Dependența SUA de metalele rare controlate de China a devenit o vulnerabilitate strategică, iar întâlnirea Xi Jinping–Donald Trump de la Beijing a arătat cum Beijingul poate transforma această pârghie economică în avantaj diplomatic, potrivit Libertatea, care citează un raport al publicației elvețiene Blick (Ringier).

China are, conform materialului, un „monopol aproape total” asupra pieței metalelor și magneților din pământuri rare, materiale indispensabile pentru tehnologii militare avansate, inclusiv rachete și drone. În contextul în care conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina împing SUA să-și refacă stocurile de armament, dependența de exporturile chineze este prezentată ca un risc major pentru Washington.

Publicația notează că Beijingul a arătat deja în 2025 cum poate folosi această poziție, când a amenințat cu stoparea exporturilor de metale rare. În acest cadru, Trump ar fi ajuns să cedeze în fața cerințelor Chinei, strategia Beijingului fiind descrisă ca evitarea unui conflict direct prin utilizarea resurselor critice drept instrument de presiune economică și diplomatică.

Petrolul și Iranul: miza imediată, pârghia Chinei

Un alt punct central al discuțiilor a fost criza legată de Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trece 21% din petrolul mondial, despre care articolul spune că a fost blocată pe fondul tensiunilor dintre SUA, Israel și Iran. Delegația americană ar fi încercat să obțină sprijinul Chinei pentru a influența Iranul, în condițiile în care Beijingul cumpără aproximativ 90% din petrolul iranian, chiar și sub sancțiuni.

Potrivit Blick, Xi Jinping nu s-a grăbit să facă concesii, folosind această dependență ca element de negociere, în timp ce prețurile petrolului continuă să crească pe piețele internaționale.

Taiwanul, „linia roșie” și tăcerea comunicatelor

Pe agenda summitului a fost și Taiwanul, pe care Xi Jinping l-a numit „cea mai importantă problemă” în relația bilaterală, avertizând că o intervenție americană ar putea duce la o „situație foarte periculoasă”. Articolul remarcă faptul că, după întâlnire, comunicările oficiale ale Casei Albe au fost „remarcabil de tăcute” pe tema Taiwanului, accentul fiind pus pe libera circulație a petrolului și pe reducerea traficului cu fentanil.

În acest context, materialul ridică întrebarea dacă Trump ar putea ajunge să reducă sprijinul pentru Taiwan în schimbul unui acord mai favorabil privind Iranul, fără a indica însă existența unei decizii explicite în acest sens.

„Capcana lui Tucidide”, folosită ca mesaj strategic

Xi Jinping a adus în discuție conceptul „capcanei lui Tucidide” – ideea că rivalitatea dintre o putere emergentă și una dominantă tinde istoric spre conflict – prezentând drept obiectiv evitarea războiului și obținerea unei stabilități care să permită Chinei să devină independentă tehnologic și economic.

Concluzia relatării este că balanța de putere s-a înclinat în favoarea Beijingului: Trump ar fi venit „cu planuri mari” și ar fi plecat „cu mâinile goale”, în timp ce Xi și-ar fi consolidat poziția, folosind răbdarea și pârghiile economice ca instrumente principale de negociere.