Știri
Știri din categoria Externe
China a cerut Statelor Unite să nu invoce alte țări drept pretext pentru a-și urmări propriile interese strategice, după ce președintele american Donald Trump a declarat că SUA vor prelua Groenlanda „într-un fel sau altul”, pentru a nu ajunge „pe mâinile Rusiei sau Chinei”, transmite Digi24, citând agenția Reuters.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a subliniat că Arctica este o regiune de interes internațional și că Beijingul își desfășoară activitățile acolo în spiritul păcii, al stabilității și al dezvoltării durabile. În plus, a insistat asupra dreptului tuturor națiunilor de a desfășura activități legale în zonă.
Declarațiile Chinei vin în contextul unei serii de afirmații făcute de Donald Trump, care a reiterat public că dorește ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite. La bordul Air Force One, duminică, Trump a afirmat că nu este vorba despre o „închiriere” pe termen scurt, ci despre obținerea unui „titlu de proprietate” asupra insulei, considerată de el o zonă de interes strategic major. „Dacă nu o luăm noi, o vor face Rusia sau China”, a avertizat liderul american.
Această poziție a fost exprimată și vineri, când Trump a susținut că Washingtonul trebuie să acționeze în privința Groenlandei pentru a preveni o extindere a influenței chineze sau ruse în regiune. El a invocat totodată importanța strategică a insulei și prezența tot mai activă a navelor rusești și chineze în apele arctice.
Însă Danemarca a respins ferm aceste intenții. Premierul Mette Frederiksen a avertizat că o acțiune unilaterală a SUA asupra Groenlandei ar putea duce la destrămarea NATO. Groenlanda, parte a Regatului Danemarcei de peste 600 de ani, beneficiază în prezent de un statut semiautonom și este dependentă economic de sprijinul financiar oferit de guvernul de la Copenhaga, în valoare de aproximativ un miliard de dolari anual. Totodată, insula deține importante resurse naturale, inclusiv zăcăminte de petrol și gaze.
În ciuda tensiunilor, nici SUA, nici China nu au anunțat inițiative concrete în sensul preluării controlului asupra Groenlandei, dar disputa ridică semne de întrebare asupra viitorului echilibrului geopolitic în regiunea Arctică, în contextul schimbărilor climatice și al accesului tot mai facil la rutele maritime și resursele subsolului.
Recomandate
Rusia are probleme în aprovizionarea cu motoare cu reacție chinezești pentru dronele de atac cu rază lungă , după intervenții coordonate ale Ucrainei și ale partenerilor internaționali, potrivit Kyiv Post . Informația este relevantă pentru evoluția războiului deoarece vizează direct lanțurile de aprovizionare care susțin capacitatea Moscovei de a menține bombardamente aeriene la distanță. Declarațiile au fost făcute la conferința anuală Yalta European Strategy (YES 2026), la Kiev, de către Vadym Skibitsky , adjunct al șefului Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (HUR). El a susținut că dificultățile Rusiei sunt legate de motoare provenite din China și a cerut extinderea sancțiunilor multilaterale asupra lanțurilor de aprovizionare. „De aceea subliniez încă o dată: sunt necesare sancțiuni internaționale. Astăzi, Federația Rusă are anumite probleme cu motoarele cu reacție pentru drone. Vorbim despre motoare din China. Acesta este rezultatul acțiunilor noastre și al acțiunilor partenerilor noștri.” De ce contează: presiune pe lanțul de aprovizionare, dar lovirea producției rămâne dificilă Skibitsky a afirmat că serviciile ucrainene au identificat rețeaua de întreprinderi rusești și de proiecte de producție comună care operează împreună cu furnizori chinezi. Totuși, el a avertizat că lovirea directă a acestor obiective este complicată, deoarece sunt amplasate la peste 2.000 km de graniță, ceea ce ar necesita capabilități de lovire la distanță, inclusiv drone. „Din păcate, sunt amplasate departe de granița noastră – la o distanță de peste 2.000 de kilometri. Lovirea unor astfel de ținte nu este ușoară. Acest lucru este posibil doar cu mijloace de lovire cu rază lungă, în special vehicule aeriene fără pilot.” În același context, oficialul a spus că Beijingul ar fi conștient de riscurile de reglementare și economice pentru industria sa dacă își adâncește implicarea comercială și logistică în industria de apărare a Rusiei pe timp de război. Efect operațional: Rusia ar fi constrânsă la utilizare „din producție”, pe fondul trecerii la drone cu reacție Materialul notează că, în ultimele săptămâni, Rusia s-a bazat tot mai mult pe muniții „kamikaze” cu motor cu reacție (loitering munitions) și pe sisteme hibride dronă–rachetă ca vector principal de lovire aeriană asupra orașelor și infrastructurii critice din Ucraina. Sunt menționate ca platforme principale Geran-4 și munițiile „Banderol”, mai ieftine. Serhiy Beskrestnov, consilier al președinției ucrainene pe tehnologie de apărare, a declarat că forțele ruse nu ar mai avea stocuri suficiente de drone Shahed cu propulsie cu reacție pentru raiduri masive de saturație, de tipul celor din fazele anterioare ale războiului. În schimb, susține el, Rusia ar folosi drone cu reacție „proaspăt produse”, direct de pe linia de asamblare, pentru a menține presiunea constantă asupra apărării aeriene ucrainene. Implicații pentru apărarea aeriană: viteză mai mare, rată de interceptare mai mică Kyiv Post arată că trecerea la motoare turbojet (motoare cu reacție de mici dimensiuni) schimbă profilul amenințării față de modelele Shahed mai vechi, cu elice și motor cu ardere internă. Dronele mai noi ar opera la altitudini de câțiva kilometri și ar atinge viteze între 400 și 600 km/h, ceea ce le apropie ca profil de zbor de rachetele de croazieră la joasă altitudine. În timp ce Ucraina ar intercepta „de rutină” peste 90% dintre variantele mai lente, sursa indică faptul că, pentru dronele cu reacție, rata de interceptare ar fi în jur de 60%, ceea ce ar obliga armata ucraineană să folosească mijloace mai scumpe: rachete sol-aer de categorie superioară și aviație de luptă. Ce componente chinezești sunt menționate Articolul afirmă că analizele tehnice ale munițiilor capturate au identificat în mod repetat componente de proveniență chineză în sistemele de ghidaj și propulsie ale dronelor folosite de Rusia. Este dat exemplul companiei Telefly Telecommunications Equipment din Shenzhen, indicată ca furnizor de microturbine și subansamble electronice către contractori ruși din apărare. Sursa mai notează că sancțiunile occidentale au vizat companii-paravan și intermediari care ar facilita transferuri prin Hong Kong și alte țări, însă oficiali ucraineni din domeniul apărării insistă că limitarea fluxului de motoare cu turbină din străinătate rămâne esențială pentru reducerea atacurilor aeriene rusești la distanță. [...]
Folosirea de către Iran a unor imagini satelitare de înaltă rezoluție din surse chinezești pentru a viza baze americane ridică miza diplomatică și de reglementare înaintea întâlnirii Trump–Xi din 24 septembrie , pe fondul suspiciunilor Washingtonului privind rolul companiilor chineze în sprijinirea capacităților militare iraniene, potrivit The Jerusalem Post . Informația pornește dintr-un articol The Wall Street Journal, care citează oficiali americani familiarizați cu subiectul: Iran ar fi obținut imagini satelitare cu rezoluție mare ale unei baze americane din Iordania din „surse chinezești” înainte de atacul cu rachete din 17 iulie asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti. Atacul a lovit o zonă de cazare unde dormeau militari americani, omorând trei soldați și rănind alți patru, care au fost evacuați pentru tratament. Ce susțin oficialii americani și ce nu confirmă Potrivit WSJ, Washingtonul ar fi trasat o legătură directă între imaginile provenite din surse chineze și lovitura din 17 iulie, însă nu ar fi confirmat o implicare directă a guvernului chinez. Oficialii citați nu au numit firmele chineze implicate și au evitat să acuze explicit Beijingul. WSJ mai notează că Iran ar fi obținut imagini atât înainte, cât și după atac, iar la câteva zile de la lovitură ar fi publicat imagini de înaltă rezoluție care documentau pagube în trei secțiuni ale bazei. Acestea ar fi fost mai detaliate decât imaginile comerciale cu rezoluție mai mică analizate de WSJ, care arătau avarii la peste 20 de structuri. Reacții oficiale și presiune diplomatică înaintea summitului Trump–Xi Dezvăluirea apare cu câteva săptămâni înaintea întâlnirii planificate din 24 septembrie dintre președintele SUA, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping. Conform WSJ, oficiali americani de rang înalt au ridicat direct subiectul în discuții cu omologii chinezi, care ar fi cerut dovezi și ar fi respins acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington, Liu Chang, nu a răspuns direct acuzațiilor punctuale, dar a acuzat „părți” neprecizate că „leagă și denigrează în mod malițios alte țări”, potrivit WSJ. Separat, un oficial de la Casa Albă a declarat, ca reacție la articol, că nicio asistență externă nu ar fi îmbunătățit capacitatea Iranului de a lovi ținte americane, fără a aborda direct chestiunea imaginilor. Secretarul de stat Marco Rubio, întrebat la câteva zile după atac dacă China furnizează Iranului date pentru țintire, a evitat un răspuns direct și a spus că acțiunile Beijingului nu au schimbat cursul conflictului. Dimensiunea de reglementare: sancțiuni pe companii și extinderea investigațiilor Administrația Trump a sancționat deja în luna mai trei companii chineze — MizarVision, Earth Eye și Chang Guang — pe baza acuzațiilor că ar fi furnizat sau publicat imagini satelitare care ar putea fi folosite de Iran împotriva forțelor americane. Departamentul de Stat a acuzat anterior Chang Guang că ar fi furnizat imagini care au sprijinit atacuri ale miliției Houthi din Yemen, susținută de Iran. În paralel, administrația a informat în ultimele săptămâni comisiile de informații din Congres despre sprijinul atât chinez, cât și rusesc pentru Iran, potrivit WSJ. De ce contează: precizia loviturilor și „zona gri” a furnizării de imagini WSJ citează analiști și foști oficiali care spun că imaginile satelitare ar fi probabil doar una dintre sursele de informații folosite de Iran pentru țintire, alături de propriii sateliți, informații umane și sprijin din partea Rusiei. În fazele timpurii ale războiului, lovituri americane asupra sistemelor iraniene de radar și satelit ar fi degradat capacitatea Iranului de a înțelege câmpul de luptă, iar atacurile iraniene ar fi ratat frecvent ținte importante militar. Totuși, oficiali citați de WSJ afirmă că precizia țintirii Iranului ar fi părut să se îmbunătățească pe parcursul verii. Fostul analist CIA Jim Lamson a declarat pentru WSJ că imagini actualizate, de înaltă rezoluție, pot ajuta la identificarea mai exactă a țintelor de valoare și la evaluarea pagubelor după lovituri — o zonă sensibilă pentru reglementare și sancțiuni, deoarece poate implica furnizori comerciali, fără a demonstra automat implicarea directă a unui stat. [...]
Beijingul condiționează summitul Xi–Trump de politica SUA privind Taiwanul , amenințând că va anula întâlnirea dacă Washingtonul aprobă noi vânzări de armament către insulă, potrivit HotNews , care citează surse informate preluate de Kyodo via Agerpres. Mesajul ridică miza de reglementare și securitate în jurul unei decizii cu efecte directe asupra relațiilor economice SUA–China. China își reafirmă astfel „linia roșie” în relația bilaterală: statutul Taiwanului. Potrivit surselor citate, Beijingul consideră problema Taiwanului drept cea mai sensibilă temă în raport cu Washingtonul, iar președintele Xi Jinping i-ar fi transmis lui Donald Trump, la întâlnirea din mai de la Beijing, că este „cea mai importantă problemă” dintre cele două țări, avertizând asupra riscului de conflict dacă situația este gestionată greșit. De ce contează: vânzările de armament pot bloca agenda economică În SUA, cadrul legal invocat este legea privind relațiile cu Taiwanul, adoptată după schimbarea recunoașterii diplomatice în 1979, care prevede furnizarea de armament către Taiwan pentru menținerea unei capacități de autoapărare. În decembrie anul trecut, administrația Trump a anunțat un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 49 miliarde lei), descris ca cel mai mare de până atunci, decizie care a provocat o reacție dură din partea Chinei. Pe acest fundal, Trump a indicat anterior că vânzările de armament către Taiwan ar putea fi „un instrument de negociere foarte valoros” în relația cu Beijingul, ceea ce, potrivit materialului, a alimentat îndoieli privind angajamentele de securitate ale Washingtonului față de aliații săi din Asia. În paralel, intensificarea activităților militare chineze în Strâmtoarea Taiwan a amplificat temerile privind o posibilă escaladare regională. Ce ar urma să fie pe masă la summit, dacă are loc Trump a anunțat că îl va primi pe Xi Jinping la Casa Albă pe 24 septembrie și că va organiza un dineu oficial, însă guvernul chinez nu a confirmat oficial vizita, notează materialul. Dincolo de dosarul Taiwan, sursele citate indică o agendă cu componente economice și de securitate: un posibil acord de reducere a tarifelor vamale pentru bunuri în valoare de 30 de miliarde de dolari de fiecare parte (aprox. 135 miliarde lei de fiecare parte); presiuni ale Washingtonului asupra Beijingului în contextul conflictului SUA–Iran, având în vedere rolul Chinei ca partener economic cheie al Teheranului; un posibil cadru de dialog privind siguranța inteligenței artificiale. Potrivit uneia dintre sursele Kyodo, China ar fi adoptat „o atitudine cooperantă” și nu ar bloca dialogul cu SUA, în pofida tensiunilor. Semnal separat: Trump deschide ușa producătorilor auto chinezi în SUA În același timp, Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News, consemnat de Reuters, că nu s-ar opune ca producătorii auto chinezi să construiască mașini în Statele Unite, cu condiția să angajeze forță de muncă locală, și a spus că nu vrea ca aceștia să producă în Mexic pentru a exporta ulterior în SUA. Rămâne însă neclar, din informațiile disponibile, dacă această deschidere pe zona industrială poate avansa în lipsa unui summit funcțional, în condițiile în care Beijingul leagă explicit întâlnirea de deciziile Washingtonului privind vânzările de armament către Taiwan. [...]
Rusia își consolidează postura nucleară prin creșterea focoaselor desfășurate , o evoluție care ridică miza de securitate în Europa și poate alimenta noi costuri de apărare pentru statele NATO, potrivit Antena 3 , care citează date ale Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), preluate de Moscow Times . Conform estimărilor SIPRI pentru 2026, Rusia ar avea un arsenal nuclear total de 5.420 de focoase. Dintre acestea, 2.604 ar fi în depozite, 1.020 ar fi „retrase din serviciu”, iar 1.796 ar fi desfășurate pe rachete și bombardiere (adică montate pe „vectori” – platforme de lansare precum rachetele sau avioanele). Creștere anuală și comparația cu alte puteri nucleare SIPRI indică o creștere cu 78 a numărului de focoase rusești desfășurate într-un singur an. În același timp, SUA – care au un arsenal comparabil ca dimensiune – ar fi rămas la 1.770 de focoase desfășurate, neschimbat față de anul precedent. Nici Franța și Regatul Unit nu ar fi crescut numărul de focoase desfășurate, menținând nivelurile la 280, respectiv 170. În Asia, China ar fi urcat la 34 de focoase desfășurate (de la 24 în 2025), iar India ar fi desfășurat pentru prima dată 12 focoase. SIPRI estimează că India ar deține în total 190 de focoase nucleare, iar China 620. Trendul din anii războiului din Ucraina și saltul față de 2020 Datele citate arată că numărul focoaselor desfășurate de Rusia a crescut în fiecare an de război în Ucraina: 1.588 (2022), 1.674 (2023), 1.710 (2024), 1.718 (2025) și 1.796 (2026). Comparativ cu 2020, Kremlinul ar fi majorat cu 14% – adică cu 226 de unități – numărul focoaselor nucleare montate pe vectori, până la cel mai ridicat nivel din 2017. Atunci, Rusia ar fi avut 1.950 de focoase desfășurate, potrivit SIPRI. Ce spune SIPRI despre capacitățile operaționale ale Rusiei Estimările includ și o defalcare pe componente: Forțele nucleare terestre (silozuri și sisteme mobile) pot găzdui până la 1.092 de focoase; în prezent ar fi desfășurate 892, restul fiind în depozite. Submarinele strategice : cele 13 submarine ale Flotelor de Nord și Pacific pot transporta 208 rachete și 928 de focoase, însă două submarine ar fi în reparații complexe, ceea ce ar reduce numărul efectiv de focoase disponibile flotei la 704. Aviația strategică : 586 de focoase ar fi alocate bombardierelor strategice, sub capacitatea maximă de 650. SIPRI notează că doar o parte dintre bombardiere sunt operaționale și amintește „pierderi operaționale” în 2025, în urma atacurilor Ucrainei. În ansamblu, creșterea focoaselor desfășurate indică o accentuare a dimensiunii operaționale a arsenalului rus, într-un context în care echilibrul de descurajare (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea cu represalii) rămâne un factor major în deciziile de securitate și bugetare ale statelor europene. [...]
Ridicarea unui bloc de 26 de etaje în cinci zile arată cum construcția modulară poate comprima radical termenele de execuție , cu efect direct asupra planificării și costurilor de șantier, potrivit Antena 3 . Proiectul a fost realizat în provincia Hunan (China), printr-o metodă de asamblare din module prefabricate, fabricate în uzină și montate ulterior la fața locului. Clădirea, numită Jingdu Holon Building , are o suprafață de aproximativ 14.000 mp și a fost construită de Broad Group Holon , companie cu sediul în Xiangyin. Lucrările au început pe 7 ianuarie și s-au încheiat pe 11 ianuarie 2024, în comitatul Xiangyin. Ce înseamnă metoda Holon, pe scurt Modelul descris în material mută o parte mare din muncă din șantier în fabrică, ceea ce reduce dependența de condițiile meteo și de timpii clasici de execuție. În loc ca elementele să fie realizate etapizat la fața locului, apartamentele sunt produse ca module și apoi asamblate. Concret, fiecare modul are aproximativ: 12 metri lungime, 3 metri înălțime, 2,4 metri lățime. În fabrică sunt instalate inclusiv cablurile electrice și conductele, astfel încât modulele ajung pe șantier aproape gata pentru conectare. Modulele sunt realizate din oțel inoxidabil, sunt transportate cu camioanele și montate prin suprapunere, după care sunt conectate sistemele de apă și electricitate. Date operaționale: apartamente, lifturi, destinația clădirii Potrivit lui Zhang Yanwei, manager în cadrul companiei, fiecare etaj are opt apartamente cu o suprafață de 68 mp și patru lifturi. Compania se ocupă și de mobilarea locuințelor. Imobilul este destinat persoanelor recrutate printr-un program special de atragere a forței de muncă în Xiangyin. Precedentul din 2021 și promisiunile de performanță Broad Group mai raportase o viteză ridicată de execuție: în 2021, compania a construit în Changsha (capitala provinciei Hunan) o clădire de apartamente cu 11 etaje în 28 de ore și 45 de minute, folosind aceeași tehnologie modulară. Reprezentanții companiei susțin că structura din oțel inoxidabil este mai rezistentă decât una convențională din beton și că imobilul este proiectat să reziste la cutremure. Tot compania indică și un avantaj de eficiență energetică: izolația și sistemele folosite ar putea reduce cu până la 90% costurile pentru aer condiționat. În plus, pereții exteriori ar reduce zgomotul și ar păstra căldura, iar ferestrele cu patru foi de sticlă ar limita încălzirea de la soare în zilele foarte însorite. Broad Group afirmă și că structura ar putea avea o durată de viață de peste 1.000 de ani și că, la nevoie, clădirea ar putea fi demontată și mutată în altă locație. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziția companiei în material și nu sunt însoțite de o verificare independentă în textul sursă. [...]
Uniunea Europeană își recalibrează strategia pentru Arctica , pe fondul creșterii mizei economice și de securitate a regiunii, iar summitul de la Rovaniemi are rolul de a influența documentul pe care Comisia Europeană ar urma să-l prezinte „în următoarele săptămâni”, potrivit Adevărul . Reuniunea are loc în perioada 13–14 septembrie, în Finlanda, cu participarea mai multor lideri europeni, inclusiv a președintelui României, Nicușor Dan. Summitul este inițiat de premierul finlandez Petteri Orpo și urmărește, în esență, „consolidarea abordării strategice comune a UE față de Arctica”, într-un moment în care importanța geopolitică și economică a regiunii este în creștere, a explicat pentru AFP consilierul premierului finlandez, Tuomas Tikkanen, conform News.ro. De ce contează: fereastră de influențare a noii strategii UE În centrul reuniunii se află viitoarea strategie a Comisiei Europene pentru Arctica, care „trebuie să definească orientările majore ale Bruxelles-ului în regiune pentru anii următori”. Potrivit aceleiași relatări, statele membre și liderii lor „au încă posibilitatea de a influența conținutul textului final”, iar Tikkanen apreciază că întâlnirea „vine la momentul potrivit”. AFP notează că prezența unor lideri precum Nicușor Dan sau ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot indică faptul că interesul pentru Arctica a crescut semnificativ față de 2021, când UE a adoptat cea mai recentă politică dedicată regiunii. „Contextul de securitate s-a schimbat profund, iar regiunea suscită acum mult mai mult interes.” Ce se decide (și ce nu) la Rovaniemi Nu este așteptată adoptarea unor decizii oficiale în cadrul summitului. Totuși, liderii urmează să adopte luni o declarație comună și să discute o agendă largă, care include atât interese economice, cât și chestiuni de securitate. Întâlniri bilaterale: discuții România–Germania pe securitate și industrie de apărare În marja summitului, duminică, Nicușor Dan s-a întâlnit la Rovaniemi cu cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile au vizat securitatea Flancului Estic al NATO, cooperarea în industria de apărare, bugetul UE și parcursul european al Republicii Moldova. „O întâlnire bună cu cancelarul federal al Germaniei, la Rovaniemi, în marja Summitului European pentru Arctica. Discuția noastră a reconfirmat soliditatea parteneriatului dintre România și Germania.” Președintele României a subliniat, în acest context, necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO, pe fondul amenințărilor Rusiei. [...]
