Știri
Știri din categoria Externe
Taiwan încearcă să reducă incertitudinea privind sprijinul militar american după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că nu a decis încă asupra unor noi vânzări de arme către insulă, potrivit Reuters. Mesajul vine imediat după summitul Trump–Xi de la Beijing și are miză de reglementare: Washingtonul este obligat prin lege să furnizeze Taiwanului armament.
Taiwanul, care nu are relații diplomatice formale cu SUA, rămâne însă unul dintre principalii beneficiari ai sprijinului american în regiune, în condițiile în care China revendică insula ca parte a teritoriului său. În acest context, Taipeiul încearcă să ancoreze discuția în cadrul legal american – Taiwan Relations Act – și să transmită că livrările de armament sunt un element de stabilitate regională, nu o opțiune politică de moment.
Vice-ministrul de Externe al Taiwanului, Chen Ming-chi, a declarat sâmbătă, la Taipei, că vânzările de arme către Taiwan sunt confirmate de Taiwan Relations Act și că au fost „o piatră de temelie” pentru pacea și stabilitatea regională.
În paralel, Trump a alimentat incertitudinea vineri, după întâlnirea cu președintele chinez Xi Jinping, afirmând că nu a decis dacă va merge mai departe cu o vânzare majoră de armament către Taiwan.
Reuters notează că administrația Trump a aprobat în decembrie un pachet record de 11 miliarde de dolari (aprox. 50 miliarde lei) pentru Taiwan. Publicația a relatat anterior că un al doilea pachet, de circa 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei), încă așteaptă aprobarea lui Trump.
Chen Ming-chi a refuzat să comenteze pachetul al doilea, motivând că nu a fost făcut public, dar a spus că Taiwanul va continua să comunice cu partea americană pentru a înțelege situația.
Pe plan intern, guvernul taiwanez a întâmpinat opoziție în parlament la un plan de 40 miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) pentru cheltuieli suplimentare de apărare. La începutul lunii, legislativul a aprobat două treimi din suma cerută de guvern, precizând că banii sunt destinați armelor din SUA.
Potrivit Reuters, Kuo Yu-ren, vicepreședinte al Institute for Policy Research (think tank din Taiwan), consideră că Trump ar putea amâna aprobarea noului pachet până după finalul lui septembrie, când l-a invitat pe Xi să viziteze SUA.
Trump a sugerat, de asemenea, că ar putea discuta cu președintele Taiwanului, Lai Ching-te, despre vânzarea propusă:
„Trebuie să vorbesc cu persoana... care conduce Taiwanul.”
Între timp, China și-a menținut presiunea militară în jurul Taiwanului în zilele în care Trump s-a aflat la Beijing, iar oficiali taiwanezi au reiterat poziția că doar populația insulei își poate decide viitorul prin mijloace democratice.
Recomandate
Dependența SUA de metalele rare controlate de China a devenit o vulnerabilitate strategică , iar întâlnirea Xi Jinping–Donald Trump de la Beijing a arătat cum Beijingul poate transforma această pârghie economică în avantaj diplomatic, potrivit Libertatea , care citează un raport al publicației elvețiene Blick (Ringier). China are, conform materialului, un „monopol aproape total” asupra pieței metalelor și magneților din pământuri rare, materiale indispensabile pentru tehnologii militare avansate, inclusiv rachete și drone. În contextul în care conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina împing SUA să-și refacă stocurile de armament, dependența de exporturile chineze este prezentată ca un risc major pentru Washington. Publicația notează că Beijingul a arătat deja în 2025 cum poate folosi această poziție, când a amenințat cu stoparea exporturilor de metale rare. În acest cadru, Trump ar fi ajuns să cedeze în fața cerințelor Chinei, strategia Beijingului fiind descrisă ca evitarea unui conflict direct prin utilizarea resurselor critice drept instrument de presiune economică și diplomatică. Petrolul și Iranul: miza imediată, pârghia Chinei Un alt punct central al discuțiilor a fost criza legată de Strâmtoarea Ormuz , rută prin care trece 21% din petrolul mondial, despre care articolul spune că a fost blocată pe fondul tensiunilor dintre SUA, Israel și Iran. Delegația americană ar fi încercat să obțină sprijinul Chinei pentru a influența Iranul, în condițiile în care Beijingul cumpără aproximativ 90% din petrolul iranian, chiar și sub sancțiuni. Potrivit Blick, Xi Jinping nu s-a grăbit să facă concesii, folosind această dependență ca element de negociere, în timp ce prețurile petrolului continuă să crească pe piețele internaționale. Taiwanul, „linia roșie” și tăcerea comunicatelor Pe agenda summitului a fost și Taiwanul, pe care Xi Jinping l-a numit „cea mai importantă problemă” în relația bilaterală, avertizând că o intervenție americană ar putea duce la o „situație foarte periculoasă”. Articolul remarcă faptul că, după întâlnire, comunicările oficiale ale Casei Albe au fost „remarcabil de tăcute” pe tema Taiwanului, accentul fiind pus pe libera circulație a petrolului și pe reducerea traficului cu fentanil. În acest context, materialul ridică întrebarea dacă Trump ar putea ajunge să reducă sprijinul pentru Taiwan în schimbul unui acord mai favorabil privind Iranul, fără a indica însă existența unei decizii explicite în acest sens. „Capcana lui Tucidide”, folosită ca mesaj strategic Xi Jinping a adus în discuție conceptul „capcanei lui Tucidide” – ideea că rivalitatea dintre o putere emergentă și una dominantă tinde istoric spre conflict – prezentând drept obiectiv evitarea războiului și obținerea unei stabilități care să permită Chinei să devină independentă tehnologic și economic. Concluzia relatării este că balanța de putere s-a înclinat în favoarea Beijingului: Trump ar fi venit „cu planuri mari” și ar fi plecat „cu mâinile goale”, în timp ce Xi și-ar fi consolidat poziția, folosind răbdarea și pârghiile economice ca instrumente principale de negociere. [...]
Donald Trump spune că a evitat să răspundă dacă SUA ar apăra Taiwanul în cazul unui atac chinez, într-o discuție directă cu Xi Jinping care menține incertitudinea strategică într-un punct sensibil al relației SUA–China, potrivit HotNews . Președintele SUA a relatat, la bordul Air Force One, că Xi i-a adresat explicit întrebarea, dar că a refuzat să ofere un răspuns public. Trump a spus că nu și-a asumat niciun angajament față de liderul chinez în privința Taiwanului și că „nu vorbește despre asta”. În același timp, Trump a afirmat că a discutat cu Xi despre vânzările de arme ale SUA către Taiwan și că „va lua în curând o decizie” pe acest subiect, care rămâne unul dintre cele mai sensibile dosare bilaterale. Statutul unui pachet de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) care așteaptă aprobarea lui Trump este, potrivit informațiilor citate, încă neclar. De ce contează: semnalul de risc pe Taiwan și presiunea pe decizia privind armele China revendică Taiwanul ca teritoriu propriu și se opune de mult timp vânzărilor de arme americane către insulă, pe care le consideră o ingerință în afacerile interne. De cealaltă parte, Statele Unite rămân principalul susținător internațional al Taiwanului și cel mai mare furnizor de armament, având și o obligație legală de a furniza mijloacele necesare pentru autoapărare, în pofida lipsei relațiilor diplomatice oficiale. Xi i-ar fi transmis lui Trump că dezacordurile privind Taiwanul pot împinge relația pe „un drum periculos” și „ar putea duce la un conflict”, potrivit relatării Reuters preluate de HotNews. Ce s-a spus la Beijing, potrivit părții chineze Declarațiile lui Xi despre Taiwan ar fi fost făcute joi, într-o întâlnire cu ușile închise între cei doi lideri, care a durat peste două ore, conform Ministerului de Externe al Chinei . Reuters notează că avertismentul a fost cu atât mai notabil cu cât a venit în cadrul unui eveniment care, în aparență, a părut „prietenos și relaxat”. Joe Mazur, analist de geopolitică la firma de consultanță Trivium China, a apreciat pentru Reuters că mesajul a fost formulat „în termeni clari” și a sintetizat astfel intenția Beijingului: „El avertizează partea americană în termeni clari să nu facă prostii.” În perioada următoare, miza imediată rămâne decizia anunțată de Trump privind vânzările de arme către Taiwan, într-un context în care Beijingul tratează dosarul ca linie roșie, iar Washingtonul evită să ofere garanții explicite privind un eventual răspuns militar. [...]
Un acord de armament de 14 miliarde de dolari pentru Taiwan a intrat sub semnul întrebării după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că încă „deliberează” dacă va merge mai departe cu vânzarea, la scurt timp după întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping la Beijing, potrivit Politico . Trump a declarat, la bordul Air Force One, în drumul de întoarcere din China, că va lua o decizie „într-o perioadă destul de scurtă” și că vrea să discute cu persoana „care conduce Taiwanul”. El a recunoscut că Xi a ridicat subiectul vânzărilor de arme către Taiwan în discuția lor. Incertitudinea afectează un pachet de armament în valoare de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), aprobat de Congres în ianuarie, iar comentariile lui Trump sugerează o posibilă schimbare de linie cu efect direct asupra angajamentelor de securitate ale SUA în regiune. De ce contează: riscul unei schimbări de precedent în politica SUA Politico notează că una dintre „ Șase Asigurări ” oferite Taiwanului în 1982, în timpul administrației Reagan, era că Washingtonul nu va consulta Beijingul în privința vânzărilor de arme către insulă. În acest context, faptul că Trump a discutat tema cu Xi și a lăsat deschisă posibilitatea unei decizii diferite ridică semne de întrebare pentru susținătorii Taiwanului. Trump a insistat însă că nu a schimbat politica externă americană în conversația cu Xi, argumentând că nu vede de ce ar refuza să discute subiectul doar din cauza unui acord vechi. Îngrijorări în tabăra pro-Taiwan și miza relației economice cu China Potrivit publicației, avocații Taiwanului se tem de luni de zile că dorința lui Trump de a întări relația economică a SUA cu China ar putea duce la slăbirea sprijinului tradițional pentru Taipei, deși administrația Trump a respins în mod repetat ideea că președintele ar abandona Taiwanul. David Sacks, fost expert politico-militar la reprezentanța diplomatică a SUA în Taiwan, a avertizat că o eventuală „tocmeală” privind vânzările de arme sau o consultare despre ce ar vinde ori nu ar vinde SUA ar însemna o abatere de la precedent, dacă Beijingul a cerut așa ceva și dacă președintele ar accepta. Ambiguitate și pe tema apărării Taiwanului Trump a refuzat, de asemenea, să se angajeze că SUA ar apăra Taiwanul în cazul unui atac chinez, revenind la „ambiguitatea strategică” practicată de predecesori, după ce fostul președinte Joe Biden se îndepărtase de această linie. Trump a spus că Xi i-a adresat aceeași întrebare în aceeași zi, dar a refuzat să răspundă public. Ce urmează: Trump a indicat că va lua o decizie în curând, iar până atunci vânzarea de armament aprobată de Congres rămâne incertă, cu potențiale implicații atât pentru securitatea Taiwanului, cât și pentru echilibrul relației SUA–China. [...]
Donald Trump a transmis Taiwanului să evite o declarație de independență, pe fondul discuțiilor cu Beijingul care includ și vânzările americane de arme către insulă, potrivit Mediafax . Mesajul vine la finalul vizitei sale în China și indică o abordare mai prudentă a Washingtonului într-un dosar cu potențial major de escaladare, cu efecte directe asupra stabilității regionale și a fluxurilor comerciale globale. Într-un interviu acordat Fox News , Trump a spus că nu vrea ca Taiwanul să declare independența mizând pe sprijinul SUA, invocând riscul unui conflict la mare distanță. „Nu vreau ca cineva să declare independența și apoi, noi să fim nevoiți să parcurgem 15.000 de kilometri ca să mergem la război. Nu vrem ca cineva să spună: Hai să declarăm independența pentru că Statele Unite ne susțin.” Taiwan, „cea mai sensibilă” temă în relația SUA–China În paralel, la summit, Trump și președintele chinez Xi Jinping au discutat chestiunea Taiwanului, descrisă drept cea mai sensibilă problemă în relațiile bilaterale. Xi a avertizat că o gestionare greșită ar putea împinge cele două țări spre coliziune sau chiar conflict. „Problema Taiwanului este cea mai importantă chestiune în relațiile China-SUA. Dacă este gestionată greșit, cele două națiuni ar putea intra în coliziune sau chiar în conflict, împingând întreaga relație China-SUA într-o situație extrem de periculoasă.” Legătura cu vânzările de armament: fără angajamente, spune Trump Trump a mai afirmat că a discutat „în detaliu” cu Xi subiectul Taiwanului și al vânzărilor de arme, dar susține că nu a făcut angajamente „în nicio direcție”. „Am discutat în detaliu despre Taiwan, știi, toată treaba cu vânzările de arme. Nu mi-am luat niciun angajament în nicio direcție.” În context, Mediafax notează că, în luna decembrie, Congresul SUA a aprobat un pachet de vânzări de armament către Taiwan în valoare de 11,1 miliarde de dolari (aprox. 50,5 miliarde lei), descris drept cel mai mare pachet de arme furnizat insulei. [...]
Mesajul lui Xi către Trump sugerează că Taiwanul rămâne linia roșie care poate împinge relația SUA–China spre conflict , într-un moment în care cei doi lideri au discutat explicit despre riscuri de război, potrivit HotNews . În discuțiile dintre Donald Trump și Xi Jinping au apărut atât războiul din Iran, cât și posibilitatea unui conflict legat de Taiwan, despre care liderul chinez a spus că ar putea izbucni dacă subiectul „nu este tratat corespunzător”. În paralel, Xi a introdus în discursul său o referință istorică cu încărcătură strategică: „ Capcana lui Tucidide ”, asociată ideii că rivalitatea dintre o putere în ascensiune și una consacrată ajunge adesea la război. De ce contează referirea la „Capcana lui Tucidide” Conceptul, invocat frecvent în analize de politică externă (inclusiv de fostul strateg al lui Trump, Steve Bannon), pleacă de la interpretarea lui Tucidide asupra Războiului Peloponesiac: ascensiunea Atenei și teama pe care a stârnit-o în Sparta au făcut conflictul inevitabil. Transpus în prezent, mesajul este că ascensiunea Chinei riscă să genereze o confruntare cu SUA. Xi a formulat direct întrebarea în debutul discursului de joi: „Pot China și Statele Unite să depășească așa-numita «Capcană a lui Tucidide» și să creeze o nouă paradigmă pentru relațiile dintre marile puteri?” Taiwanul, punctul de maximă tensiune Observatorii citați în material remarcă faptul că Xi folosește termenul de ani buni, însă reluarea lui în timpul vizitei lui Trump este interpretată ca un indiciu privind poziția Beijingului față de Taiwan. Ulterior, Xi l-a avertizat pe Trump că un „pas greșit” în privința Taiwanului ar putea împinge cele două țări într-un „conflict”. „Problema Taiwanului este cea mai importantă chestiune în relațiile dintre China și SUA.” „Dacă este gestionată greșit, cele două țări ar putea intra în conflict, împingând întreaga relație dintre China și SUA într-o situație extrem de periculoasă.” Reacția lui Trump: între compliment și respingerea ideii de „declin” În același context, Xi a adoptat și un ton mai conciliant la un banchet de miercuri seara, susținând că obiectivele politice simbolice ale celor două țări pot coexista: „Realizarea marii renașteri a națiunii chineze și readucerea Americii la măreție pot merge perfect mână în mână și pot promova bunăstarea întregii lumi.” Trump a reacționat pe rețelele sociale, spunând că Xi „s-a referit foarte elegant” la SUA ca fiind „poate” o națiune în declin, dar a respins ideea că acest lucru s-ar aplica sub conducerea sa. El a atacat administrația Biden și a afirmat că, în prezent, SUA sunt „cea mai dinamică națiune” și că speră într-o relație „mai puternică și mai bună ca niciodată” cu China. Pentru mediul economic și companii, semnalul central rămâne că dosarul Taiwanului este tratat de Beijing drept factorul care poate destabiliza rapid relația bilaterală, indiferent de mesajele publice mai conciliatoare. [...]
Convorbirea Merz–Trump încearcă să limiteze efectele retragerii a 5.000 de militari americani din Germania , într-un moment în care Berlinul își accelerează reînarmarea și caută să reducă dependența apărării europene de SUA, potrivit news.ro . Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat vineri, pe platforma X, că a avut o „convorbire telefonică bună” cu președintele american Donald Trump, după tensiuni recente care l-au determinat pe liderul de la Washington să anunțe retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, în decurs de un an. Retragerea ar reprezenta circa 15% din trupele americane staționate în această țară, conform informațiilor citate de AFP. Miza: stabilizarea relației de securitate SUA–Germania Merz a insistat public asupra ideii de continuitate în relația de apărare transatlantică, afirmând că „Statele Unite şi Germania sunt parteneri solizi în cadrul unei NATO puternice”. Decizia de retragere a intervenit după ce Trump și-a exprimat iritarea față de cancelarul german în legătură cu războiul din Iran. Potrivit sursei, Merz a provocat nemulțumire la Casa Albă după ce a declarat, la 27 aprilie, în timpul unei vizite la o școală germană, că „americanii nu au în mod evident nicio strategie” în războiul din Iran, iar Teheranul „umileşte” SUA. Iran, Ucraina și coordonare pentru summitul NATO de la Ankara În mesajul de vineri, Merz a prezentat punctele de acord cu Washingtonul privind Iranul: „Iranul trebuie acum să se aşeze la masa negocierilor”; „El trebuie să deschidă Strâmtoarea Ormuz ”; „Teheranul nu trebuie să deţină arma nucleară”. Merz a mai precizat că a discutat cu Trump și despre „o soluţie paşnică în Ucraina” și că cei doi „și-au coordonat pozițiile” în perspectiva unui summit NATO programat la Ankara, pe 7 și 8 iulie. Context: reînarmarea Germaniei și reducerea dependenței de SUA Germania, descrisă drept prima economie a Uniunii Europene și principalul susținător militar al Ucrainei, a început sub conducerea lui Merz o consolidare importantă a forțelor armate, cu obiectivul de a răspunde unei Rusii ostile și de a reduce dependența apărării europene de Statele Unite. În acest cadru, anunțul privind retragerea parțială a trupelor americane ridică o problemă operațională și politică pentru Berlin: menținerea credibilității descurajării NATO pe flancul estic, în paralel cu creșterea capacităților proprii. [...]
