Știri
Știri din categoria Externe
Un atac nocturn asupra unui pod și a unei coloane de aprovizionare ar fi paralizat o rută logistică-cheie a Rusiei în Crimeea ocupată, potrivit informațiilor publicate de Digi24, care citează Ukrinform și un comunicat al unei unități ucrainene. Ținta ar fi fost un pod din Armiansk și „până la 50 de camioane” rusești cu muniție și combustibil, surprinse în zona loviturii.
Operațiunea este prezentată ca un demers cu impact operațional: întreruperea rutelor de transport care leagă Crimeea de continent și, implicit, îngreunarea alimentării unităților ruse din sectorul indicat de ucraineni.
Conform materialului, imagini ale atacului au fost publicate pe canalul de YouTube al Regimentului 1 de Asalt Independent al Forțelor Terestre ale Ucrainei. În acțiune ar fi fost implicate:
În comunicatul citat, militarii ucraineni afirmă că în apropierea podului erau „concentrate până la 50 de camioane”, pregătite pentru desfășurare în sectorul Huliaipole, încărcate cu muniție și combustibil.
Regimentul susține că „podul a fost avariat, iar o rută logistică cheie a inamicului a fost complet paralizată”. Totodată, unitatea afirmă că „nu mai există poduri intacte” pe rutele logistice rusești care leagă Crimeea ocupată de continent.
Potrivit aceleiași surse, operațiunea a inclus „o serie de lovituri de precizie” în noaptea de 11 iunie, iar podul ar fi fost deja scos din funcțiune de sistemele FirePoint, motiv pentru care nu ar fi fost necesară o lovitură repetată.
Digi24 notează că Ukrinform a relatat anterior o declarație a comandantului Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi, potrivit căreia Ucraina ar putea „izola în curând” Crimeea ocupată prin stabilirea controlului deplin asupra autostrăzii Novorossiia, considerată strategică.
Informațiile despre efectele exacte ale loviturilor și amploarea pagubelor nu pot fi verificate independent din datele prezentate în material.
Recomandate
Ucraina urmărește izolarea Crimeei prin lovituri cu drone asupra rutelor și energiei , o strategie care deja a redus traficul pe o arteră-cheie de aprovizionare și a împins autoritățile ruse să recunoască probleme de combustibil în peninsulă, potrivit HotNews . Campania ucraineană de atacuri cu drone în zonele ocupate de Rusia a perturbat logistica militară și aprovizionarea cu combustibil, iar luna trecută autoritățile au introdus raționalizarea combustibilului în Crimeea. Robert Brovdi , comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, spune că traficul pe autostrada Novorossiia — rută critică de aprovizionare militară care traversează sudul ocupat al Ucrainei către Crimeea — a scăzut cu „mai mult de două treimi” în ultima lună. Brovdi afirmă că, „în încă o lună”, Ucraina ar putea avea „control total” asupra drumului și că obiectivul este izolarea Crimeei „în viitorul apropiat”. Efect operațional: combustibil raționalizat și blocaje logistice Moscova a admis că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice au contribuit la penuria recentă de benzină din Crimeea anexată și din unele zone din sudul Rusiei, potrivit The Moscow Times, citat de HotNews. Președintele Vladimir Putin a recunoscut săptămâna trecută că atacurile cu drone au produs pagube, dar a susținut că nu reprezintă o amenințare pentru economia Rusiei. În Crimeea, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvojaiev, a anunțat miercuri amânarea planurilor de distribuire a benzinei raționalizate, invocând faptul că transporturile nu au ajuns în oraș. El a precizat că joi se va acorda prioritate la realimentare transportului public și utilităților, vehiculelor de urgență și celor guvernamentale. Ținta: „coloana vertebrală” a ocupației ruse în sud O parte importantă a problemelor este legată de atacurile recente asupra unei autostrăzi și a unui pod care leagă Rostov (sudul Rusiei) de Crimeea prin Mariupol, oraș portuar ocupat, notează materialul. Analistul Clément Molin, de la think tank-ul francez Atum Mundi, a declarat pentru BBC că drumul este „practic coloana vertebrală a ocupației ruse în sud” și că Ucraina ar fi efectuat 300 de atacuri cu drone asupra camioanelor, inclusiv 30 de cisterne, de la începutul lunii mai, campania intensificându-se în această lună. Traficul a fost suspendat săptămâna aceasta pe podul Chonhar , un tronson cheie al rutei care leagă provincia Herson (parțial ocupată) de Crimeea, după o serie de atacuri cu drone. Regimentul 1 de asalt independent al Ucrainei a transmis că monitorizează mișcările și lucrările de reparații și că este pregătit să lovească din nou. De ce contează: presiune pe capacitatea Rusiei de a susține frontul Analiști militari citați în material susțin că loviturile ucrainene cu rază medie în teritoriile controlate de Rusia au întrerupt aprovizionarea liniei frontului — apropiind avansul rus de un impas luna trecută — și au slăbit apărarea antiaeriană, deschizând calea pentru lovituri mai adânci care au distrus infrastructură petrolieră și fabrici de armament. Brovdi spune că unul dintre obiectivele strategice este să forțeze Moscova să-și retragă trupele, nu să avanseze, prin crearea unor condiții care să facă „extrem de dificil” pentru personalul militar și industria de apărare să rămână în Crimeea și în teritoriile ocupate sau să folosească rutele de acces. Escaladarea campaniei cu drone: ritm, ținte și plan de extindere Comandantul forțelor de drone afirmă că numărul misiunilor de luptă pe distanțe medii a crescut de 28 de ori pe parcursul anului, iar atacurile adânci pe teritoriul rus au crescut de aproape patru ori în aceeași perioadă. În primele cinci luni ale acestui an, unitățile ar fi distrus 174 de complexe rusești de apărare aeriană, evaluate de Brovdi la aproximativ 5,4 miliarde de dolari (aprox. 24,3 miliarde lei). Tot el susține că, în aceeași perioadă din 2026, forțele de drone au ucis peste 50.900 de militari ruși și au lovit peste 176.500 de ținte, cu o medie zilnică de 337 de soldați și 1.169 de ținte. Potrivit datelor prezentate de Brovdi, costul mediu al uciderii unui soldat rus ar fi fost de aproximativ 918 dolari (aprox. 4.100 lei) în ultimul an. Unitățile de drone, care ar reprezenta 2,5% din forțele armate ale Ucrainei, ar fi responsabile pentru circa o treime din pierderile rusești din ultimele 12 luni, iar planul ar fi creșterea lor la 5% din armată. Brovdi a mai spus că Ucraina „nu a lovit și nu va lovi direct civilii și țintele civile”, în contextul în care Rusia a acuzat Kievul, în ultimele săptămâni, de uciderea a zeci de civili în Ucraina ocupată. [...]
Atacurile ucrainene asupra podurilor din sudul Ucrainei și Crimeea au început să afecteze aprovizionarea cu carburanți în Sevastopol , unde vânzarea este suspendată temporar, potrivit Biziday . Măsura vine după ce cisternele de realimentare nu au mai putut ajunge în oraș, pe fondul unor lovituri asupra infrastructurii de transport din zona ocupată. Guvernatorul instalat de Rusia în regiunea Herson a transmis pe Telegram că armata ucraineană a atacat patru poduri din regiune, inclusiv unele care fac legătura cu Crimeea. Acesta a indicat drept ținte poduri din Preobrajenka și Mîrne, un pod lângă satul Stavki și un pod rutier de pe autostrada Perekop–Armeansk. Canalul de Telegram Crimean Wind a publicat, la rândul său, informații despre atacuri asupra a două poduri din proximitatea orașului Armeansk: unul la intrarea în peninsulă dinspre Herson și altul pe șoseaua către Krasnoperekopsk. Aceeași sursă susține că au fost avariate și camioane, iar resturi de dronă au lovit clădiri rezidențiale și o grădiniță. Au mai fost raportate explozii la Simferopol și Bahcisarai, iar în Sevastopol au apărut pene de curent în unele districte. Crimean Wind mai indică izbucnirea unui incendiu în apropierea bazei militare din Golful Strilețka. Pe partea de energie, guvernatorul din Sevastopol (administrația rusă de ocupație) a anunțat suspendarea vânzării de carburanți pentru o zi, motivând că transporturile nu au putut intra în oraș. În paralel, Ministerul rus al Energiei a recunoscut recent existența unor lipsuri de carburanți în sudul Rusiei și în Crimeea anexată, pe care le pune pe seama atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice. [...]
Ucraina avertizează civilii că sudul ocupat devine țintă militară , pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii logistice ruse, potrivit Mediafax . Mesajul vizează locuitorii din zonele ocupate ale regiunilor Zaporojie și Herson , cărora li se recomandă să ia în calcul evacuarea „cât mai curând”. Avertismentul a fost transmis joi de șeful administrației militare din Zaporojie, Ivan Fedorov , care susține că forțele ruse au tratat mult timp orașele ocupate din cele două regiuni drept zone sigure, folosite pentru aprovizionarea trupelor și coordonarea operațiunilor. „Inamicul a considerat prea mult timp Melitopol, Berdiansk, Enerhodar și Henicesk drept spatele său profund. Pentru prea mult timp a folosit părțile ocupate ale regiunilor Zaporojie și Herson ca centru logistic pentru aprovizionarea trupelor sale.” De ce crește riscul pentru civili Fedorov afirmă că „situația se schimbă” deoarece armata ucraineană și-a intensificat operațiunile împotriva forțelor ruse, vizând în mod repetat obiective cu rol militar și logistic. „Trupele ucrainene lovesc sistematic infrastructura militară a ocupanților, posturile de comandă, depozitele și rutele de aprovizionare.” În acest context, oficialul a cerut populației să nu amâne plecarea, argumentând că utilizarea teritoriilor ocupate pentru nevoi militare mărește riscurile pentru civili. Context: sudul ocupat și rolul logistic O parte importantă a regiunii Zaporojie, inclusiv orașele Melitopol și Enerhodar, se află sub controlul Rusiei din primele luni ale invaziei declanșate în 2022. În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra depozitelor, centrelor de comandă și infrastructurii logistice folosite de armata rusă în teritoriile ocupate din sudul țării, pe fondul încercării de a reduce capacitatea de aprovizionare și coordonare a forțelor ruse. [...]
Teheranul temperează așteptările privind un acord cu SUA , spunând că nu există încă o decizie finală, în pofida mesajelor optimiste venite de la Washington, potrivit Agerpres . Pentru piețe și companii, diferența dintre „aproape gata” și „semnat” rămâne esențială, mai ales într-un dosar cu potențial de a influența riscul geopolitic și deciziile de investiții. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul nu a ajuns la nicio „concluzie finală” privind un acord cu Statele Unite, deși președintele american Donald Trump a susținut că a obținut un „mare” acord între cele două țări. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de agențiile EFE și AFP. Unde se blochează negocierile, potrivit Teheranului În declarații preluate de agenția iraniană Tasnim , Baghaei a afirmat că „cea mai mare parte a textului a fost finalizată”, dar a acuzat că liderul de la Casa Albă își „schimbă pozițiile” în privința negocierilor. Totodată, el a reamintit că Republica Islamică nu este dispusă să cedeze în privința „liniilor sale roșii”. Mesajul lui Trump: semnare posibilă în Europa, „în următoarele zile” Declarațiile iraniene vin după ce Trump a anunțat că a ajuns la un „mare acord” cu Iranul și a sugerat că pactul ar putea fi semnat în Europa. „Tocmai am găsit un acord foarte bun pentru a pune capăt războiului cu Iranul și, odată ce documentele vor fi finalizate, ceea ce ar trebui să se întâmple în următoarele zile, vom avea probabil o semnare, poate în Europa” Baghaei a caracterizat aceste afirmații drept simple „speculații”. Trump a mai spus că ar anula noi atacuri împotriva Republicii Islamice pe care le plănuise, invocând progrese în discuțiile de pace. Fără document semnat, potrivit unor surse iraniene Potrivit declarațiilor unor surse iraniene pentru agenția de presă Fars, Iranul a negat și că ar fi semnat vreun document sau memorandum de înțelegere cu Statele Unite. Informația indică faptul că, din perspectiva Teheranului, procesul rămâne în faza de negociere, fără un rezultat formalizat. [...]
Italia amenință că va cere „reduceri” la contribuția la bugetul UE , dacă Bruxelles-ul nu renunță la mecanismul prin care unele state membre beneficiază anual de corecții la sumele plătite, potrivit Mediafax . Mesajul premierului Giorgia Meloni vine înainte ca liderii UE să vadă, săptămâna viitoare, primele cifre pentru următorul Cadru Financiar Multianual (bugetul pe șapte ani), într-un moment în care negocierile se anunță tensionate. Meloni a transmis avertismentul în Parlamentul italian, menționând că, dacă sistemul „reducerilor” nu este abolit, Italia va cere „același privilegiu”. În același context, premierul a spus că „răbdarea Romei a luat sfârșit” în privința plăților UE către unele state. Miza: bugetul UE pe șapte ani și „cutia de negociere” Conform informațiilor citate de Mediafax, cifrele pentru următorul buget multianual urmează să fie puse pentru prima dată pe masa liderilor UE la summitul de săptămâna viitoare. Capitalele așteaptă așa-numita „cutie de negociere” – proiectul de text care stabilește sumele și domeniile de cheltuieli. Diplomați europeni se așteaptă ca noul proiect al Comisiei să includă reduceri „modeste”, generalizate, dar nu „reduceri drastice”. Două blocuri cu interese opuse Disputa privind „reducerile” (corecții la contribuțiile naționale) se suprapune peste o confruntare mai largă despre dimensiunea și prioritățile bugetului UE: Țările „frugale” (Germania și Olanda, alături de Suedia, Danemarca și Austria) beneficiază de corecții de miliarde de euro la contribuțiile lor și se opun unui buget mai mare, invocând presiunea asupra finanțelor publice naționale. Acest grup insistă, potrivit sursei, pe reduceri liniare, generalizate. „ Prietenii Coeziunii ” , un grup informal de 16 țări din care fac parte inclusiv Polonia, Spania și Portugalia, se opun reducerilor bugetului regional și cer eliminarea definitivă a rambursărilor. Italia este aliniată acestui grup. Context: amenințări anterioare și calendar fără „termene artificiale” Tensiunile pe tema rambursărilor nu sunt noi. În decembrie, Roma a amenințat că va bloca deciziile Consiliului European dacă mecanismul nu era eliminat din discuții, după ce reapăruse într-un text de negociere al președinției daneze, potrivit aceleiași surse. Meloni a mai spus că Italia nu se va lega de „termene limită artificiale” și că va semna acordul doar după obținerea „celui mai bun compromis posibil”. [...]
Promisiunea lui Trump că un acord cu Iranul va elimina uraniul îmbogățit ridică miza negocierilor și a verificării potrivit Agerpres , care citează AFP. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis că președintele american Donald Trump ar fi promis că orice acord între Iran și Statele Unite va include angajamente privind eliminarea materialului nuclear îmbogățit al Teheranului. Informația este relevantă prin implicațiile de reglementare și control: o astfel de clauză ar presupune mecanisme de implementare și verificare, fără de care angajamentul ar rămâne dificil de măsurat în practică. Materialul publicat de Agerpres nu oferă, însă, detalii despre forma acordului, calendar sau instituțiile care ar urma să supravegheze aplicarea. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu pot fi verificate din textul public accesibil elemente precum condițiile exacte, eventualele excepții sau modul în care ar fi definită „eliminarea” uraniului îmbogățit. [...]
