Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump susține că armata SUA a început deminarea Strâmtorii Hormuz, un pas care ar putea debloca un coridor-cheie pentru petrol și reduce presiunea din piețele energetice, potrivit reuters.com. Strâmtoarea a fost „practic închisă” în ultimele săptămâni din cauza temerilor privind atacuri iraniene asupra transportului maritim, iar blocajul a perturbat piețele globale de energie.
Trump a scris sâmbătă, într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, că SUA „încep procesul de curățare a Strâmtorii Hormuz” și că „toate cele 28” de nave iraniene de depunere a minelor au fost scufundate. Afirmațiile nu sunt însoțite, în materialul Reuters, de confirmări independente.
Cu câteva minute înainte de postarea lui Trump, au început să apară informații despre prezența unor nave militare americane în strâmtoare. Un jurnalist Axios, citând un oficial american neidentificat, a scris că „mai multe” nave SUA au traversat sâmbătă strâmtoarea, însă televiziunea de stat iraniană a relatat ulterior că un oficial din armata Iranului a negat informația.
Trump a repetat în mai multe rânduri că forțele americane au distrus marina și forțele aeriene ale Iranului și au afectat programele balistic și nuclear ale Teheranului, notează Reuters.
Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru aprovizionarea globală cu petrol. Reuters arată că restrângerea traficului prin strâmtoare a „perturbat” piețele energetice, iar prețurile benzinei în SUA au crescut, deși cea mai mare parte a petrolului care tranzitează această rută nu are ca destinație Statele Unite.
Tot sâmbătă, reprezentanți ai SUA și Iranului au început discuții găzduite de Pakistan, la Islamabad, în contextul unui armistițiu fragil în conflict, potrivit Reuters. În acest cadru, evoluțiile privind securitatea navigației în Strâmtoarea Hormuz rămân un indicator major pentru riscul de piață din energie.
Recomandate
Iranul condiționează acordul cu SUA de distanțarea Washingtonului de agenda Israelului , avertizând că negocierile din Islamabad pot eșua dacă americanii „pun Israelul pe primul loc”, potrivit mediafax.ro . Mesajul vine în contextul discuțiilor dintre delegațiile iraniană și americană din Pakistan, pe fondul unui armistițiu de două săptămâni convenit recent pentru a permite negocieri. Prim-vicepreședintele iranian Mohammad Reza Aref a spus că rezultatul depinde de linia politică pe care o adoptă partea americană. El a indicat că un acord „benefic pentru ambele părți și pentru lume” ar fi posibil dacă interlocutorii americani vin cu o abordare de tip „America First”, dar a avertizat că o orientare „Israel First” ar bloca orice progres. „Totuși, dacă vom avea în față reprezentanți ai unei politici «Israel First», nu va exista niciun acord. Iranul va continua inevitabil să se apere, chiar mai ferm decât înainte, iar lumea va suporta costuri mai mari.” Ce se negociază și cine conduce delegațiile Negocierile au loc la Islamabad, unde delegațiile sunt conduse de vicepreședintele american JD Vance și de președintele Parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalibaf. Avertismentul lui Aref a fost făcut sâmbătă, în timp ce cele două părți încearcă să ajungă la un acord legat de conflictul declanșat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, conform articolului. Miza armistițiului și disputa privind Libanul Armistițiul a fost convenit miercuri, pentru două săptămâni, ca fereastră de negociere. În aceeași zi, Israelul a lansat noi atacuri asupra Libanului, iar Iranul și mediatorii pakistanezi au susținut că Libanul era inclus în acordul de încetare a focului, în timp ce Washingtonul și Israelul au afirmat contrariul. Prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a declarat că „Iranul și SUA, împreună cu aliații lor, au convenit asupra unui armistițiu imediat peste tot, inclusiv în Liban”, potrivit materialului. De ce contează: risc de blocaj politic și escaladare Poziționarea Iranului ridică miza politică a negocierilor: Teheranul sugerează că orice percepție de aliniere a SUA la prioritățile Israelului ar putea închide calea către un acord și ar împinge conflictul spre o nouă escaladare. În acest context, articolul notează că ofensiva israeliană din Liban a alimentat critici la adresa administrației președintelui american Donald Trump, acuzată că prioritizează interesele israeliene în relația cu Iranul. [...]
Vizita vicepreședintelui SUA, JD Vance, în Pakistan deschide negocieri directe SUA–Iran, un pas rar cu potențial de a schimba riscul geopolitic în Orientul Mijlociu , potrivit adevarul.ro . Vance a ajuns sâmbătă, 11 aprilie, la baza aeriană Nur Khan, lângă Islamabad, unde sunt programate discuții menite să pună capăt războiului din regiune. Vicepreședintele american, care conduce delegația SUA, a fost întâmpinat de șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, și de ministrul de Externe Ishaq Dar. Din delegația americană mai fac parte emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, și Jared Kushner, ginerele liderului de la Casa Albă. De partea iraniană, delegația condusă de președintele parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf, și de ministrul de externe, Abbas Araqchi, a sosit vineri. De ce contează: reluarea contactului direct la vârf, după decenii Miza diplomatică este ridicată: publicația notează că ar fi discuțiile la cel mai înalt nivel dintre SUA și Iran de la Revoluția Islamică din 1979 și primele negocieri oficiale față în față între cele două părți din 2015, anul în care au ajuns la un acord privind programul nuclear al Iranului. Cu o zi înainte de deplasare, Vance a spus că SUA vor colabora cu Iran dacă acesta acționează cu „bună credință”, dar a avertizat că Washingtonul nu va fi receptiv dacă Teheranul „încearcă să păcălească” SUA. Tot atunci, vicepreședintele a afirmat că Donald Trump a oferit echipei americane „câteva linii directoare destul de clare” pentru discuții. Elemente încă neclare în jurul armistițiului și efectele regionale În același context, un oficial citat de BBC a spus că Libanul ar participa la discuții cu Israel doar dacă există un armistițiu. Articolul mai menționează neclarități privind aplicarea armistițiului dintre SUA și Iran asupra Libanului, iar între timp Donald Trump critică Teheranul pentru gestionarea strâmtorii Ormuz. [...]
SUA și Iran au trecut la negocieri directe la Islamabad, un pas care poate debloca două mize cu impact economic global: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și regimul sancțiunilor. Potrivit agerpres.ro , Statele Unite, Iranul și Pakistanul au început sâmbătă, la Islamabad, discuții trilaterale menite să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu, cu Pakistanul în rol de mediator. Noutatea față de formatul anterior este că delegațiile americană și iraniană discută „direct”, nu prin intermediari cu echipe separate în încăperi diferite, a precizat un oficial de rang înalt al Casei Albe. Începerea negocierilor în acest format a fost confirmată și de o sursă diplomatică pakistaneză. De ce contează: Ormuz și sancțiunile, în centrul discuțiilor Medierea se concentrează pe două dosare considerate condiții-cheie pentru un acord: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz (rută maritimă vitală pentru comerțul global cu petrol) și găsirea unei soluții pentru uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare, conform informațiilor din material. În paralel, Iranul ar fi introdus condiții suplimentare care au întârziat inițierea discuțiilor directe, legate de operațiunile militare israeliene care continuă în Liban în pofida armistițiului și de situația activelor iraniene blocate în străinătate. Cine participă și cum s-a ajuns la formatul actual Înaintea discuțiilor directe, mediatorii pakistanezi au avut întâlniri separate cu cele două delegații. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif i-a primit separat pe vicepreședintele american JD Vance și pe președintele parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalibaf. La întâlnirea cu Sharif, Vance a fost însoțit de emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele lui Trump. Ce urmează: o zi de negocieri, cu posibilă prelungire Reuniunea este programată pentru o singură zi, sâmbătă, însă surse diplomatice nu exclud continuarea discuțiilor până duminică, pentru a finaliza un eventual acord. După ce Iranul a respins un plan american în 15 puncte, descris drept „excesiv”, Teheranul a transmis o contrapropunere în 10 puncte, prin intermediul Pakistanului. Printre elementele menționate se află încetarea permanentă a ostilităților în regiune, un protocol pentru trecerea în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului și reconstrucția postbelică a țării. [...]
Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump a rămas fără finanțarea promisă, iar blocajul de bani ține pe loc planul pentru administrarea și reconstrucția Gazei , potrivit stirileprotv.ro . Surse citate de Reuters spun că din cele 17 miliarde de dolari promise (aprox. 77,4 miliarde lei) a ajuns doar o mică parte, insuficientă pentru a avansa cu implementarea pe teren. Miza economică este majoră: reconstrucția Gazei este estimată de instituții globale la aproximativ 70 de miliarde de dolari (aprox. 320 miliarde lei), iar lipsa finanțării inițiale blochează inclusiv pașii operaționali necesari pentru tranziția administrativă și pentru controlul instituțiilor locale. Ce se blochează, concret, din lipsă de bani Un oficial palestinian familiarizat cu situația a declarat că grupările palestiniene au fost informate că NCAG nu poate intra în Gaza „în acest moment” din cauza lipsei de finanțare. Mesajul ar fi fost transmis de emisarul consiliului, Nickolay Mladenov. „Nu sunt disponibili bani în prezent.” În acest cadru, Hamas ar fi transmis în repetate rânduri că este pregătit să cedeze guvernarea către NCAG, condus de Ali Shaath (fost ministru adjunct al Autorității Palestiniene), structură care ar urma să preia controlul ministerelor din Gaza și să conducă forța de poliție. Unde sunt actorii și ce rol au O sursă diplomatică a spus că Shaath și cei 14 membri ai comitetului său au fost reuniți într-un hotel din Cairo, sub supravegherea unor ofițeri americani și egipteni. În paralel, consiliul lui Trump a condus negocieri cu Hamas și alte facțiuni privind dezarmarea, însă discuțiile rămân în impas, potrivit aceleiași surse diplomatice. În acest context: Israelul condiționează retragerea trupelor de depunerea armelor de către Hamas; Hamas spune că nu acceptă fără garanții privind retragerea Israelului și încetarea atacurilor. Contextul de securitate care apasă pe planul financiar Încetarea focului a oprit războiul, dar a lăsat trupele israeliene în controlul unei zone depopulate care acoperă peste jumătate din Gaza, în timp ce Hamas ar mai controla o fâșie îngustă de coastă. Oficialii militari israelieni au declarat că se pregătesc pentru o revenire rapidă la un război la scară largă dacă Hamas nu își depune armele. Războiul a început cu atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.200 de morți, conform bilanțurilor israeliene. Campania Israelului care a urmat ar fi ucis peste 72.000 de palestinieni, majoritatea civili, potrivit autorităților sanitare din Gaza, și a generat foamete și strămutarea majorității populației. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, următorul pas – intrarea NCAG în Gaza și preluarea efectivă a administrației – rămâne condiționat de finanțare. În lipsa banilor promiși și cu negocierile de dezarmare în impas, planul pentru viitorul Gazei rămâne, deocamdată, blocat. [...]
Proiectul „Arcului de Trump” intră în etapa de avizare, cu finanțare încă neclară , după ce administrația Trump a publicat noi randări și a trimis propunerea către Comisia pentru Arte Frumoase, potrivit stirileprotv.ro . Miza imediată este una de reglementare și procedură: proiectul are nevoie de aprobări, iar precedentul recent al sălii de bal de la Casa Albă arată că avizele pot fi urmate de blocaje în instanță. Arcul de triumf pe care Donald Trump vrea să îl instaleze în Memorial Circle, la capătul Arlington Memorial Bridge, ar urma să aibă aproximativ 76 de metri înălțime și să includă o statuie aurie a Libertății de 18 metri, plus o platformă de observație. În partea superioară ar urma să fie inscripționată fraza „One Nation Under God”, conform planurilor realizate de Harrison Design. Ce urmează: analiza Comisiei pentru Arte Frumoase, pe 16 aprilie Propunerea a fost transmisă Comisiei pentru Arte Frumoase (CFA), care urmează să se reunească pe 16 aprilie pentru a analiza proiectul. În articol se precizează că Trump i-a demis anul trecut pe toți cei șase membri ai comisiei și i-a înlocuit cu persoane loiale, ceea ce poate influența parcursul de avizare, dar nu elimină riscul de contestare. Precedentul sălii de bal: aviz, apoi blocaj în instanță CFA este unul dintre cele două organisme care trebuie să aprobe și proiectul sălii de bal propuse la Casa Albă. Deși comisia a aprobat acel proiect în februarie, un judecător federal a blocat lucrările câteva săptămâni mai târziu, iar între timp președintele demolase deja aripa estică istorică pentru a face loc construcției. Comisia Națională de Planificare a Capitalei (NCPC), condusă de unul dintre foștii avocați ai lui Trump, a aprobat proiectul câteva zile mai târziu, însă situația lucrărilor rămâne incertă în urma deciziei instanței, potrivit aceleiași surse. Costuri și finanțare: „încă în curs de calcul” Un oficial al Casei Albe a declarat că valoarea estimată a proiectului este „încă în curs de calcul” și va fi anunțată în curând. Administrația ia în calcul finanțarea printr-o combinație de fonduri publice și private, fără alte detalii în acest stadiu. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Davis Ingle, a susținut că arcul ar deveni un reper emblematic și a legat amplasarea de proximitatea Cimitirului Național Arlington, ca element de simbolistică publică. [...]
Statele Unite ar fi acceptat deblocarea unor active iraniene înghețate, o mișcare pe care Teheranul o leagă direct de securizarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit informațiilor relatate de hotnews.ro , pe baza unor declarații pentru Reuters; Casa Albă neagă însă că ar fi făcut o astfel de concesie. O sursă iraniană de rang înalt a spus că Washingtonul ar fi acceptat să deblocheze active iraniene „sechestrate” în Qatar și în alte bănci străine, prezentând gestul drept un semn de „seriozitate” în negocierile de la Islamabad. Ulterior, un oficial al Casei Albe a negat informația. Miza economică: Ormuz și riscul de perturbare a fluxurilor de petrol Potrivit sursei iraniene, deblocarea activelor ar fi „direct legată” de „asigurarea trecerii în siguranță” prin Strâmtoarea Ormuz, un punct critic de tranzit între Golful Persic și Golful Oman. În termeni economici, orice tensiune în zonă poate amplifica riscul de întreruperi logistice și volatilitate pe piața petrolului, deși materialul nu oferă estimări sau reacții de piață. Sursa nu a precizat valoarea totală a activelor care ar urma să fie deblocate. O a doua sursă iraniană a afirmat că SUA ar fi acceptat eliberarea a 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei) din fonduri iraniene înghețate în Qatar. Ce se știe despre fondurile din Qatar și de ce sunt sensibile Cei 6 miliarde de dolari au fost blocați inițial în 2018 și ar fi urmat să fie eliberați în 2023, ca parte a unui schimb de prizonieri între SUA și Iran. Ulterior, fondurile au fost înghețate din nou de administrația președintelui Joe Biden după atacurile din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, comise de Hamas, grup aliat al Iranului, potrivit relatării. Banii provin din vânzările de petrol iranian către Coreea de Sud și au fost blocați în bănci sud-coreene după reimpunerea sancțiunilor de către președintele Donald Trump în 2018 și retragerea SUA din acordul nuclear cu Teheranul. În septembrie 2023, în cadrul schimbului de prizonieri mediat de Doha, fondurile au fost transferate în conturi din Qatar. Ce urmează și ce rămâne neconfirmat Nu a existat o reacție imediată din partea SUA privind deblocarea activelor, iar Ministerul de Externe al Qatarului nu a răspuns unei solicitări de declarații, potrivit aceleiași relatări. În acest moment, informația-cheie — acceptul SUA pentru deblocarea activelor — rămâne disputată public, după ce Casa Albă a negat-o. [...]
