Știri
Știri din categoria Externe
Presiunea politică din UE pentru sancțiuni și chiar suspendarea Acordului de Asociere cu Israel crește, pe fondul bombardamentelor israeliene „fără precedent” asupra Beirutului și al acuzațiilor privind încălcarea drepturilor omului, potrivit unei analize publicate de adevarul.ro. Miza este una cu efecte economice și comerciale directe: acordul oferă cadrul legal al relațiilor UE–Israel, inclusiv o zonă de liber schimb și cooperare extinsă.
Un semnal relevant vine din Franța. Purtătorul de cuvânt al Ministerului francez al Afacerilor Externe, Pascal Confavreux, a spus că, în contextul evenimentelor din Liban și al situației din Cisiordania, nu poate fi exclusă redeschiderea discuției privind suspendarea acordului, alături de sancțiuni naționale, apreciind că acțiunile Israelului sunt „inacceptabile” și „disproporționate”.
Acordul de Asociere UE–Israel este aplicat din iunie 2000 și stabilește cadrul pentru relații politice, economice și comerciale. În text există și Articolul 2, care condiționează relațiile dintre părți de respectarea strictă a drepturilor omului și a principiilor democratice — punctul care revine acum în centrul disputei.
Analiza amintește că tensiunile au escaladat deja în 2025, când Comisia Europeană a concluzionat că există „indicii” privind încălcarea obligațiilor asumate de Israel prin Articolul 2. În septembrie 2025, Comisia a propus statelor membre suspendarea unor beneficii comerciale, nu anularea integrală a acordului, însă o astfel de decizie rămâne dificilă politic, inclusiv din cauza necesității unanimității și a riscului de a amplifica tensiunile cu Israelul.
Pe lângă reacțiile politice, textul indică apariția unui „element nou” cu potențial de a împinge subiectul spre o dezbatere formală la nivel european: o Inițiativă cetățenească europeană care cere suspendarea totală a Acordului de asociere UE–Israel. Potrivit sursei, petiția a strâns aproape 800.000 de semnături, iar din România erau raportate în martie 23.265 de semnături (8,47% din total).
Dacă pragul de 1 milion de semnături este atins în 12 luni, Comisia Europeană este obligată să răspundă și poate ajunge să formuleze o inițiativă care să fie înaintată Parlamentului European și/sau Consiliului UE. Publicația notează că, în ipoteza în care Comisia ar considera cererile susținute, impactul politic ar fi major, inclusiv asupra politicilor naționale din statele membre.
Pe termen scurt, discuția se poate muta pe două piste: sancțiuni la nivel național în unele state membre și, separat, o reluare a dezbaterii la Bruxelles privind suspendarea unor beneficii sau a acordului, în funcție de evoluțiile din teren și de presiunea politică internă din UE. În acest moment, sursa vorbește despre un risc „destul de aproape” de a fi repus pe agenda oficială, fără a indica un calendar sau o decizie deja inițiată formal.
Recomandate
Liderii UE cer Comisiei să pregătească instrumente mai dure împotriva Chinei , pe fondul temerilor că importurile chineze ieftine — inclusiv bunuri „high-end”, precum mașinile — scot din piață producători europeni, potrivit Politico . La un dineu târziu, în marja unui summit la Bruxelles, șefii de stat și de guvern au cerut Comisiei Europene să evalueze „trusa” actuală de apărare comercială și, „eventual”, să vină cu instrumente noi, astfel încât blocul să aibă ce „îi trebuie pentru a-și apăra interesele și a reduce riscurile” („derisk”), conform unui oficial UE citat de publicație. De ce contează: presiune pentru protejarea industriei europene Discuția are o miză economică directă: liderii UE caută modalități de a proteja fabricile europene de concurența produselor chineze vândute la prețuri mici, pe care producătorii europeni nu le pot egala, ceea ce „îi scoate din afaceri”, potrivit relatării. În acest context, premierul belgian Bart De Wever a indicat că există un consens privind reducerea dependențelor și a invocat problema subvențiilor din China. „Toată lumea crede că avem nevoie de măsuri pentru a ne reduce dependența. Și subvențiile acordate în China — asta nu e corect. Avem nevoie de un răspuns la asta”, a declarat Bart De Wever. Acesta a mai spus că este „o chestiune urgentă”. Ce urmează: analiză rapidă a instrumentelor existente, iar cele noi ar dura Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a încercat să afle până unde sunt dispuși liderii UE să accepte eventuale represalii din partea Chinei, în condițiile în care Bruxellesul cântărește cum să-și consolideze apărarea comercială. Potrivit unui al doilea oficial citat de Politico , Comisia ar urma să facă pe termen scurt o analiză a instrumentelor existente și a modului în care pot fi folosite mai eficient. În schimb, dezvoltarea unor instrumente noi ar necesita timp atât pentru elaborare, cât și pentru parcurgerea procesului legislativ. În paralel, UE vrea să păstreze dialogul cu Beijingul În același timp, liderii UE vor ca executivul european să continue angajarea cu Beijingul. Ministrul chinez al comerțului, Wang Wentao, este așteptat la Bruxelles la finalul lunii iunie pentru o întâlnire cu comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič. [...]
UE menține sancțiunile-cheie asupra Iranului, condiționând relaxarea de un acord nuclear formal , o poziție care prelungește incertitudinea de reglementare pentru companiile cu expunere pe comerț și finanțare în relația cu Teheranul, potrivit Al Jazeera . Explicația a fost oferită de corespondentul Al Jazeera Dominic Kane: Uniunea Europeană nu va ridica sancțiunile considerate „cruciale” până când nu va exista un acord nuclear „formal” cu Iranul. Mesajul indică faptul că, în lipsa unui astfel de acord, cadrul actual de restricții rămâne în vigoare. Ce înseamnă pentru regimul de sancțiuni Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas , a precizat, de asemenea, că sancțiunile legate de drepturile omului vor continua „indiferent” de evoluțiile privind dosarul nuclear. Cu alte cuvinte, chiar și în scenariul unui acord nuclear, o parte din sancțiuni ar rămâne active, menținând constrângeri pentru anumite tipuri de tranzacții și relații comerciale. În material nu sunt detaliate sancțiunile vizate sau un calendar al negocierilor; singura condiție explicită menționată este atingerea unui acord nuclear formal. [...]
Benjamin Netanyahu condiționează relația cu Washingtonul de prioritățile de securitate ale Israelului , refuzând să promită retragerea armatei din sudul Libanului , în pofida acordului Iran–SUA care prevede încetarea operațiunilor militare „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban, potrivit Digi24 . Mesajul premierului israelian vine într-un moment în care administrația americană transmite public că sprijinul militar pentru Israel rămâne un instrument de influență. Netanyahu a cerut menținerea „relației vitale” cu Statele Unite după încheierea acordului dintre Iran și SUA, amintind că Washingtonul a fost „alături de Israel” în timpul războiului dintre Iran și Irak, relatează AFP, citată de Agerpres. În același timp, liderul israelian a insistat că „lupta nu s-a încheiat” și că urmează „alte provocări” care cer „o apărare fermă a intereselor de securitate” ale Israelului, concomitent cu păstrarea parteneriatului cu SUA. Israelul menține trupele în sudul Libanului, în pofida acordului Premierul a reafirmat că forțele israeliene vor rămâne în sudul Libanului și vor menține o „zonă de securitate”, cu obiectivul declarat de a restabili „securitatea și prosperitatea comunităților din nordul Israelului”, „atât timp cât nevoile de securitate o cer”. Potrivit aceleiași surse, Netanyahu nu a comentat direct acordul americano-iranian, respins anterior semnării de unii membri ai coaliției sale. Acordul include, între altele, „o încetare imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, iar în Israel a fost criticat dur, pe fondul evaluărilor unor analiști că ar oferi Iranului concesii fără să răspundă preocupărilor de securitate ale statului israelian. Replica Washingtonului: dependența de armament american, spusă explicit Vicepreședintele american JD Vance a răspuns criticilor venite din guvernul israelian la adresa președintelui Donald Trump, îndemnându-i pe israelieni să „deschidă ochii” și amintind dependența Israelului de sprijinul militar american. „În ultimele trei luni, două treimi din armele defensive care au protejat țara dumneavoastră au fost fabricate de americani și plătite de contribuabilii americani.” Tot în acest context, Trump îl criticase cu câteva ore înainte de anunțarea acordului pe Netanyahu pentru atacuri asupra suburbiilor sudice ale Beirutului, despre care a spus că riscau să compromită negocierile. „Este un tip foarte dificil.” „Ar trebui să ne fie foarte recunoscător pentru că facem asta. Pentru că dacă Iranul ar avea o armă nucleară, Israelul nu ar rezista două ore.” Președintele SUA a lăudat însă, miercuri, „parteneriatul extraordinar” cu Netanyahu, descriind dezacordul legat de Liban drept o „dispută minoră”, potrivit relatării citate. [...]
Iranul pune sub semnul întrebării acordul cu SUA , avertizând că memorandumul de înțelegere ar fi „nul” dacă Israelul nu se retrage complet din sudul Libanului, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul ridică un risc de blocaj pentru următoarea etapă a discuțiilor Teheran–Washington, într-un moment în care armata israeliană transmite că își menține prezența în zona ocupată. Poziția a fost exprimată de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei , care susține că „încheierea conflictului” nu înseamnă doar oprirea luptelor, ci și evacuarea tuturor teritoriilor libaneze ocupate. În interpretarea Teheranului, cât timp „ocupația” continuă, războiul nu poate fi considerat încheiat. „În acest caz, memorandumul de înțelegere ar fi considerat nul.” Condiționarea negocierilor cu SUA Bagaei a mai spus că a doua etapă a discuțiilor dintre Iran și SUA, menită să ducă la un acord definitiv, depinde de respectarea integrală a memorandumului. Pentru frontul libanez, condiția invocată este o „încetare totală a ostilităților și sfârșitul ocupației” israeliene. Israelul anunță că rămâne în sudul Libanului În paralel, armata israeliană a anunțat că rămâne pe teritoriul pe care îl ocupă în sudul Libanului, potrivit declarațiilor unui ofițer al Armatei de Apărare a Israelului (IDF), în pofida semnării memorandumului care include „garantarea integrității teritoriale a Libanului”. Același ofițer a afirmat că armata israeliană va ataca „amenințări” identificate și „dincolo” de perimetrul ocupat și a indicat că „se discută mai multe măsuri” în negocieri directe între Israel și Liban. Armata israeliană a publicat și o hartă a zonei ocupate, marcată de-a lungul frontierei sudice a Libanului, extinsă dincolo de râul Litani , până la nord de care populației i s-a ordonat să se mute. Agenția națională de presă libaneză (ANN) a informat, tot joi, despre o presupusă încălcare a acordului de către Israel, menționând un atac asupra unui vehicul în sudul țării, soldat cu moartea unei persoane, la câteva ore după intrarea în vigoare a memorandumului, conform relatărilor citate. [...]
Armata israeliană spune că își va continua operațiunile în sudul Libanului , invocând „amenințările”, în pofida acordului semnat de SUA și Iran care ar viza închiderea războiului din Orientul Mijlociu, inclusiv pe frontul libanez, potrivit Agerpres , care citează AFP. Anunțul armatei israeliene vine joi, în contextul în care acordul SUA–Iran este prezentat ca având ca obiectiv punerea capăt conflictului regional, cu efecte și asupra Libanului. Din informațiile disponibile în material, poziția Israelului indică faptul că, cel puțin la acest moment, acordul nu se traduce automat într-o oprire a operațiunilor militare israeliene în sudul Libanului, armata motivând continuarea prin existența unor „amenințări”. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres , astfel că detalii suplimentare despre natura operațiunilor sau calendarul lor nu pot fi verificate din textul accesibil. [...]
O schimbare de evaluare la Washington ar putea consolida sprijinul militar pentru Ucraina , pe fondul percepției că Rusia „începe să piardă” în război, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , care citează un interviu al diplomatului american Daniel Fried pentru Kyiv Post . Fried, fost secretar de stat adjunct al SUA pentru afaceri europene și eurasiatice și fost ambasador al SUA în Polonia, susține că Rusia nu mai este doar „blocată” în Ucraina, ci „începe să piardă”, iar această schimbare ar fi fost accelerată de extinderea campaniei ucrainene cu drone de atac la distanță. El nu afirmă însă că Ucraina ar putea alunga rapid Rusia din întreaga țară, ci că „dinamica generală” a războiului s-a modificat. De ce contează: percepția de „cauză pierdută” se erodează Potrivit lui Fried, la Washington au existat, pe rând, două ipoteze dominante care s-au dovedit greșite: în 2022, că Ucraina va „pierde foarte repede”, iar după ce Kievul a rezistat asaltului inițial, că va „pierde încet”. În prezent, el spune că această viziune este depășită de o evaluare diferită, în care Ucraina poate rezista, iar Moscova eșuează în obiectivele sale. Fried afirmă că această conștientizare începe să se impună în capitalele europene și, „într-o oarecare măsură”, chiar și la Washington — un element relevant pentru continuitatea sprijinului occidental, inclusiv în zona de capabilități militare. Efectul politic în SUA: recalibrare în jurul lui Trump În interviul citat, Fried leagă schimbarea de percepție și de administrația Trump, amintind că Donald Trump i-ar fi spus președintelui Volodimir Zelenski, la începutul lui 2025, că Ucraina „nu avea niciun atu”. Acum, spune el, devine tot mai evident că Ucraina are „multe atuuri”, iar această evoluție ar alimenta o recalibrare internă: crește influența oficialilor care susțin Kievul și înțeleg mizele geopolitice, în timp ce vocile care descriau Ucraina drept o cauză pierdută pierd teren. Semnalul G7 și ce include sprijinul promis Fried indică drept semn al acestei recalibrări declarația de la recentul summit G7, unde liderii s-au angajat să ofere sprijin continuu pentru: apărarea aeriană a Ucrainei; capabilități de lovire la distanță; posibilitatea producției de arme (cu mențiunea că formularea a fost „să ia în considerare” aranjamente pentru producția internă). El apreciază declarația drept „destul de bună” și consideră semnificativ faptul că SUA au semnat-o, deși subliniază că nu este „definitivă din toate punctele de vedere”. Negocieri: obstacolul rămâne poziția lui Putin, nu lipsa canalelor Pe tema negocierilor de pace, Fried afirmă că problema principală este poziția „maximalistă” a lui Vladimir Putin, care ar urmări în continuare „victoria totală” și ar crede că o poate obține. În același timp, el sugerează că Moscova și-ar putea schimba calculele dacă Occidentul rămâne ferm, iar Ucraina continuă să impună costuri Rusiei. Ca posibil cadru pentru un acord, Fried avansează ideea unui armistițiu în vigoare, combinat cu măsuri solide de securitate pentru Ucraina. În acest scenariu, Rusia ar putea rămâne în posesia fizică a aproximativ 18–19% din teritoriul ucrainean, dar Occidentul nu ar trebui să recunoască oficial ocupația. „Modelul vest-german” și miza economică pe termen lung Fried compară o astfel de situație cu strategia Germaniei de Vest după al Doilea Război Mondial, când divizarea teritorială a fost tratată ca temporară, iar reunificarea a fost urmărită pe cale diplomatică. În această logică, o Ucraină sigură și susținută de Occident ar putea, în timp, să se redreseze economic rapid — Fried vorbind despre posibilitatea unui „miracol ucrainean”, similar cu redresarea Germaniei de Vest sau transformarea Poloniei la finalul anilor 1990. Evaluarea rămâne una de opinie, dar mesajul central este că schimbarea de percepție în SUA și Europa poate influența direct nivelul și forma sprijinului pentru Ucraina, inclusiv în zona de apărare aeriană, lovituri la distanță și producție de armament. [...]
