an. Nici Rusia, nici Ucraina nu publică date despre pierderile din conflict. Reuters notează că publicația rusă independentă Mediazona a confirmat cel puțin 213.858 de morți în rândul militarilor ruși până săptămâna trecută, într-un proiect comun cu serviciul rus al BBC. [...]
