Știri
Știri din categoria Externe
Teheranul temperează așteptările privind un acord cu SUA, spunând că nu există încă o decizie finală, în pofida mesajelor optimiste venite de la Washington, potrivit Agerpres. Pentru piețe și companii, diferența dintre „aproape gata” și „semnat” rămâne esențială, mai ales într-un dosar cu potențial de a influența riscul geopolitic și deciziile de investiții.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul nu a ajuns la nicio „concluzie finală” privind un acord cu Statele Unite, deși președintele american Donald Trump a susținut că a obținut un „mare” acord între cele două țări. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de agențiile EFE și AFP.
În declarații preluate de agenția iraniană Tasnim, Baghaei a afirmat că „cea mai mare parte a textului a fost finalizată”, dar a acuzat că liderul de la Casa Albă își „schimbă pozițiile” în privința negocierilor. Totodată, el a reamintit că Republica Islamică nu este dispusă să cedeze în privința „liniilor sale roșii”.
Declarațiile iraniene vin după ce Trump a anunțat că a ajuns la un „mare acord” cu Iranul și a sugerat că pactul ar putea fi semnat în Europa.
„Tocmai am găsit un acord foarte bun pentru a pune capăt războiului cu Iranul și, odată ce documentele vor fi finalizate, ceea ce ar trebui să se întâmple în următoarele zile, vom avea probabil o semnare, poate în Europa”
Baghaei a caracterizat aceste afirmații drept simple „speculații”. Trump a mai spus că ar anula noi atacuri împotriva Republicii Islamice pe care le plănuise, invocând progrese în discuțiile de pace.
Potrivit declarațiilor unor surse iraniene pentru agenția de presă Fars, Iranul a negat și că ar fi semnat vreun document sau memorandum de înțelegere cu Statele Unite. Informația indică faptul că, din perspectiva Teheranului, procesul rămâne în faza de negociere, fără un rezultat formalizat.
Recomandate
Promisiunea lui Trump că un acord cu Iranul va elimina uraniul îmbogățit ridică miza negocierilor și a verificării potrivit Agerpres , care citează AFP. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis că președintele american Donald Trump ar fi promis că orice acord între Iran și Statele Unite va include angajamente privind eliminarea materialului nuclear îmbogățit al Teheranului. Informația este relevantă prin implicațiile de reglementare și control: o astfel de clauză ar presupune mecanisme de implementare și verificare, fără de care angajamentul ar rămâne dificil de măsurat în practică. Materialul publicat de Agerpres nu oferă, însă, detalii despre forma acordului, calendar sau instituțiile care ar urma să supravegheze aplicarea. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu pot fi verificate din textul public accesibil elemente precum condițiile exacte, eventualele excepții sau modul în care ar fi definită „eliminarea” uraniului îmbogățit. [...]
Decizia lui Trump de a opri în ultimul moment loviturile asupra Iranului menține incertitudinea geopolitică și lasă deschisă perspectiva unor noi episoade de escaladare, în condițiile în care Teheranul nu confirmă existența unui acord, potrivit Mediafax . Președintele SUA, Donald Trump, a transmis pe platforma Truth Social că a anulat „atacurile și bombardamentele” programate împotriva Iranului „în această seară”, după ce anterior avertizase că Washingtonul este pregătit să lovească „foarte dur”. Mediafax notează că informația a fost relatată de BBC. Ce spune Trump: negocieri „aprobate” și un acord încă nesemnat Trump a susținut că discuțiile cu Republica Islamică ar fi ajuns la „cel mai înalt nivel” al conducerii iraniene și ar fi primit aprobarea acesteia, iar punctele finale ale unui posibil acord ar fi fost acceptate „în principiu și în detaliu” de toate părțile implicate. În lista participanților menționați de Trump apar, pe lângă Statele Unite, și Israelul, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatarul, Turcia, Pakistanul, Bahrainul, Kuweitul, Iordania și Egiptul. El a mai afirmat că locul și data semnării ar urma să fie anunțate ulterior. Măsura militară care rămâne: blocada navală Deși a anunțat anularea loviturilor, Trump a precizat că „blocada navală” nu este retrasă și va rămâne în vigoare până la finalizarea înțelegerii. Contradicții și limitări: Iranul nu confirmă acordul În actualizarea publicată de Mediafax, sunt menționate informații care contrazic parțial declarațiile lui Trump: potrivit unor surse familiarizate cu negocierile, citate de presa internațională, Iranul nu ar fi aprobat până acum niciun proiect de acord sau memorandum de înțelegere cu SUA, în pofida afirmațiilor președintelui american. Totodată, oficiali iranieni au declarat pentru Axios că orice înțelegere ar necesita în continuare aprobarea finală a lui Mojtaba Khamenei, descris ca liderul suprem de facto al Iranului, ceea ce sugerează că negocierile nu sunt încheiate. Autoritățile iraniene nu au confirmat public informațiile prezentate de Trump și nu au oferit un răspuns oficial la noul anunț, mai notează Mediafax. Înainte de această schimbare de poziție, Teheranul avertizase că o escaladare militară ar putea transforma conflictul într-o „mlaștină fără sfârșit”. De ce contează Anunțul de suspendare a atacurilor poate fi interpretat ca un semnal de detensionare pe termen scurt, însă mesajele contradictorii privind existența și stadiul unui acord mențin riscul de volatilitate și de reacții rapide în regiune, în funcție de evoluția negocierilor și de deciziile politice de la Washington și Teheran. [...]
Donald Trump susține că un acord cu Iranul este aproape, însă Teheranul spune că negocierile nu sunt încheiate . Potrivit CNN , președintele american a anunțat că o posibilă înțelegere între Statele Unite și Iran ar putea pune capăt conflictului din regiune și ar permite reluarea traficului normal prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial. Donald Trump a afirmat că există progrese semnificative în negocieri și că documentul final ar putea fi semnat în următoarele zile, sugerând chiar organizarea unei ceremonii în Europa. Totuși, reacția venită de la Teheran este mult mai rezervată. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că informațiile privind un acord finalizat reprezintă doar speculații și că autoritățile iraniene nu au luat încă o decizie definitivă. Oficialul a precizat că o mare parte a textului ar fi fost deja convenită, însă diferențele dintre părți nu au fost eliminate complet. Situația este cu atât mai sensibilă cu cât declarațiile optimiste au venit după câteva zile de escaladare militară. Trump amenințase anterior cu noi lovituri asupra Iranului și chiar cu preluarea insulei Kharg, punct strategic prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al țării. La rândul său, Iranul a avertizat că orice nou atac american ar provoca un răspuns dur și ar putea afecta grav piețele energetice mondiale. În culisele negocierilor, surse citate de CNN susțin că mediatorii din Qatar au obținut unele progrese importante în discuțiile dintre Washington și Teheran. Printre subiectele aflate încă pe masa tratativelor se numără programul nuclear iranian și mecanismele prin care Iranul ar urma să beneficieze de eventuale măsuri de relaxare economică. Chiar dacă mai multe surse vorbesc despre „descoperirea unor puncte comune”, există încă scepticism privind finalizarea rapidă a acordului. Perspectivele unei detensionări au avut deja efecte pe piețe. După ce Trump a anunțat anularea unor lovituri planificate împotriva Iranului, prețul petrolului a scăzut, iar bursele americane au înregistrat creșteri importante, investitorii interpretând mesajul drept un semnal de reducere a riscului unui conflict extins în Orientul Mijlociu. [...]
Negocierile SUA–Iran au intrat într-o fază în care miza financiară – deblocarea veniturilor petroliere înghețate – poate decide ritmul detensionării , după ce Donald Trump a spus că a „anulat” atacurile programate asupra Iranului și a invocat un posibil acord, potrivit HotNews . Trump a afirmat că a oprit „atacurile aeriene și bombardamentele” planificate pentru „această seară”, susținând într-o postare pe Truth Social că discuțiile cu Teheranul ar fi ajuns la „cel mai înalt nivel” al conducerii iraniene și ar fi fost „aprobate”. În același mesaj, el a spus că „blocada navală” va rămâne în vigoare până la finalizarea tranzacției și că „data și locul semnării vor fi anunțate în curând”. Teheranul a transmis însă o primă reacție prudentă: agenția iraniană semi-oficială Fars a citat o sursă „bine informată”, apropiată echipei de negociatori, potrivit căreia Iranul nu a aprobat niciun text pentru un memorandum inițial de înțelegere cu Statele Unite. Miza imediată: banii din petrolul iranian, înghețați în străinătate Pe fondul confruntărilor militare la intensitate redusă, Reuters (citat de HotNews) notează că eforturile pentru un acord provizoriu s-au intensificat, iar principala problemă a negocierilor ține de mecanismul de deblocare a veniturilor din petrol ale Iranului, în valoare de „zeci de miliarde de dolari”, înghețate în bănci străine. Potrivit unor surse iraniene citate de Reuters, diferența de poziție arată astfel: Iranul ar vrea eliberarea a 6–12 miliarde de dolari (aprox. 27–54 miliarde lei ) către Teheran; Washingtonul ar prefera eliberarea în etape , pentru bunuri umanitare , și ar respinge „categoric” returnarea fondurilor către Iran. Un oficial iranian a mai spus că se discută atât suma ce ar urma să fie eliberată imediat, cât și un calendar garantat pentru plata a „12 miliarde de dolari” (aprox. 54 miliarde lei ) rămase, într-o perioadă de 60 de zile. O sursă americană familiarizată cu subiectul a confirmat, potrivit Reuters, că schimbul de mesaje continuă și că mecanismul privind fondurile înghețate este încă în curs de definitivare. Ce ar include cadrul unui acord provizoriu și ce rămâne pe mai târziu Conform Reuters, cadrul unui acord provizoriu ar viza o relaxare temporară a controlului Iranului asupra Strâmtorii Ormuz și acces etapizat prin această cale navigabilă, concomitent cu încetarea blocadei americane asupra porturilor iraniene. În schimb, dosarele sensibile privind capacitatea de îmbogățire nucleară a Teheranului și stocul de uraniu puternic îmbogățit ar urma să fie lăsate pentru discuții viitoare. Context: de la amenințarea cu lovituri la semnalul de acord În aceeași zi, înainte de anunțul privind „anularea” atacurilor, Trump declarase că SUA vor lovi Iranul „foarte dur în această seară” și că vor prelua în curând controlul asupra infrastructurii și piețelor de petrol și gaze ale țării, potrivit unui articol anterior al HotNews, citat în material. În acest context, pivotarea către un posibil acord pune în prim-plan condițiile financiare și operaționale ale unei detensionări, nu doar declarațiile politice. [...]
Iranul își întărește apărarea pe insula Kharg , nodul prin care trece circa 90% din exportul său de țiței, pe fondul riscului de escaladare care ar putea lovi direct piața globală a energiei , potrivit Libertatea . Măsurile vin după ce Donald Trump a amenințat pe 10 iunie că SUA ar putea prelua controlul asupra insulei, iar în material este menționat și un „update” ulterior privind anularea unor atacuri planificate. De ce contează: Kharg este „gâtul de sticlă” al petrolului iranian Insula Kharg, în Golful Persic, este descrisă ca un punct economic vital pentru Teheran, pentru că prin infrastructura de acolo se derulează aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului. În acest context, o lovire sau o blocare a insulei ar avea potențialul să afecteze nu doar economia iraniană, ci și echilibrul de pe piețele internaționale de energie. În articol se arată că oficiali americani citați de CNN consideră că o operațiune de preluare a insulei sau distrugerea infrastructurii energetice ar putea paraliza economia Iranului și capacitatea sa de a susține un conflict. Ce măsuri defensive ar fi luat Iranul Conform CNN, citat de Libertatea, Iranul ar fi sporit apărarea insulei încă din martie 2026, după atacuri aeriene americane asupra Kharg, amplasând sisteme suplimentare de apărare aeriană. Materialul menționează explicit: sisteme portabile de rachete sol-aer (MANPADS – rachete antiaeriene transportabile); mine antipersonal și antitanc, plasate pe coastă, în puncte considerate probabile pentru o eventuală debarcare. Riscurile unei operațiuni americane și semnalul pentru piețe Planurile privind capturarea insulei ar fi fost analizate luni de zile de Pentagon și Casa Albă, dar amânate din cauza riscurilor ridicate, au declarat pentru CNN un oficial al Pentagonului și doi oficiali ai administrației americane. Aceștia ar fi invocat nevoia de trupe terestre numeroase și posibilitatea unor pierderi umane semnificative, ceea ce ar face o astfel de opțiune una de „ultimă instanță”. În același timp, articolul notează că, deși au existat atacuri aeriene asupra unor instalații militare, infrastructura energetică a rămas neatinsă, sugerând evitarea unei escaladări directe care ar putea amplifica volatilitatea pe piețele de energie. Reacția politică de la Teheran Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , este citat cu un avertisment că distrugerea infrastructurii energetice ar arunca piețele globale „în haos”. Ce urmează (și ce rămâne incert) Libertatea include un „update” potrivit căruia Donald Trump ar fi anunțat anularea atacurilor și bombardamentelor masive programate pentru joi seară, invocând aprobarea „detaliilor finale” ale unui acord diplomatic. În lipsa altor detalii verificabile în textul sursă despre conținutul acordului și mecanismul de implementare, rămâne neclar dacă riscul operațional pentru Kharg s-a redus pe termen scurt sau doar a fost amânat. [...]
Escaladarea SUA–Iran pune sub presiune fluxurile de petrol , după ce Teheranul a anunțat că a închis din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz , iar Donald Trump a amenințat cu lovituri „foarte dure” și cu preluarea controlului asupra infrastructurii petroliere iraniene de pe insula Kharg, potrivit Știrile Pro TV . Amenințarea vine după încă o noapte de lovituri între forțele americane și cele iraniene, într-un context în care, potrivit analizei citate, nu există consens dacă presiunile sunt preludiul unui acord sau semnalul unei reluări a războiului „la intensitate maximă”. Ce s-a întâmplat pe teren Armata americană a început atacuri asupra Iranului cu rachete de croazieră Tomahawk, la scurt timp după un anunț al președintelui Trump. Țintele menționate includ sisteme de comunicații și radare, sisteme de apărare aeriană „de pe tot cuprinsul Iranului”, precum și o navă care ar fi încercat să spargă blocada. Conform materialului, trei marinari indieni au fost uciși. În paralel, Iranul a lansat rachete balistice și drone către baze militare americane din Iordania, Kuweit și Bahrein. Miza economică: petrolul și rutele de transport Teheranul susține că a închis din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul petrolului. În același timp, Trump a legat scumpirea petrolului de acțiuni americane pe mare și de perturbarea capacităților iraniene. În material este redată și afirmația lui Trump potrivit căreia SUA ar fi „confiscat” milioane de barili de petrol și că prețul barilului ar fi ajuns la 85 de dolari, sugerând că altfel ar fi putut urca mult mai sus. Mesajele politice: presiune pentru acord, refuz din partea Iranului Trump a susținut că Iranul „nu poate deține arme nucleare” și că „tot ce trebuie să facă e să semneze o hârtie”, afirmând că înțelegerea ar fi deja negociată, dar că Teheranul „trage de timp”. De partea iraniană, poziția publică rămâne de confruntare. Purtătorul de cuvânt principal al Forțelor Armate Iraniene, generalul Abolfazl Shekarchi , este citat cu un mesaj direct la adresa lui Trump și a premierului israelian Benjamin Netanyahu: „Nu vom da niciodată înapoi în fața blestematului de Trump și a vicleanului de Netanyahu. Mâna lui Allah este deasupra capetelor noastre și suntem hotărâți să-i zdrobim pe inamici, cu voia Domnului!” Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de două variabile: dacă presiunea militară se transformă într-o reluare a negocierilor pentru un acord sau dacă escaladarea continuă. În ambele scenarii, riscul operațional pentru transportul de energie rămâne ridicat, având în vedere referirea explicită la Strâmtoarea Ormuz și la infrastructura petrolieră de pe insula Kharg. [...]
