Știri
Știri din categoria Externe
China a ridicat măsurile de retorsiune împotriva a două bănci din UE, după ce Uniunea Europeană a eliminat sancțiunile aplicate anterior unor instituții financiare chineze, potrivit Global Times, care citează un anunț al Ministerului Comerțului de la Beijing (MOFCOM).
Decizia vizează UAB Urbo Bankas și AB Mano Bankas și a intrat în vigoare vineri. MOFCOM precizează că măsura este luată în baza Legii Chinei împotriva sancțiunilor străine și a reglementărilor de implementare aferente.
Beijingul amintește că, în august 2025, a impus contramăsuri împotriva celor două instituții financiare europene după ce UE a inclus două instituții financiare chineze pe lista sa de sancțiuni legate de Rusia. La acel moment, un expert chinez citat de publicație a descris răspunsul drept o contramăsură „reciprocă”, în replică la ceea ce a numit „jurisdicție cu braț lung” și sancțiuni unilaterale ale UE.
Mișcarea indică o detensionare punctuală pe componenta financiară a relației China–UE, în condițiile în care sancțiunile și contramăsurile pot afecta accesul la servicii bancare, relațiile de corespondent banking și derularea tranzacțiilor transfrontaliere. În același timp, cazul arată că Beijingul își ancorează astfel de decizii în cadrul său legal intern privind sancțiunile, ceea ce poate conta pentru evaluarea riscului de conformare (compliance) de către instituții și companii cu expunere pe ambele piețe.
Recomandate
China cere oprirea imediată a operațiunilor militare și o încetare a focului „completă și durabilă” , după reluarea atacurilor reciproce dintre SUA și Iran și după confirmarea închiderii totale a Strâmtorii Ormuz , potrivit Digi24 . Mesajul Beijingului are relevanță economică directă prin riscul de blocaj pe o rută strategică pentru transportul de hidrocarburi. Într-o conferință de presă, Lin Jian , purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a spus că Beijingul este „grav preocupat” de evoluții și a cerut părților să revină la dialog și negocieri. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agențiilor France Presse și Agerpres. „China îndeamnă cu fermitate părţile implicate să înceteze imediat operaţiunile militare şi să revină la dialog şi negocieri.” Strâmtoarea Ormuz, închisă „până la noi ordine” Autoritatea maritimă iraniană a confirmat „închiderea totală” a Strâmtorii Ormuz, descrisă ca rută strategică pentru transportul de hidrocarburi. Potrivit Autorității Strâmtorii din Golful Persic (PGSA), decizia este justificată de „tensiunile provocate de agresiunea forțelor americane în regiune”, iar măsura rămâne în vigoare „până la noi ordine”. Digi24 notează că Iranul blochează strâmtoarea de la începutul conflictului, pe 28 februarie, însă până acum forțele armate iraniene permiteau zilnic trecerea a aproximativ 20 de nave. Contextul escaladării și poziționarea Beijingului Reacția Chinei vine după ce SUA și Iran s-au atacat reciproc în noaptea de marți spre miercuri, în pofida unui armistițiu intrat în vigoare pe 8 aprilie, după mai bine de cinci săptămâni de bombardamente. Ca represalii la ultimele lovituri americane, Gărzile Revoluției au anunțat lansarea de drone asupra unor baze militare din Kuweit și Bahrain; mass-media iraniene au relatat anterior despre un atac asupra cartierului general al Flotei a 5-a americane din Bahrain. Beijingul afirmă că menține „o comunicare strânsă” cu părțile implicate, inclusiv cu Iranul, și că intenționează să continue să joace „un rol activ” în restabilirea păcii. China este descrisă drept un partener economic și diplomatic important pentru Iran. [...]
Un atac nocturn asupra unui pod și a unei coloane de aprovizionare ar fi paralizat o rută logistică-cheie a Rusiei în Crimeea ocupată , potrivit informațiilor publicate de Digi24 , care citează Ukrinform și un comunicat al unei unități ucrainene. Ținta ar fi fost un pod din Armiansk și „până la 50 de camioane” rusești cu muniție și combustibil, surprinse în zona loviturii. Operațiunea este prezentată ca un demers cu impact operațional: întreruperea rutelor de transport care leagă Crimeea de continent și, implicit, îngreunarea alimentării unităților ruse din sectorul indicat de ucraineni. Ce susțin unitățile ucrainene că au lovit Conform materialului, imagini ale atacului au fost publicate pe canalul de YouTube al Regimentului 1 de Asalt Independent al Forțelor Terestre ale Ucrainei. În acțiune ar fi fost implicate: Regimentul 1 de Asalt Independent „Dmytro Kotsiubailo”; Regimentul 475 de Asalt Independent CODE 9.2; Grupul Alpha al Centrului de Operațiuni Speciale al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). În comunicatul citat, militarii ucraineni afirmă că în apropierea podului erau „concentrate până la 50 de camioane”, pregătite pentru desfășurare în sectorul Huliaipole, încărcate cu muniție și combustibil. De ce contează: efectul asupra aprovizionării Regimentul susține că „podul a fost avariat, iar o rută logistică cheie a inamicului a fost complet paralizată”. Totodată, unitatea afirmă că „nu mai există poduri intacte” pe rutele logistice rusești care leagă Crimeea ocupată de continent. Potrivit aceleiași surse, operațiunea a inclus „o serie de lovituri de precizie” în noaptea de 11 iunie, iar podul ar fi fost deja scos din funcțiune de sistemele FirePoint, motiv pentru care nu ar fi fost necesară o lovitură repetată. Contextul mai larg invocat de Ucraina Digi24 notează că Ukrinform a relatat anterior o declarație a comandantului Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi, potrivit căreia Ucraina ar putea „izola în curând” Crimeea ocupată prin stabilirea controlului deplin asupra autostrăzii Novorossiia, considerată strategică. Informațiile despre efectele exacte ale loviturilor și amploarea pagubelor nu pot fi verificate independent din datele prezentate în material. [...]
Teheranul temperează așteptările privind un acord cu SUA , spunând că nu există încă o decizie finală, în pofida mesajelor optimiste venite de la Washington, potrivit Agerpres . Pentru piețe și companii, diferența dintre „aproape gata” și „semnat” rămâne esențială, mai ales într-un dosar cu potențial de a influența riscul geopolitic și deciziile de investiții. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul nu a ajuns la nicio „concluzie finală” privind un acord cu Statele Unite, deși președintele american Donald Trump a susținut că a obținut un „mare” acord între cele două țări. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de agențiile EFE și AFP. Unde se blochează negocierile, potrivit Teheranului În declarații preluate de agenția iraniană Tasnim , Baghaei a afirmat că „cea mai mare parte a textului a fost finalizată”, dar a acuzat că liderul de la Casa Albă își „schimbă pozițiile” în privința negocierilor. Totodată, el a reamintit că Republica Islamică nu este dispusă să cedeze în privința „liniilor sale roșii”. Mesajul lui Trump: semnare posibilă în Europa, „în următoarele zile” Declarațiile iraniene vin după ce Trump a anunțat că a ajuns la un „mare acord” cu Iranul și a sugerat că pactul ar putea fi semnat în Europa. „Tocmai am găsit un acord foarte bun pentru a pune capăt războiului cu Iranul și, odată ce documentele vor fi finalizate, ceea ce ar trebui să se întâmple în următoarele zile, vom avea probabil o semnare, poate în Europa” Baghaei a caracterizat aceste afirmații drept simple „speculații”. Trump a mai spus că ar anula noi atacuri împotriva Republicii Islamice pe care le plănuise, invocând progrese în discuțiile de pace. Fără document semnat, potrivit unor surse iraniene Potrivit declarațiilor unor surse iraniene pentru agenția de presă Fars, Iranul a negat și că ar fi semnat vreun document sau memorandum de înțelegere cu Statele Unite. Informația indică faptul că, din perspectiva Teheranului, procesul rămâne în faza de negociere, fără un rezultat formalizat. [...]
Italia amenință că va cere „reduceri” la contribuția la bugetul UE , dacă Bruxelles-ul nu renunță la mecanismul prin care unele state membre beneficiază anual de corecții la sumele plătite, potrivit Mediafax . Mesajul premierului Giorgia Meloni vine înainte ca liderii UE să vadă, săptămâna viitoare, primele cifre pentru următorul Cadru Financiar Multianual (bugetul pe șapte ani), într-un moment în care negocierile se anunță tensionate. Meloni a transmis avertismentul în Parlamentul italian, menționând că, dacă sistemul „reducerilor” nu este abolit, Italia va cere „același privilegiu”. În același context, premierul a spus că „răbdarea Romei a luat sfârșit” în privința plăților UE către unele state. Miza: bugetul UE pe șapte ani și „cutia de negociere” Conform informațiilor citate de Mediafax, cifrele pentru următorul buget multianual urmează să fie puse pentru prima dată pe masa liderilor UE la summitul de săptămâna viitoare. Capitalele așteaptă așa-numita „cutie de negociere” – proiectul de text care stabilește sumele și domeniile de cheltuieli. Diplomați europeni se așteaptă ca noul proiect al Comisiei să includă reduceri „modeste”, generalizate, dar nu „reduceri drastice”. Două blocuri cu interese opuse Disputa privind „reducerile” (corecții la contribuțiile naționale) se suprapune peste o confruntare mai largă despre dimensiunea și prioritățile bugetului UE: Țările „frugale” (Germania și Olanda, alături de Suedia, Danemarca și Austria) beneficiază de corecții de miliarde de euro la contribuțiile lor și se opun unui buget mai mare, invocând presiunea asupra finanțelor publice naționale. Acest grup insistă, potrivit sursei, pe reduceri liniare, generalizate. „ Prietenii Coeziunii ” , un grup informal de 16 țări din care fac parte inclusiv Polonia, Spania și Portugalia, se opun reducerilor bugetului regional și cer eliminarea definitivă a rambursărilor. Italia este aliniată acestui grup. Context: amenințări anterioare și calendar fără „termene artificiale” Tensiunile pe tema rambursărilor nu sunt noi. În decembrie, Roma a amenințat că va bloca deciziile Consiliului European dacă mecanismul nu era eliminat din discuții, după ce reapăruse într-un text de negociere al președinției daneze, potrivit aceleiași surse. Meloni a mai spus că Italia nu se va lega de „termene limită artificiale” și că va semna acordul doar după obținerea „celui mai bun compromis posibil”. [...]
Promisiunea lui Trump că un acord cu Iranul va elimina uraniul îmbogățit ridică miza negocierilor și a verificării potrivit Agerpres , care citează AFP. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis că președintele american Donald Trump ar fi promis că orice acord între Iran și Statele Unite va include angajamente privind eliminarea materialului nuclear îmbogățit al Teheranului. Informația este relevantă prin implicațiile de reglementare și control: o astfel de clauză ar presupune mecanisme de implementare și verificare, fără de care angajamentul ar rămâne dificil de măsurat în practică. Materialul publicat de Agerpres nu oferă, însă, detalii despre forma acordului, calendar sau instituțiile care ar urma să supravegheze aplicarea. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu pot fi verificate din textul public accesibil elemente precum condițiile exacte, eventualele excepții sau modul în care ar fi definită „eliminarea” uraniului îmbogățit. [...]
Donald Trump susține că un acord cu Iranul este aproape, însă Teheranul spune că negocierile nu sunt încheiate . Potrivit CNN , președintele american a anunțat că o posibilă înțelegere între Statele Unite și Iran ar putea pune capăt conflictului din regiune și ar permite reluarea traficului normal prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial. Donald Trump a afirmat că există progrese semnificative în negocieri și că documentul final ar putea fi semnat în următoarele zile, sugerând chiar organizarea unei ceremonii în Europa. Totuși, reacția venită de la Teheran este mult mai rezervată. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că informațiile privind un acord finalizat reprezintă doar speculații și că autoritățile iraniene nu au luat încă o decizie definitivă. Oficialul a precizat că o mare parte a textului ar fi fost deja convenită, însă diferențele dintre părți nu au fost eliminate complet. Situația este cu atât mai sensibilă cu cât declarațiile optimiste au venit după câteva zile de escaladare militară. Trump amenințase anterior cu noi lovituri asupra Iranului și chiar cu preluarea insulei Kharg, punct strategic prin care trece aproximativ 90% din exportul de petrol al țării. La rândul său, Iranul a avertizat că orice nou atac american ar provoca un răspuns dur și ar putea afecta grav piețele energetice mondiale. În culisele negocierilor, surse citate de CNN susțin că mediatorii din Qatar au obținut unele progrese importante în discuțiile dintre Washington și Teheran. Printre subiectele aflate încă pe masa tratativelor se numără programul nuclear iranian și mecanismele prin care Iranul ar urma să beneficieze de eventuale măsuri de relaxare economică. Chiar dacă mai multe surse vorbesc despre „descoperirea unor puncte comune”, există încă scepticism privind finalizarea rapidă a acordului. Perspectivele unei detensionări au avut deja efecte pe piețe. După ce Trump a anunțat anularea unor lovituri planificate împotriva Iranului, prețul petrolului a scăzut, iar bursele americane au înregistrat creșteri importante, investitorii interpretând mesajul drept un semnal de reducere a riscului unui conflict extins în Orientul Mijlociu. [...]
