Știri
Știri din categoria Externe
Taiwan încearcă să reducă incertitudinea privind sprijinul militar american după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că nu a decis încă asupra unor noi vânzări de arme către insulă, potrivit Reuters. Mesajul vine imediat după summitul Trump–Xi de la Beijing și are miză de reglementare: Washingtonul este obligat prin lege să furnizeze Taiwanului armament.
Taiwanul, care nu are relații diplomatice formale cu SUA, rămâne însă unul dintre principalii beneficiari ai sprijinului american în regiune, în condițiile în care China revendică insula ca parte a teritoriului său. În acest context, Taipeiul încearcă să ancoreze discuția în cadrul legal american – Taiwan Relations Act – și să transmită că livrările de armament sunt un element de stabilitate regională, nu o opțiune politică de moment.
Vice-ministrul de Externe al Taiwanului, Chen Ming-chi, a declarat sâmbătă, la Taipei, că vânzările de arme către Taiwan sunt confirmate de Taiwan Relations Act și că au fost „o piatră de temelie” pentru pacea și stabilitatea regională.
În paralel, Trump a alimentat incertitudinea vineri, după întâlnirea cu președintele chinez Xi Jinping, afirmând că nu a decis dacă va merge mai departe cu o vânzare majoră de armament către Taiwan.
Reuters notează că administrația Trump a aprobat în decembrie un pachet record de 11 miliarde de dolari (aprox. 50 miliarde lei) pentru Taiwan. Publicația a relatat anterior că un al doilea pachet, de circa 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei), încă așteaptă aprobarea lui Trump.
Chen Ming-chi a refuzat să comenteze pachetul al doilea, motivând că nu a fost făcut public, dar a spus că Taiwanul va continua să comunice cu partea americană pentru a înțelege situația.
Pe plan intern, guvernul taiwanez a întâmpinat opoziție în parlament la un plan de 40 miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) pentru cheltuieli suplimentare de apărare. La începutul lunii, legislativul a aprobat două treimi din suma cerută de guvern, precizând că banii sunt destinați armelor din SUA.
Potrivit Reuters, Kuo Yu-ren, vicepreședinte al Institute for Policy Research (think tank din Taiwan), consideră că Trump ar putea amâna aprobarea noului pachet până după finalul lui septembrie, când l-a invitat pe Xi să viziteze SUA.
Trump a sugerat, de asemenea, că ar putea discuta cu președintele Taiwanului, Lai Ching-te, despre vânzarea propusă:
„Trebuie să vorbesc cu persoana... care conduce Taiwanul.”
Între timp, China și-a menținut presiunea militară în jurul Taiwanului în zilele în care Trump s-a aflat la Beijing, iar oficiali taiwanezi au reiterat poziția că doar populația insulei își poate decide viitorul prin mijloace democratice.
Recomandate
Karoline Leavitt trece din comunicarea guvernamentală în zona de finanțare politică pro-Trump , urmând să lucreze pentru „ MAGA Inc .”, un „super PAC” (comitet de acțiune politică) care poate strânge fonduri nelimitate și finanțează, în principal, campanii publicitare electorale, potrivit news.ro , care citează AFP. Leavitt, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, își va părăsi funcția la sfârșitul lunii august și se va alătura organizației de finanțare politică pro-Trump. În sistemul american, un „super PAC” este o structură care încearcă să influențeze alegerile locale sau naționale prin finanțarea publicității, fără o legătură directă cu un candidat – cel puțin în teorie – și are posibilitatea de a strânge sume nelimitate, ceea ce îi amplifică rolul în competițiile electorale. Revenire într-o structură cu rol major în campaniile electorale Leavitt a mai lucrat pentru „MAGA Inc.” în perioada 2022–2024, înainte să se alăture echipei de campanie a lui Donald Trump . Ea le-a spus jurnaliștilor care îl însoțeau pe Trump în Carolina de Sud că va participa alături de acesta la o convenție republicană organizată la Dallas, la începutul lunii septembrie, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului („midterms”) din noiembrie. Ce urmează la Casa Albă Întrebat despre cine o va înlocui, Trump a afirmat că nu a primit „niciodată în viața sa atât de multe candidaturi pentru un post”. În același context, el l-a menționat pe Scott Jennings, strateg conservator și comentator la CNN, despre care a spus că este „bun”, și a amintit-o și pe una dintre asistentele sale, Margo Martin. Leavitt, care a născut la începutul lunii mai al doilea copil, a anunțat pe 12 august că pleacă din funcție pentru a se dedica mai mult familiei. [...]
China a creat în mai puțin de un an o insulă artificială de circa 1.500 de acri, cu infrastructură care poate susține o bază militară , potrivit unei analize TWZ bazate pe imagini satelitare furnizate de compania Vantor. Miza operațională este extinderea rapidă a capacității Beijingului de supraveghere și proiecție de forță în Marea Chinei de Sud, într-o zonă disputată. Noua formațiune a fost construită pe Antelope Reef , un recif care, în urmă cu un an, era în mare parte submers. După aproximativ 10 luni de dragare continuă, imaginile din 11 august arată un teritoriu recuperat de aproape 1.500 de acri, cu port de apă adâncă, cheu de peste 2.000 de picioare (aprox. 610 metri) capabil să primească nave militare și începutul unei piste „de standard militar” de 10.000 de picioare (aprox. 3.050 metri). Ce se vede în teren: pistă, cheu și primele zone „funcționale” În evaluarea citată de TWZ, mai multe elemente indică pregătirea pentru utilizare militară, chiar dacă unele lucrări sunt încă în fază incipientă: Pistă în pregătire : în partea de nord-vest se lucrează la o pistă care ar urma să aibă 10.000 de picioare (aprox. 3.050 metri) lungime și 180 de picioare (aprox. 55 metri) lățime; nivelarea ar fi „aproape la jumătate”, fără turnare de beton, conform analizei. Structură de tip hangar : Asia Maritime Transparency Initiative (AMTI) a identificat excavații pentru o construcție de 200 x 200 de picioare (aprox. 61 x 61 metri), similară ca amprentă cu hangare mari de pe alte insule artificializate de China. Cheu de 680 metri (aprox. 2.200 de picioare) : în sudul insulei, în interiorul lagunei, este vizibil un cheu unde pot acosta nave militare și civile; Reuters a notat că o navă a Gărzii de Coastă chineze a fost observată recent la cheu. Zonă deja utilizată : pe latura estică apar spații verzi, un heliport, parcări și clădiri administrative/locuire; sunt vizibile și dane temporare în punctele principale. Capacități de construcție la fața locului : două stații de beton (conform descrierii TWZ) susțin lucrările. TWZ precizează că nu a confirmat independent evaluările AMTI. De ce contează: un nou nod pentru supraveghere și „anti-acces” în regiune Antelope Reef este situat în nord-vestul Mării Chinei de Sud, la aproximativ 160 mile marine (aprox. 296 km) sud de Hainan și 200 mile marine (aprox. 370 km) est de Da Nang (Vietnam). Poziționarea îl face relevant pentru dispozitivul militar chinez din jurul insulei Hainan, unde se află portul Sanya, baza navală Yulin și baza de submarine Longpo, iar TWZ notează că o bază aici ar putea: extinde acoperirea de radar și supraveghere electronică ; adăuga un aerodrom dispersat pentru lansarea de misiuni; crea un port suplimentar pentru acostarea navelor; întări „umbrela” de apărare aeriană și arhitectura de anti-acces/negare a zonei (A2/AD) – concept militar prin care un actor încearcă să limiteze libertatea de manevră a adversarului într-o regiune. Într-un citat redat de TWZ dintr-un podcast, Greg Poling (senior fellow care coordonează AMTI) spune că beneficiul principal ar fi componenta de ISR (informații, supraveghere, recunoaștere), adică „senzorii la sol” pe care îi obții „doar construind”. Contextul politic și disputa teritorială Antelope Reef (Lingyang Jiao în chineză, Đá Hải Sâm în vietnameză) face parte din arhipelagul Crescent din lanțul Insulelor Paracel. China ocupă Paracelurile din 1974, însă teritoriul este disputat de Vietnam și Taiwan. Beijingul susține, potrivit materialului, că Antelope va fi folosită și pentru scopuri comerciale și civile, o linie de comunicare similară cu cea folosită în trecut pentru alte avanposturi. TWZ amintește și declarația din 2015 a președintelui Xi Jinping, potrivit căreia China „nu intenționează să urmărească militarizarea” în Marea Chinei de Sud, în contrast cu consolidarea ulterioară a insulelor artificiale. Ce urmează Reuters a relatat că „prima fază” ar fi fost finalizată după plecarea unei flote de dragare, însă imaginile descrise de TWZ indică lucrări în curs în mai multe puncte-cheie, inclusiv la viitoarea pistă. Dacă ritmul de execuție rămâne similar, Antelope Reef ar putea deveni, în timp scurt, încă un avanpost capabil să susțină prezență navală și aeriană persistentă într-una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume. [...]
Noile sancțiuni americane anunțate pentru luni riscă să lovească și partenerii comerciali ai Iranului, inclusiv China , pe fondul blocajului aproape total al traficului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz și al creșterii prețurilor la țiței, potrivit Reuters . Statele Unite și Iranul au schimbat mesaje sfidătoare înaintea anunțului programat, în condițiile în care războiul se apropie de șase luni. Deși cele două părți nu mai fac schimb de focuri, nici nu urmăresc negocieri de pace, iar Teheranul își păstrează pârghia strategică amenințând că va lovi petrolierele „neautorizate” care încearcă să tranziteze strâmtoarea. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , urmează să susțină luni o conferință de presă la ora 18:00 (ora României), după ce a promis „cele mai dure sancțiuni din istorie” împotriva Iranului și a cerut Chinei să coopereze cu Washingtonul. China cumpără peste 80% din petrolul iranian exportat pe mare, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler, iar Beijingul a cerut diplomație. Iranul a respins din start măsurile, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, care a calificat iminentele sancțiuni drept o „afirmare a suveranității extraterritoriale” și a susținut că sancțiunile secundare nu au fundament în dreptul internațional. Strâmtoarea Hormuz, aproape blocată: presiune directă pe piața petrolului Traficul prin Hormuz a ajuns la minime, cu mii de navigatori blocați pe sute de nave. Datele de urmărire a navelor citate de Reuters arată că doar patru nave de mărfuri au traversat strâmtoarea joi, niciuna dintre ele nefiind petrolier de mare capacitate sau transportator de gaze naturale lichefiate. Secretarul Energiei din SUA, Chris Wright, a declarat că armata americană a ajutat la tranzitul unei medii pe șapte zile de 8 milioane de barili pe zi, în scădere de la peste 20 de milioane de barili pe zi înainte de război — volum echivalent cu aproximativ unul din cinci barili consumați la nivel global. Mesaje contradictorii la Teheran: amenințări militare, dar și apel la diplomație În timp ce șeful Statului Major al forțelor armate iraniene, generalul-maior Ali Abdollahi, a promis răspunsuri „zdrobitoare” la amenințările inamice, președintele Masoud Pezeshkian a cerut o soluție diplomatică. „Ar fi mai bine să încheiem războiul astăzi, când suntem puternici și avem demnitate...”, a spus Pezeshkian, potrivit agenției ISNA. În paralel, președintele Parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf, a recunoscut presiunea economică, avertizând că puterea militară nu este suficientă dacă populația rămâne fără resurse și economia nu mai funcționează. „Indiferent câtă putere militară avem, nu vom supraviețui dacă oamenii sunt flămânzi...”, a declarat Qalibaf, potrivit agenției IRNA. Contextul conflictului și ce urmărește Washingtonul Reuters notează că atacurile SUA au afectat sever economia Iranului și i-au devastat marina și forțele aeriene, însă Teheranul păstrează suficiente capabilități cu rachete și drone pentru a bloca traficul petrolier și a ataca rivali regionali. În același timp, președintele Donald Trump nu și-a atins încă obiectivele anunțate la începutul războiului, inclusiv dezmembrarea programului nuclear iranian, a cărui stare rămâne incertă după ce inspectorii ONU nu mai au acces din 2025. Bilanțul uman menționat de Reuters indică mii de morți, inclusiv 168 de copii iranieni uciși în prima zi a războiului. SUA au raportat peste 750 de militari răniți și 18 uciși. În perioada imediat următoare, atenția se mută pe detaliile sancțiunilor de luni și pe modul în care vor fi aplicate măsuri secundare asupra partenerilor comerciali ai Iranului, într-un moment în care blocajul din Hormuz amplifică riscurile pentru aprovizionarea globală cu petrol. [...]
Eșecul negocierilor comerciale dintre SUA și Canada prelungește incertitudinea pentru exportatorii canadieni , după ce Washingtonul a menținut tarife de 50% pentru produse canadiene în valoare de 20 de miliarde de dolari, iar Ottawa a anunțat o ripostă „dolar cu dolar”, potrivit HotNews . Negocierile nu au produs un acord, deși calendarul a fost prelungit cu încă trei zile. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a spus că „Canada a refuzat să finalizeze acordul comercial în condițiile convenite la începutul acestei săptămâni” și a acuzat „noi cerințe” și renunțarea la angajamente care ar fi destabilizat „echilibrul fragil” obținut în ultimele zile. Miza economică: tarife de 50% pe exporturi de 20 mld. dolari Washingtonul aplică tarife de 50% pe produse canadiene evaluate la 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei). Conform informațiilor citate de publicație din The Guardian , măsura afectează aproximativ 5% din exporturile anuale ale Canadei către SUA. În fundal, relația comercială rămâne una masivă: anul trecut, schimburile de bunuri și servicii dintre cele două țări au totalizat 880 de miliarde de dolari (aprox. 4.048 miliarde lei). Ce produse intră pe lista vizată Lista mărfurilor afectate include produse din lemn, într-o plajă largă, „de la crose de hochei până la banalele bețișoare medicale”, potrivit aceleiași surse. Răspunsul Canadei: „dolar cu dolar” și acuzații de condiții „nedrepte” Premierul canadian Mark Carney a anunțat că Ottawa va răspunde imediat, „dolar cu dolar”. Într-un comunicat, el a acuzat schimbări de ultim moment ale condițiilor propuse de SUA. „Modificările de ultim moment aduse condițiilor propuse de SUA au fost nedrepte, neeconomice și au pus sub semnul întrebării fiabilitatea oricărui acord.” Ce urmează Termenul inițial pentru intrarea în vigoare a noilor taxe era miercuri, la ora 00:01, dar președintele Donald Trump l-a extins cu trei zile pentru continuarea discuțiilor. Cum delegațiile nu au ajuns la un numitor comun, disputa intră într-o nouă etapă, cu tarifele deja aplicate și cu o ripostă canadiană anunțată, ceea ce crește riscul de escaladare și costuri suplimentare în lanțurile de aprovizionare dintre cele două economii. [...]
Declarațiile lui Donald Trump sugerează o înăsprire a presiunii economice asupra Iranului , într-un context în care Washingtonul încearcă să forțeze un acord „corect”, potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters. Trump a spus vineri, în fața presei, că Iranul „ar dori” să ajungă la o înțelegere cu SUA, dar „nu este pregătit să facă acordul potrivit”. În același timp, președintele american a susținut că SUA au „control total” asupra „întregii regiuni” legate de Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Pe linia presiunii economice, Trump a legat mesajul politic de situația internă a Iranului, afirmând că autoritățile de la Teheran „nu își plătesc soldații” și „nu își plătesc poliția” și invocând o inflație de „350%”. Declarațiile vin la o săptămână după ce Trump a promis că va lovi Iranul „dur” pe plan economic, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a spus că Washingtonul va impune măsuri „cum nu s-au mai văzut”. Mesajul către piețe: presiune economică, fără excluderea opțiunilor militare Trump a mai precizat că anunțurile privind „războiul economic” al SUA împotriva Iranului nu înseamnă că opțiunile militare ale Washingtonului ar fi limitate. Din perspectiva riscului regional, referirea la Strâmtoarea Hormuz este relevantă deoarece orice escaladare în zonă poate afecta transporturile și costurile energiei, cu efecte în lanț asupra inflației și a prețurilor la combustibili. Reacția Teheranului: contestarea cifrelor Presa iraniană a respins rapid afirmațiile lui Trump, mai multe instituții media aliniate statului numind cifra de 350% privind inflația o susținere „fără bază”, care nu ar avea legătură cu „realitatea economică”, potrivit materialului. [...]
China și Elveția au închis negocierile pentru modernizarea acordului lor de liber schimb , un pas care poate aduce reguli mai previzibile pentru companii și o deschidere mai mare a piețelor, într-un context global descris de Beijing drept „plin de incertitudini”, potrivit Global Times . Cele două țări au anunțat finalizarea negocierilor de „upgrade” pentru Acordul de Liber Schimb (ALS) China–Elveția și au semnat un Memorandum de Înțelegere, conform unui comunicat publicat pe site-ul Ministerului Comerțului din China (MOFCOM). Discuțiile au început în septembrie 2024 și s-au încheiat după cinci runde de consultări. Ce se schimbă: deschidere mai mare și reguli pentru mai multe domenii Conform MOFCOM, părțile s-au angajat să urmărească o deschidere bilaterală „la standarde mai înalte” în mai multe arii, inclusiv: comerț cu bunuri; servicii; investiții; reguli și alte domenii conexe. Miza economică invocată de partea chineză este crearea de „noi oportunități” pentru cooperarea comercială și investițională bilaterală, printr-un cadru actualizat al acordului. De ce contează pentru companii: stabilitate și predictibilitate instituțională Ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, a spus, la întâlnirea de la Berna cu Guy Parmelin (președintele Confederației Elvețiene și șeful Departamentului Federal pentru Afaceri Economice, Educație și Cercetare), că finalizarea negocierilor arată opțiunea celor două părți pentru „certitudine” și sprijinirea comerțului liber. Parmelin a indicat că modernizarea acordului ar trebui să ofere „garanții instituționale” mai stabile, transparente și previzibile pentru dezvoltarea pe termen lung a companiilor din ambele țări și să transmită un semnal pro-comerț liber și pro-reguli în economia internațională. Tot el a afirmat că Elveția vrea să folosească acest moment pentru a extinde cooperarea comercială și investițională cu China și pentru a menține un mediu „deschis, echitabil și nediscriminatoriu” pentru companiile chineze care operează în Elveția. Context și pașii următori Acordul China–Elveția a fost semnat în iulie 2013 și a intrat în vigoare în iulie 2014, fiind primul ALS semnat de China cu o țară din Europa continentală. După încheierea negocierilor de actualizare, cele două părți urmează să accelereze procedurile interne, astfel încât protocolul de modernizare să poată fi semnat oficial „cât mai curând”, potrivit informațiilor din comunicatul MOFCOM. [...]
