Știri
Știri din categoria Externe
China a ridicat măsurile de retorsiune împotriva a două bănci din UE, după ce Uniunea Europeană a eliminat sancțiunile aplicate anterior unor instituții financiare chineze, potrivit Global Times, care citează un anunț al Ministerului Comerțului de la Beijing (MOFCOM).
Decizia vizează UAB Urbo Bankas și AB Mano Bankas și a intrat în vigoare vineri. MOFCOM precizează că măsura este luată în baza Legii Chinei împotriva sancțiunilor străine și a reglementărilor de implementare aferente.
Beijingul amintește că, în august 2025, a impus contramăsuri împotriva celor două instituții financiare europene după ce UE a inclus două instituții financiare chineze pe lista sa de sancțiuni legate de Rusia. La acel moment, un expert chinez citat de publicație a descris răspunsul drept o contramăsură „reciprocă”, în replică la ceea ce a numit „jurisdicție cu braț lung” și sancțiuni unilaterale ale UE.
Mișcarea indică o detensionare punctuală pe componenta financiară a relației China–UE, în condițiile în care sancțiunile și contramăsurile pot afecta accesul la servicii bancare, relațiile de corespondent banking și derularea tranzacțiilor transfrontaliere. În același timp, cazul arată că Beijingul își ancorează astfel de decizii în cadrul său legal intern privind sancțiunile, ceea ce poate conta pentru evaluarea riscului de conformare (compliance) de către instituții și companii cu expunere pe ambele piețe.
Recomandate
China și Thailanda vor să accelereze alinierea strategiilor de dezvoltare și cooperarea anti-fraudă , pe fondul unui context regional tensionat, după a treia reuniune a mecanismului bilateral de consultare la nivel de miniștri de externe, desfășurată la Bangkok, relatează Global Times . Întâlnirea a avut loc pe 24 aprilie 2026 între ministrul chinez de externe Wang Yi și Sihasak Phuangketkeow, vicepremier și ministru de externe al Thailandei. Wang a legat discuțiile de începutul celui de-al 15-lea plan cincinal al Chinei și de debutul guvernării noului guvern thailandez, susținând că mecanismul de consultare ar trebui să joace un rol de coordonare, „ghidat de consensul strategic” stabilit de cei doi șefi de stat. Ce urmăresc cele două părți: coordonare economică și măsuri operaționale Potrivit relatării, Wang a cerut menținerea schimburilor la nivel înalt, consolidarea încrederii politice și „alinierea strategiilor de dezvoltare”, inclusiv inițierea elaborării unui nou plan de acțiune pe cinci ani. Pe zona operațională, ministrul chinez a solicitat intensificarea eforturilor împotriva criminalității transfrontaliere, cu accent pe „eradicarea” jocurilor de noroc și a fraudelor, precum și întărirea colaborării multilaterale și implementarea „celor patru inițiative globale majore” promovate de China. De partea thailandeză, Sihasak a afirmat că Bangkokul va continua politica „o singură Chină” și a indicat disponibilitatea de a aprofunda cooperarea „în toate domeniile”, menționând explicit conectivitatea, economia și comerțul, precum și combaterea jocurilor de noroc online și a fraudelor prin telecomunicații. Dimensiunea de securitate regională: rolul Chinei în disputa Thailanda–Cambodgia Wang a spus că Beijingul susține soluționarea diferențelor prin dialog, nu prin forță, și și-a exprimat speranța că Thailanda și Cambodgia vor consolida încetarea focului, vor relua contactele bilaterale și vor rezolva cât mai rapid disputa de frontieră. El a adăugat că China, „prieten comun” al celor două țări, este dispusă să continue să ofere o platformă pentru refacerea încrederii și îmbunătățirea relațiilor. Sihasak a apreciat eforturile Chinei de a promova discuții de pace și de a media disputa de frontieră, exprimându-și așteptarea ca Beijingul să continue să joace „un rol constructiv”. Cooperare subregională: Lancang–Mekong „2.0” Cei doi miniștri au discutat și despre Cooperarea Lancang–Mekong și cooperarea în Asia de Est, convenind să își intensifice coordonarea pentru a „construi activ” un format Lancang–Mekong „2.0”, cu obiectivul de a ridica la un nou nivel ideea unei „comunități Lancang–Mekong cu viitor comun”. [...]
Emmanuel Macron a cerut ca UE să trateze clauza de apărare reciprocă drept o obligație fără echivoc , într-un mesaj care mută presiunea de pe NATO spre mecanismele juridice ale Uniunii, potrivit Digi24 . Declarația, făcută la Atena, vine în contextul discuțiilor dintre cele 27 de state membre privind întărirea aplicării articolului 42.7 din tratatele UE. Într-o conferință de presă comună cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, președintele Franței a spus că articolul 42.7 „este beton”, adică „este o obligație”. Mitsotakis a completat formula cu „beton armat”. Ce prevede articolul 42.7 și de ce contează Clauza de apărare reciprocă din tratatele UE prevede că, dacă un stat membru este „agresat armat pe teritoriul său”, celelalte state „îi datorează ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun”. Macron a susținut că textul nu lasă loc de interpretări și că, în opinia sa, nu există „ambiguitate” care să necesite modificări ale tratatelor. Compararea cu Articolul 5 din NATO Președintele francez a afirmat că articolul 42.7 este „în substanța sa, mai puternic decât Articolul 5” al Tratatului NATO, clauza de asistență reciprocă a alianței. În relatarea Digi24, comparația este plasată și pe fondul faptului că Articolul 5 este „pus la îndoială cu regularitate” de președintele american Donald Trump. Macron a argumentat că tratatul european „prevede o solidaritate între statele membre (UE) și nu lasă altă opțiune”. Ce urmează la nivelul UE La inițiativa Ciprului, care deține în acest semestru președinția UE, statele membre au discutat despre o consolidare a clauzei. Macron a indicat însă că, din perspectiva sa, nu este nevoie „în prezent” de schimbarea sau modificarea tratatelor, pe motiv că „sunt foarte clare”. [...]
Administrația SUA ar analiza retragerea sprijinului pentru suveranitatea britanică asupra Insulelor Falkland , ca instrument de presiune asupra Londrei în contextul divergențelor legate de războiul cu Iranul, potrivit Libertatea . Mișcarea, prezentată ca posibilă schimbare de poziție într-un dosar sensibil, a stârnit reacții dure în Marea Britanie și în Falkland. Informația apare pe fondul unei deteriorări a relației dintre Washington și Londra, alimentată de refuzul premierului britanic Keir Starmer de a se alătura războiului dus de SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, un „raport exploziv” al agenției Reuters, citat în material, indică faptul că SUA ar lua în calcul să nu mai recunoască dreptul de proprietate al Regatului Unit asupra arhipelagului disputat cu Argentina. Miza: un semnal de presiune politică în interiorul alianței Potrivit relatării, Pentagonul ar evalua sprijinirea pretențiilor de suveranitate ale Argentinei, poziționându-se astfel împotriva unui aliat-cheie. În interpretarea prezentată, o asemenea decizie ar funcționa ca represalii pentru lipsa de aliniere a Londrei la strategia americană în conflictul cu Iranul. Materialul mai menționează că Donald Trump ar fi criticat public poziția premierului britanic, sugerând în martie că Starmer nu este „un Winston Churchill” și afirmând că relațiile americano-britanice „nu mai sunt ceea ce au fost odată”. Reacția din Falkland și ecoul în Marea Britanie Guvernul Insulelor Falkland a respins ideea unei schimbări de statut, afirmând că „Insulele Falkland rămân britanice – și nimic nu se va schimba în această privință”. În aceeași declarație, autoritățile locale au invocat rezultatul unui referendum în care 99,8% dintre locuitori au votat pentru menținerea statutului de teritoriu britanic de peste mări și au transmis că au „deplină încredere” în angajamentul guvernului britanic de a apăra dreptul la autodeterminare. Criticile au venit și din partea veteranilor britanici ai Războiului Malvinelor (Falkland), citați de publicația Telegraph, potrivit materialului. Simon Weston a spus că locuitorii „nu merită să fie transformați într-un pion al intereselor politice”, iar Peter Robinson a acuzat: „Trump este un tiran care abuzează de puterea Americii pentru a-și atinge obiectivele personale”. Context: tensiuni și cu Spania, pe tema Iranului În același registru al presiunilor asupra aliaților europeni, materialul notează că Spania s-ar afla, la rândul ei, „în vizorul” SUA după ce Madridul s-a declarat împotriva războiului din Iran. Conform unui e-mail de la Pentagon menționat în articol, SUA ar lua în calcul excluderea Spaniei din NATO , deși textul subliniază că Statele Unite nu pot decide singure o astfel de măsură. În lipsa unor confirmări oficiale publice privind o schimbare de politică, informațiile rămân la nivelul unor evaluări și scurgeri de informații descrise în material, însă reacțiile de la Londra și din Falkland indică potențialul de escaladare într-un punct sensibil al relației transatlantice. [...]
Prin comparația cu „Imperiul Roman de Apus”, Aleksandar Vucic își întărește mesajul că UE își supraestimează poziția , dar cere în același timp accelerarea integrării Serbiei, fără pretenții de veto sau fonduri, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la World Policy Conference , organizată de IFRI la Chantilly, în apropiere de Paris, într-un discurs relatat de AFP și preluat de Agerpres. Vucic a susținut că Europa „a rămas în urmă” la nivel global și că își „supraestimează” poziția, invocând ideea unei „superiorități morale și democratice” pe care o consideră „complet falsă”. În același registru, liderul sârb a spus că Europa nu ar fi înțeles ce se întâmplă „la granițele sale”, comparând situația cu cea a Imperiului Roman de Apus înainte de prăbușire. Totuși, el a nuanțat imediat analogia, afirmând că nu crede că Europa se va prăbuși: „Asta nu se va întâmpla niciodată”. Critica: decalaje tehnologice și presiuni demografice și de securitate În intervenția sa, Vucic a vorbit despre „bătălii importante” pe care europenii le pierd și despre tendința de a-i „minimaliza” și „subestima” pe alții. El a indicat explicit decalajele față de Statele Unite în domenii precum inteligența artificială și robotica, dar și față de China, avertizând totodată asupra provocărilor demografice și de securitate ale continentului. În acest context, președintele sârb s-a declarat pesimist cu privire la ce ar putea realiza Europa în următorii 20 de ani, spunând că nu este „foarte optimist” în legătură cu viitorul construit „aici”. Mesajul către Bruxelles: integrare în UE, dar fără „veto” și fără „fonduri” Deși a criticat dur direcția Europei, Vucic a reiterat obiectivul Serbiei de aderare la Uniunea Europeană. El a spus că Serbia nu poate face parte din NATO, dar este „gata să se integreze” în UE și a cerut deschiderea granițelor pentru Serbia. În același apel, Vucic a afirmat că Serbia nu ar avea nevoie de drept de veto, de comisari europeni și „nici măcar” de fondurile UE, potrivit relatării din articol. [...]
Un incident de aprovizionare pe front a dus la schimbarea comandantului responsabil , după ce imagini cu patru soldați ucraineni vizibil subnutriți au devenit virale, potrivit HotNews . Cazul scoate în evidență vulnerabilitatea logistică a unităților aflate foarte aproape de liniile rusești, unde livrările se fac aproape exclusiv pe cale aeriană. Imaginile au fost publicate pe rețelele sociale de Anastasiia Silchuk, soția unuia dintre militari. Familia susține că soldații au fost lăsați luni de zile pe linia frontului fără hrană și apă adecvate, iar după apariția fotografiilor Ministerul Apărării din Ucraina a demis un comandant de rang înalt, relatează The Guardian . Ce spun rudele: luni pe poziții, livrări rare Potrivit rudelor, cei patru soldați au petrecut opt luni apărând un teritoriu tot mai restrâns pe malul stâng al râului Oskil, în apropierea orașului Kupiansk (nord-estul Ucrainei), iar proviziile de hrană și medicamente puteau fi livrate doar cu drone. Silchuk a susținut că militarii au slăbit puternic față de momentul în care au ajuns pe linia frontului și că, după o livrare, „nu a mai venit mâncare timp de 10 zile”. În acest interval, spune ea, soldații au băut apă de ploaie și au topit zăpadă pentru a supraviețui. „Cel mai mult au stat fără mâncare 17 zile”, a susținut femeia. O altă rudă, Ivanna Poberejniuk, a declarat că soldații din Brigada 14 Mecanizată Separată au fost lăsați într-o situație extrem de dificilă și că „luptătorii își pierd cunoștința de foame”. Tatăl ei a fost evacuat, dar alții ar fi rămas blocați acolo. Reacția armatei: probleme logistice și livrări doar pe cale aeriană Statul Major General al Ucrainei a anunțat că a înlocuit comandantul responsabil de aprovizionarea cu mâncare a soldaților. Brigada a recunoscut probleme logistice și a precizat că livrările sunt posibile doar pe cale aeriană, deoarece poziția este foarte aproape de liniile inamice. Un purtător de cuvânt a explicat că aprovizionarea se face cu drone și că forțele ruse urmăresc în mod special logistica, încercând să intercepteze și să doboare transporturile. Context operațional: „zona gri” și presiunea dronelor În contextul războiului, „zona gri” dintre cele două părți s-a extins, iar dronele sunt folosite pe scară largă atât pentru supraveghere, cât și pentru lovirea țintelor. În acest sector, soldații sunt forțați să meargă pe jos 10–15 km până la pozițiile avansate. În ultimele luni, Ucraina a folosit tot mai mulți roboți pentru a trimite provizii în zone expuse și pentru a evacua răniți. În sectorul Kupiansk, Rusia a distrus poduri peste râul Oskil, în încercarea de a izola forțele ucrainene de pe malul stâng. [...]
SUA au relaxat o restricție de sancțiuni și le permit lui Nicolás Maduro și soției sale, Cilia Flores, să-și plătească avocații din fonduri venezuelene, deblocând astfel procesul de trafic de droguri deschis la New York, potrivit G4Media . Miza deciziei este una de reglementare: interdicția anterioară de a folosi bani ai statului venezuelean pentru apărare fusese justificată de autoritățile americane prin nevoia de a nu submina sancțiunile impuse Venezuelei, însă a ajuns să blocheze derularea dosarului în instanță. Ce s-a schimbat: licențe OFAC modificate Vineri seară, procurorul federal din Manhattan, Jay Clayton , a informat instanța că Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a emis „licențe modificate” care le permit celor doi să utilizeze fonduri venezuelene pentru plata apărării. Odată rezolvată problema finanțării, cuplul a acceptat să-și retragă cererea de clasare a cazului, a spus Clayton în fața instanței. De ce conta interdicția pentru mersul procesului Maduro și Flores au susținut că interdicția le încalcă dreptul la un proces corect și au cerut anularea dosarului. La o audiere din martie, judecătorul federal Alvin Hellerstein a pus sub semnul întrebării poziția procurorilor, invocând faptul că SUA continuă să aibă relații economice cu Venezuela și că cei doi nu se mai află în această țară. Potrivit materialului, Maduro și soția sa au fost capturați la începutul lunii ianuarie, într-o operațiune a forțelor americane la Caracas, și aduși în Statele Unite. Contextul acuzațiilor Procurorii susțin că Maduro ar fi avut un rol central într-o rețea de trafic de cocaină către Statele Unite și că ar fi colaborat cu grupări desemnate de SUA drept organizații teroriste, încercând să se îmbogățească în perioada în care a fost la putere. Maduro și Flores au pledat nevinovați. [...]
