Știri
Știri din categoria Externe
Războiul dintre Statele Unite și Iran ar putea avea mai multe finaluri posibile, de la un acord diplomatic până la prăbușirea regimului de la Teheran sau retragerea unilaterală a Washingtonului. Analiza este prezentată într-un material publicat de Axios, care examinează principalele scenarii discutate în mediul politic și militar american.
Conflictul a început într-un context geopolitic tensionat, iar declarațiile contradictorii ale administrației americane au creat incertitudine privind modul în care s-ar putea încheia războiul. Potrivit analizei citate, fiecare săptămână fără o soluție politică riscă să amplifice instabilitatea internațională și presiunile economice interne asupra administrației de la Washington.
1. Acord negociat și încetarea focului
Unul dintre scenariile luate în calcul este reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian și semnarea unui acord care să limiteze definitiv dezvoltarea armelor nucleare. Înaintea izbucnirii conflictului, Iranul și SUA au avut mai multe runde de discuții indirecte la Geneva, însă acestea nu au dus la un acord.
2. Modelul Venezuela
Președintele Donald Trump a făcut comparații cu situația din Venezuela, unde SUA au sprijinit schimbarea conducerii politice. Într-un scenariu similar, Washingtonul ar putea încerca să susțină apariția unei conduceri alternative la Teheran. Experții avertizează însă că structura politică și religioasă a Iranului face o astfel de strategie mult mai dificilă.
3. Revoltă populară și prăbușirea regimului
Moartea liderului suprem Ali Khamenei, criza economică și protestele interne ar putea genera o revoltă populară care să ducă la căderea regimului. Totuși, opoziția iraniană nu are în prezent o conducere unificată sau o structură organizată capabilă să preia puterea.
4. Operațiune militară pentru distrugerea programului nuclear
Un alt scenariu discutat ar implica trimiterea unor forțe speciale americane și israeliene în Iran pentru a captura sau distruge stocurile de uraniu îmbogățit. O astfel de operațiune ar încheia conflictul prin eliminarea directă a amenințării nucleare, dar ar presupune trupe la sol într-un teritoriu unde Iranul încă dispune de capacități militare active.
5. Declarație de victorie și retragere americană
În acest scenariu, administrația americană ar decide că infrastructura militară a Iranului a fost suficient slăbită și ar anunța victoria, retrăgând forțele fără o schimbare politică majoră la Teheran. Analiștii spun însă că o astfel de soluție ar putea lăsa deschisă posibilitatea reluării conflictului în viitor.
Potrivit analizei, conflictul a izbucnit relativ brusc și ar putea să se încheie la fel de imprevizibil. Evoluțiile politice din Iran, poziția Israelului și presiunile interne din Statele Unite vor influența decisiv modul în care acest război se va încheia.
Recomandate
Iranul cere garanții că nu va mai fi atacat de SUA și Israel pentru a accepta un acord de încetare a focului , condiție pe care Teheranul a transmis-o prin intermediari regionali în cadrul discuțiilor informale privind oprirea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Bloomberg . Potrivit unor oficiali familiarizați cu negocierile, Iranul a transmis că ar putea accepta un armistițiu doar dacă primește garanții clare că nici Statele Unite, nici Israelul nu vor relua atacurile militare în viitor . Temerea principală a Teheranului este că Israelul ar putea continua loviturile chiar și după încheierea actualului conflict. Negocieri indirecte prin intermediari Discuțiile dintre părți nu se desfășoară direct, ci prin canale neoficiale, facilitate de state europene și din Orientul Mijlociu. Sursele citate spun că aceste contacte încearcă să identifice o formulă acceptabilă pentru oprirea ostilităților, însă nu este clar dacă Washingtonul ar fi dispus să ofere garanțiile cerute de Iran sau dacă ar putea determina Israelul să facă același lucru. În paralel, liderii iranieni transmit mesaje publice privind condițiile pentru pace. Condițiile anunțate de Teheran Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că oprirea războiului depinde de trei elemente principale: recunoașterea „drepturilor legitime ale Iranului”; plata unor reparații pentru pagubele provocate ; oferirea unor garanții internaționale ferme împotriva viitoarelor atacuri . Potrivit liderului iranian, acest mesaj a fost transmis inclusiv liderilor din Rusia și Pakistan. Poziția administrației americane De partea cealaltă, administrația de la Washington transmite un mesaj mult mai dur. Oficialii americani spun că președintele Donald Trump va decide momentul încheierii războiului , iar condiția impusă până acum de liderul american este „capitularea necondiționată” a Iranului. Această poziție ridică semne de întrebare cu privire la șansele reale ale unui acord rapid de încetare a focului, deoarece cerințele celor două părți par, în acest moment, dificil de reconciliat. În aceste condiții, negocierile indirecte continuă, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu depinde în mare măsură de deciziile politice ale Washingtonului, ale Israelului și ale conducerii iraniene. [...]
Cuba a confirmat oficial că a început discuții cu Statele Unite , după luni în care autoritățile de la Havana au negat existența unor negocieri, pe fondul presiunii economice crescânde exercitate de administrația președintelui Donald Trump. Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a declarat într-un mesaj difuzat la televiziunea de stat că dialogul urmărește găsirea unor soluții pentru disputele bilaterale dintre cele două țări. El a precizat că negocierile sunt conduse de partea cubaneză împreună cu fostul lider Raul Castro și alți oficiali ai Partidului Comunist, însă nu a menționat cine reprezintă partea americană. O schimbare de poziție a Havanei Confirmarea vine după luni în care guvernul cubanez a respins informațiile despre eventuale întâlniri cu Washingtonul, deși presa relatase despre discuții neoficiale desfășurate în culise. Anunțul a fost făcut la scurt timp după ce Cuba a decis eliberarea a 51 de deținuți , gest prezentat drept unul de bunăvoință în urma unor discuții cu Vaticanul. Sfântul Scaun ar avea un rol discret de mediator în dialogul dintre cele două state. Presiune economică puternică Negocierile au loc într-un moment dificil pentru economia cubaneză. După capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro de către forțele americane la începutul anului, livrările de petrol către Cuba – principala sursă de energie a insulei – au fost întrerupte. În paralel, administrația Trump a impus sancțiuni suplimentare și măsuri care limitează accesul Cubei la combustibil și resurse energetice. Consecințele sunt vizibile în viața de zi cu zi: penele de curent pot dura mai multe zile ; lipsa alimentelor, combustibilului și medicamentelor s-a accentuat; economia insulei se confruntă cu o criză profundă. Pe fondul acestei situații, mulți locuitori ai Havanei spun că populația este epuizată de criză și speră ca negocierile cu Washingtonul să aducă o ameliorare, chiar și modestă. Poziția Statelor Unite Președintele Donald Trump a afirmat în mai multe rânduri că regimul cubanez ar putea fi aproape de colaps. El l-a desemnat pe secretarul de stat Marco Rubio , fiul unor emigranți cubanezi, să coordoneze partea americană a discuțiilor. Deocamdată, Washingtonul nu a oferit detalii oficiale despre negocieri. [...]
Imaginile satelitare arată că bombardierele americane au lovit instalația nucleară Taleghan 2 din Iran cu bombe antibuncăr. Potrivit analizei publicate de The War Zone , fotografii realizate pe 11 martie indică trei cratere mari în complexul militar Parchin, într-o zonă despre care serviciile occidentale suspectează de mult timp că este legată de cercetări pentru arme nucleare. Imaginile, furnizate de compania Vantor (fosta Maxar Technologies) și analizate de Institutul pentru Știință și Securitate Internațională, arată găuri de penetrare în partea superioară a instalației, similare cu cele produse de bombe antibuncăr. Experții spun că aceste lovituri ar fi putut viza direct structurile subterane ale clădirii, unde ar fi fost desfășurate activități legate de proiectarea armelor nucleare, acuzații pe care Iranul le-a respins constant. Atacul ar reprezenta prima lovitură confirmată asupra sitului Taleghan 2 în actuala campanie militară comună a Statelor Unite și Israelului, începută pe 28 februarie 2026. Alte zone ale complexului Parchin au fost bombardate anterior, pe 6 martie, însă această instalație fusese evitată la acel moment. Modelul craterelor seamănă cu daunele produse în 2025 la instalațiile nucleare iraniene de la Fordow și Natanz în timpul operațiunii „Midnight Hammer”, când bombardierele stealth B-2 au lansat bombe GBU-57 Massive Ordnance Penetrator de aproximativ 13,6 tone, cele mai puternice muniții convenționale antibuncăr din arsenalul american. Comandamentul Central al SUA nu a confirmat însă oficial dacă acest tip de armament a fost utilizat în atacul asupra Taleghan 2 . Instalația Taleghan 2 este considerată de analiști o unitate unde ar fi fost produse explozive speciale utilizate în proiectarea focoaselor nucleare. Situl fusese distrus anterior într-un atac israelian din octombrie 2024, dar Iranul a început reconstrucția în mai 2025. Înainte de actualul conflict, autoritățile iraniene au încercat să fortifice complexul, turnând un strat masiv de beton și acoperindu-l cu pământ pentru a-l transforma într-un buncăr greu de distrus. Experții spun că tocmai aceste lucrări de fortificare ar fi determinat folosirea unor muniții extrem de puternice pentru a lovi instalația. Deocamdată nu este clar dacă atacul a distrus definitiv complexul, având în vedere că Iranul a reușit să reconstruiască instalația de mai multe ori în ultimii ani. [...]
Războiul dintre SUA, Israel și Iran a provocat sute de atacuri în Orientul Mijlociu , după 13 zile de conflict în care loviturile aeriene, atacurile cu rachete și drone s-au extins din Iran până în statele din Golf și Liban, potrivit unei analize publicate de BBC . Datele verificate arată amploarea unei confruntări care implică mai multe fronturi și afectează infrastructură militară, energetică și civilă. Conflictul a început pe 28 februarie 2026 , când Statele Unite și Israelul au lansat primele atacuri asupra Iranului, declarând că vizează conducerea și infrastructura militară a regimului. În acele lovituri inițiale a fost ucis la Teheran liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Analiza realizată de BBC Verify indică amploarea bombardamentelor: cel puțin 136 de atacuri confirmate vizual în Iran; 64 de lovituri doar în capitala Teheran ; peste 5.500 de ținte lovite , potrivit armatei americane; 1.276 de civili uciși , inclusiv cel puțin 200 de copii, conform Human Rights Activists News Agency. Imaginile din satelit arată distrugeri în mai multe puncte strategice ale Iranului, inclusiv: instalația nucleară de la Natanz ; mai multe baze de rachete; aeroportul Mehrabad din Teheran; instalații petroliere lovite în urma bombardamentelor. De asemenea, forțele americane au anunțat că au distrus 60 de nave militare iraniene , inclusiv 16 nave capabile să plaseze mine navale în apropierea strâmtorii Hormuz. Analiza BBC Verify confirmă avarierea sau distrugerea a cel puțin 11 nave la bazele navale Konarak și Bandar Abbas. În paralel, Iranul a extins conflictul prin atacuri asupra statelor din Golf. Rachete și drone au lovit sau vizat mai multe țări din regiune: Bahrain – incendiu major lângă aeroportul internațional; Emiratele Arabe Unite – o clădire din Dubai a fost avariată de resturi rezultate din interceptarea unei drone; Kuweit – aeroportul principal a fost lovit fără victime; Qatar, Oman, Arabia Saudită și Irak – atacuri raportate în diferite puncte. Potrivit autorităților din Emiratele Arabe Unite, de la începutul războiului au fost lansate asupra țării 268 de rachete și 1.514 drone . Conflictul s-a extins și în Liban. Gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a lansat rachete asupra Israelului, iar armata israeliană a răspuns cu aproximativ 70 de lovituri aeriene în Beirut . Ministerul Sănătății libanez a anunțat că 570 de persoane au murit de la începutul ofensivelor israeliene. În același timp, atacurile asupra transportului maritim continuă în Golful Persic, unde cel puțin 18 nave comerciale au fost lovite de la declanșarea conflictului, potrivit UK Maritime Trade Operations. [...]
Donald Trump afirmă că ofensiva militară împotriva Iranului este aproape încheiată , susținând că „ practic nu mai este nimic de atacat ” după loviturile efectuate de Statele Unite și Israel în ultimele zile. Declarația a fost făcută miercuri, 11 martie 2026, într-un interviu acordat publicației Axios. Președintele american a afirmat că operațiunea militară lansată împotriva Iranului la 28 februarie 2026 și-a atins în mare parte obiectivele și că conflictul s-ar putea încheia în curând. „Practic nu mai este nimic de atacat”, a declarat Trump, adăugând că finalul războiului depinde de decizia sa: „De îndată ce voi dori să se termine, se va termina”. Totuși, mesajul său contrastează cu pozițiile unor oficiali americani și israelieni, care spun că nu există încă o decizie internă privind oprirea operațiunilor militare . Potrivit acestora, planurile actuale prevăd cel puțin încă două săptămâni de atacuri asupra unor ținte din Iran . În același timp, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a anunțat că ofensiva comună a Israelului și Statelor Unite va continua „fără limită de timp” până când vor fi atinse toate obiectivele militare stabilite. Unul dintre episoadele recente ale conflictului a avut loc în Strâmtoarea Hormuz , o rută strategică prin care trece aproximativ 20% din petrolul transportat la nivel global. Potrivit informațiilor americane, Iranul ar fi început să amplaseze mine maritime în zonă. Trump a confirmat că forțele americane au distrus 16 ambarcațiuni iraniene folosite pentru instalarea minelor , într-un atac desfășurat marți. Oficialii militari spun că această operațiune a perturbat planurile Iranului de a amenința traficul maritim din strâmtoare. Comandantul Comandamentului Central al SUA ( CENTCOM ), amiralul Brad Cooper , a declarat că obiectivul operațiunilor militare este eliminarea capacității Iranului de a proiecta putere militară în regiune și de a ataca navele comerciale. Conflictul a avut consecințe majore și asupra conducerii iraniene. Potrivit informațiilor citate de agențiile internaționale, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis într-un atac israelian la Teheran în prima zi a războiului . [...]
Donald Trump a declarat că războiul cu Iranul este „aproape încheiat”, în timp ce atacurile aeriene asupra Teheranului s-au intensificat. Potrivit informațiilor citate de Critical Threats , conflictul dintre SUA, Israel și Iran a ajuns în a 11-a zi, iar bombardamentele asupra capitalei iraniene au fost descrise drept cele mai intense de la începutul operațiunilor militare, declanșate pe 28 februarie 2026. În noaptea de 9 spre 10 martie, forțele americane și israeliene au lovit mai multe obiective militare din Teheran, inclusiv ceea ce armata israeliană a identificat drept sediul Forței Quds a Gardienilor Revoluției și un centru subteran de cercetare militară aflat la Universitatea Imam Hossein. Atacuri au fost raportate și în orașul Bandar Abbas, unde ar fi fost vizată o bază aeriană tactică a armatei iraniene. Potrivit analizelor militare, până acum au fost lovite 11 dintre cele 17 baze ale forțelor aeriene iraniene. În același timp, oficialii americani susțin că capacitatea Iranului de a riposta a scăzut semnificativ. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a declarat că în ultimele 24 de ore Iranul a lansat cel mai mic număr de rachete de la începutul conflictului. Un oficial israelian citat de presa locală a afirmat că aproximativ 80% dintre lansatoarele de rachete ale Iranului ar fi fost distruse, deși armata israeliană avertizează că o parte dintre rachetele balistice iraniene conțin focoase cu dispersie. Bilanțul victimelor continuă să crească. Potrivit datelor Pentagonului citate de presa americană, 140 de militari americani au fost răniți de la începutul conflictului, iar șapte au murit. Majoritatea deceselor au avut loc după un atac iranian asupra unui centru operațional din Kuweit. În Iran, autoritățile au anunțat peste 1.200 de morți și mai mult de 12.000 de răniți, în timp ce organizații independente estimează pierderi mult mai mari în rândul forțelor armate iraniene. Declarațiile lui Donald Trump au transmis însă semnale contradictorii . Președintele american a afirmat într-un interviu că războiul este „foarte complet” și că Iranul ar fi rămas fără flotă, fără aviație și fără sisteme de comunicații funcționale. Cu toate acestea, la scurt timp după declarație, Pentagonul a transmis pe rețelele sociale că operațiunile militare „abia au început”. Trump a avertizat totodată că Statele Unite ar putea intensifica atacurile dacă Iranul încearcă să blocheze transporturile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Liderul american a scris pe rețeaua Truth Social că, în cazul unei astfel de acțiuni, Iranul ar fi lovit „de douăzeci de ori mai puternic” decât până acum. [...]
