Știri
Știri din categoria Externe
Deficitul comercial al UE cu China a urcat la 359,8 miliarde euro în 2025, în creștere cu aproximativ 15,3% față de 2024, pe fondul scăderii exporturilor și al avansului importurilor, potrivit datelor Eurostat prezentate de agerpres.ro. Pentru companiile europene, cifrele indică o dependență mai mare de bunuri din China și o presiune suplimentară asupra balanței comerciale.
În 2025, Uniunea Europeană a exportat bunuri către China în valoare de 199,6 miliarde euro și a importat 559,4 miliarde euro. Comparativ cu 2024, exporturile au scăzut cu 6,5%, în timp ce importurile au crescut cu 6,4%, ceea ce a împins deficitul în sus.
Pe termen mai lung, raportarea la 2015 (an de referință în seria Eurostat) arată o divergență accentuată: exporturile UE către China au crescut cu 37,1% (de la 145,6 miliarde euro), în timp ce importurile au avansat cu 89% (de la 295,9 miliarde euro).
Datele arată că schimburile sunt dominate de bunuri industriale, atât la export, cât și la import, cu ponderi mari pentru echipamente și componente.
Principalele categorii exportate de UE către China în 2025:
Principalele categorii importate de UE din China în 2025:
Creșterea deficitului vine dintr-o combinație nefavorabilă pentru UE: exporturi în scădere și importuri în creștere într-o relație comercială deja dezechilibrată. Materialul citat nu include explicații privind cauzele (prețuri, volume, politici comerciale) și nici măsuri anunțate pentru corectarea dezechilibrului, astfel că concluziile se limitează la evoluțiile statistice raportate de Eurostat.
Recomandate
Rusia ridică miza propagandei nucleare, iar efectul imediat este creșterea presiunii politice asupra dezbaterii europene despre apărare. Într-un material publicat de digi24.ro , Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) acuză Uniunea Europeană că ar lucra „în secret” la propria bombă nucleară, într-o declarație oficială care vorbește despre o „nebunie” la Bruxelles, alimentată de „rusofobie”. Potrivit declarației SVR, mai multe centre de cercetare din Germania – Karlsruhe, Dresda, Erlangen și Jülich – ar putea produce plutoniu pentru arme „în termen de o lună”, iar la Gronau chiar „în doar o săptămână”. În același mesaj, Rusia susține că Europa ar avea în plan o strategie privind armele nucleare, „susținută de Franța și Marea Britanie”, finanțată și sprijinită de alte state membre. De ce contează: impact asupra agendei de securitate și a coeziunii UE Articolul notează că specialiștii în dezinformare văd în această temă un tipar clasic de propagandă, amplificat în momente în care Kremlinul simte că pierde teren. Nathalie Vogel, expertă în Rusia, afirmă pentru BILD că, pe fondul înțelegerii tot mai largi în Rusia că războiul nu se va încheia curând, conducerea de la Moscova ar avea nevoie de un „scenariu de groază” pentru a mobiliza populația și a „demoniza” Occidentul. În această logică, arma nucleară este prezentată drept „exemplul perfect”, pentru că mesajul ar funcționa simultan pe mai multe planuri: induce panică internă, justifică continuarea războiului și încearcă să semene neîncredere între aliații occidentali. În același context este reamintit că Germania a renunțat la armele nucleare prin tratat internațional. Ce este fapt și ce rămâne acuzație Materialul separă acuzația de contextul real: există, într-adevăr, o dezbatere de luni de zile în Europa despre o autonomie militară mai mare, inclusiv pe componenta nucleară, pe fondul îndoielilor privind fiabilitatea SUA sub președinția lui Donald Trump și al amenințărilor venite din partea Rusiei. În acest cadru, președintele francez Emmanuel Macron promovează ideea extinderii „umbrelei nucleare” franceze asupra UE – o propunere aflată în dezbatere publică, nu într-un program secret. Totuși, ideea ca Germania să își construiască propria bombă nucleară „nu este în discuție”, potrivit aceleiași surse citate în articol. [...]
China a închis timp de 40 de zile cinci sectoare mari de spațiu aerian fără explicații publice , o măsură neobișnuit de lungă care poate afecta rute de tranzit și ridică mize operaționale în regiune, potrivit focus.de . Restricția este valabilă, conform informațiilor citate de publicație din „Telegraph”, între 27 martie și 6 mai, adică 40 de zile. În mod obișnuit, Beijingul folosește astfel de închideri pentru a securiza exerciții militare anunțate, însă de această dată nu a existat o comunicare publică privind manevre noi, iar durata depășește tiparul unor exerciții de câteva zile. Ce zonă este vizată și de ce contează operațional Cele cinci sectoare se întind pe aproximativ 550 km, de la Marea Galbenă până la Marea Chinei de Est, în apropiere de Shanghai, potrivit Administrației Federale a Aviației din SUA (FAA), citată în material. Un element suplimentar este că restricția nu ar avea limită de altitudine, ceea ce ar include și vehicule spațiale, nu doar aviația civilă sau militară. Ipotezele vehiculate de experți: Taiwan și rute de tranzit Experți citați de „Wall Street Journal” consideră că Beijingul ar putea folosi închiderea pentru antrenamente de luptă aeriană, inclusiv pentru exersarea blocării unor rute de tranzit pe care armata SUA le-ar putea utiliza în cazul unui atac asupra Taiwanului. În acest context, materialul amintește că SUA au baze în Coreea de Sud și Japonia, de unde ar putea pleca primele trupe. O altă pistă: tensiunile cu Japonia Un oficial taiwanez de rang înalt, citat de „Telegraph”, ar fi indicat că măsura ar viza în principal Japonia. Pe fundal, articolul notează tensiunile dintre Tokyo și Beijing, inclusiv un incident recent în care un ofițer al armatei japoneze a intrat în ambasada Chinei din Tokyo, precum și disputa teritorială de durată privind insulele Senkaku. În lipsa unei justificări publice din partea Chinei, motivele rămân neconfirmate, iar interpretările se bazează pe evaluări ale experților și pe surse citate de publicație. [...]
Volodimir Zelenski pune extinderea UE în centrul arhitecturii de securitate europene în scenariul în care SUA s-ar retrage din NATO, potrivit digi24.ro . Mesajul are o miză de reglementare și politică publică: ar muta discuția despre apărare de la NATO spre capacitatea instituțională a UE, inclusiv prin lărgirea blocului comunitar. Zelenski susține că UE, „în forma sa actuală”, nu ar fi suficientă pentru a garanta securitatea Europei fără sprijinul american și că, dacă Washingtonul ia în calcul ieșirea din alianță, securitatea europeană „se va baza exclusiv” pe Uniunea Europeană. Ce extindere propune și de ce Președintele ucrainean indică patru state europene din afara UE care, în opinia sa, ar întări semnificativ capacitatea de apărare a continentului: Marea Britanie Norvegia Turcia Ucraina El afirmă că aceste patru țări ar fi „puternice” și că, împreună, ar avea armate „mai puternice decât armata Rusiei”. În aceeași logică, Zelenski spune că fără Ucraina și Turcia Europa „nu poate face față Rusiei” și că, prin includerea celor patru, UE ar putea „prelua controlul asupra mărilor”, ar avea „un spațiu aerian sigur” și „cele mai mari forțe terestre”. Contextul: presiunea asupra NATO și prioritățile bugetare În postarea citată, Zelenski leagă urgența consolidării de apărare de perspectiva creșterii efectivelor armatei ruse la 2,5 milioane și cere ca Europa să se gândească la „modul de a-și păstra independența”. „Securitatea pe primul loc, economia pe al doilea. Nu invers.” În același timp, articolul notează că președintele SUA, Donald Trump, a amenințat în ultimele săptămâni cu retragerea din NATO, invocând frustrarea față de reticența aliaților Washingtonului de a se implica în conflictul din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile americano-israeliene asupra Iranului din februarie. Trump a criticat frecvent NATO, acuzând statele membre că se bazează prea mult pe SUA pentru propria securitate. Ce urmează Declarațiile lui Zelenski nu reprezintă o decizie a UE, ci o poziționare politică într-un moment în care viitorul garanțiilor de securitate transatlantice este pus sub semnul întrebării. Dacă tema ar prinde tracțiune la nivel european, ar implica negocieri de aderare și recalibrarea rolului UE în apărare, însă articolul nu indică pași concreți sau un calendar. [...]
Taiwanul acuză o nouă rundă de presiune militară chineză , după ce Ministerul Apărării de la Taipei a raportat detectarea a 16 avioane de luptă chineze în apropierea insulei, în intervalul în care, la Beijing, Xi Jinping s-a întâlnit cu lidera opoziției taiwaneze, potrivit digi24.ro . Episodul contează pentru mediul economic din regiune prin riscul de escaladare în Strâmtoarea Taiwan, un coridor critic pentru comerț și lanțuri de aprovizionare. Întâlnirea a avut loc vineri, când Xi Jinping s-a văzut la Beijing cu Cheng Li-wun, președinta Kuomintang (KMT), cel mai mare partid de opoziție din Taiwan. În același timp, autoritățile taiwaneze spun că, de vineri dimineața până la mijlocul după-amiezii, cele 16 aeronave chineze au operat în apropierea insulei, conform raportului zilnic privind activitatea militară din ultimele 24 de ore. Pe fondul discuțiilor politice, Xi a transmis că Beijingul „nu va tolera în niciun caz” independența Taiwanului, pe care China îl consideră teritoriu propriu. De cealaltă parte, Cheng a prezentat vizita drept o misiune de reconciliere și a spus că așteaptă ca KMT și Partidul Comunist Chinez să promoveze „instituționalizarea” păcii în Strâmtoarea Taiwan. Mesaje de dialog, în paralel cu coerciția militară Shen Yu-chung, viceministru al Consiliului pentru Afaceri Continentale din Taiwan (instituția care elaborează politica față de China), a declarat sâmbătă la Taipei că folosirea coerciției militare pentru a forța negocieri politice a fost „tactica preferată” a Chinei. Reacții politice la Taipei și Beijing La Beijing, vicepreședintele KMT, Chang Jung-kung, a susținut că promovarea păcii ar însemna să li se ofere taiwanezilor opțiunea între „pace și reconciliere” sau război, potrivit unui comunicat al partidului. În Taiwan, biroul președintelui Lai Ching-te a afirmat vineri seara că întâlnirea Xi–Cheng a urmărit să transmită ideea că „Taiwanul face parte din Republica Populară Chineză”. Administrația Lai a reiterat, prin purtătoarea de cuvânt Karen Kuo, că: „Viitorul Taiwanului poate fi decis doar de poporul taiwanez.” Ce urmează Materialul nu indică măsuri imediate anunțate de una dintre părți după acest episod. Rămâne de urmărit dacă raportările privind activitatea militară în jurul insulei vor continua la același nivel și dacă dialogul politic invocat de opoziția taiwaneză produce rezultate concrete sau rămâne însoțit de presiune militară. [...]
Kirilo Budanov spune că negocierile Kiev–Moscova au avansat semnificativ , iar Rusia ar avea un stimulent financiar major să închidă conflictul, potrivit antena3.ro . Mesajul, transmis într-un interviu pentru Bloomberg și preluat de The Moscow Times, mută accentul de pe retorica militară pe costurile de război și pe posibilele condiții de armistițiu – un element cu impact direct asupra riscului geopolitic din regiune. Budanov, prezentat drept actual șef al Administrației Prezidențiale ucrainene și negociator-șef al Kievului, afirmă că „toată lumea înțelege că războiul trebuie să se încheie” și că nu crede că procesul va mai dura mult. În același timp, el leagă disponibilitatea Rusiei de a negocia de presiunea bugetară: Moscova „își cheltuie propriii bani”, „de ordinul trilioanelor”, fără a detalia sumele sau metodologia. Ce se știe despre posibilele condiții discutate În privința unui compromis legat de teritorii, Budanov nu oferă detalii și spune că „decizia finală nu a fost încă luată”, dar susține că ar exista o înțelegere mai bună a „limitelor a ceea ce [este] permis”, pe care o numește „un progres uriaș”. Separat, surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Bloomberg că Rusia ar fi pregătită să semneze un proiect de memorandum de pace dacă Ucraina își retrage trupele de pe întreg teritoriul regiunii Donețk, pe care armata rusă nu a reușit să o ocupe integral după „mai bine de patru ani de război”. În schimb, Rusia ar fi dispusă să: își retragă trupele din regiunile ucrainene Sumî, Harkov și Dnepropetrovsk; renunțe la pretențiile asupra porțiunilor controlate de Kiev în regiunile Herson și Zaporojie, parțial ocupate de ruși. Poziția lui Zelenski: fără „schimburi” teritoriale Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că obiectivele Rusiei „nu s-au schimbat aproape deloc” de la începutul războiului și respinge ideea unui troc teritorial de tipul „teritorii mici la graniță” pentru „un teritoriu mare din Donbas”. El mai spune că, dacă Rusia se retrage din negocieri, Ucraina va căuta o altă cale de a pune capăt războiului. Deocamdată, informațiile despre un posibil memorandum și despre condițiile exacte rămân la nivel de declarații și relatări din surse, fără un calendar sau un text de acord făcut public. [...]
Iranul condiționează acordul cu SUA de distanțarea Washingtonului de agenda Israelului , avertizând că negocierile din Islamabad pot eșua dacă americanii „pun Israelul pe primul loc”, potrivit mediafax.ro . Mesajul vine în contextul discuțiilor dintre delegațiile iraniană și americană din Pakistan, pe fondul unui armistițiu de două săptămâni convenit recent pentru a permite negocieri. Prim-vicepreședintele iranian Mohammad Reza Aref a spus că rezultatul depinde de linia politică pe care o adoptă partea americană. El a indicat că un acord „benefic pentru ambele părți și pentru lume” ar fi posibil dacă interlocutorii americani vin cu o abordare de tip „America First”, dar a avertizat că o orientare „Israel First” ar bloca orice progres. „Totuși, dacă vom avea în față reprezentanți ai unei politici «Israel First», nu va exista niciun acord. Iranul va continua inevitabil să se apere, chiar mai ferm decât înainte, iar lumea va suporta costuri mai mari.” Ce se negociază și cine conduce delegațiile Negocierile au loc la Islamabad, unde delegațiile sunt conduse de vicepreședintele american JD Vance și de președintele Parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalibaf. Avertismentul lui Aref a fost făcut sâmbătă, în timp ce cele două părți încearcă să ajungă la un acord legat de conflictul declanșat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, conform articolului. Miza armistițiului și disputa privind Libanul Armistițiul a fost convenit miercuri, pentru două săptămâni, ca fereastră de negociere. În aceeași zi, Israelul a lansat noi atacuri asupra Libanului, iar Iranul și mediatorii pakistanezi au susținut că Libanul era inclus în acordul de încetare a focului, în timp ce Washingtonul și Israelul au afirmat contrariul. Prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a declarat că „Iranul și SUA, împreună cu aliații lor, au convenit asupra unui armistițiu imediat peste tot, inclusiv în Liban”, potrivit materialului. De ce contează: risc de blocaj politic și escaladare Poziționarea Iranului ridică miza politică a negocierilor: Teheranul sugerează că orice percepție de aliniere a SUA la prioritățile Israelului ar putea închide calea către un acord și ar împinge conflictul spre o nouă escaladare. În acest context, articolul notează că ofensiva israeliană din Liban a alimentat critici la adresa administrației președintelui american Donald Trump, acuzată că prioritizează interesele israeliene în relația cu Iranul. [...]
