Știri
Știri din categoria Externe
Iranul condiționează acordul cu SUA de distanțarea Washingtonului de agenda Israelului, avertizând că negocierile din Islamabad pot eșua dacă americanii „pun Israelul pe primul loc”, potrivit mediafax.ro. Mesajul vine în contextul discuțiilor dintre delegațiile iraniană și americană din Pakistan, pe fondul unui armistițiu de două săptămâni convenit recent pentru a permite negocieri.
Prim-vicepreședintele iranian Mohammad Reza Aref a spus că rezultatul depinde de linia politică pe care o adoptă partea americană. El a indicat că un acord „benefic pentru ambele părți și pentru lume” ar fi posibil dacă interlocutorii americani vin cu o abordare de tip „America First”, dar a avertizat că o orientare „Israel First” ar bloca orice progres.
„Totuși, dacă vom avea în față reprezentanți ai unei politici «Israel First», nu va exista niciun acord. Iranul va continua inevitabil să se apere, chiar mai ferm decât înainte, iar lumea va suporta costuri mai mari.”
Negocierile au loc la Islamabad, unde delegațiile sunt conduse de vicepreședintele american JD Vance și de președintele Parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalibaf. Avertismentul lui Aref a fost făcut sâmbătă, în timp ce cele două părți încearcă să ajungă la un acord legat de conflictul declanșat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, conform articolului.
Armistițiul a fost convenit miercuri, pentru două săptămâni, ca fereastră de negociere. În aceeași zi, Israelul a lansat noi atacuri asupra Libanului, iar Iranul și mediatorii pakistanezi au susținut că Libanul era inclus în acordul de încetare a focului, în timp ce Washingtonul și Israelul au afirmat contrariul.
Prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a declarat că „Iranul și SUA, împreună cu aliații lor, au convenit asupra unui armistițiu imediat peste tot, inclusiv în Liban”, potrivit materialului.
Poziționarea Iranului ridică miza politică a negocierilor: Teheranul sugerează că orice percepție de aliniere a SUA la prioritățile Israelului ar putea închide calea către un acord și ar împinge conflictul spre o nouă escaladare. În acest context, articolul notează că ofensiva israeliană din Liban a alimentat critici la adresa administrației președintelui american Donald Trump, acuzată că prioritizează interesele israeliene în relația cu Iranul.
Recomandate
Refuzul diplomaților europeni de a apărea alături de Serghei Lavrov în fotografia oficială a miniștrilor de Externe din G20 a forțat SUA să anuleze momentul ceremonial , un semnal de izolare diplomatică pentru Moscova într-un format-cheie al marilor economii, potrivit Adevărul . Doi oficiali au confirmat pentru BBC că așa-numita „fotografie de familie”, programată vineri dimineață, 30 octombrie, a fost anulată după ce unele delegații europene au refuzat să participe dacă în cadru se afla ministrul rus de Externe. Reuniunea miniștrilor de Externe din G20 este găzduită la Atlanta de secretarul de stat american Marco Rubio. De ce contează: un gest simbolic care devine decizie operațională Un oficial american a explicat că fotografia a fost anulată „după ce a devenit clar că unele delegații nu doreau să participe la o fotografie comună”. Potrivit aceleiași surse, Washingtonul a preferat să evite transformarea unui moment protocolar într-o „distragere diplomatică” și să păstreze atenția pe discuțiile de fond. Marea Britanie s-a numărat printre țările care au refuzat participarea la fotografie, conform unei surse diplomatice citate. Un oficial britanic a invocat o politică „de lungă durată” de a nu avea discuții bilaterale directe cu miniștrii ruși de la invadarea Ucrainei și a precizat că Londra nu intenționează să-și schimbe abordarea. Context: Ucraina, absentă din sală, în timp ce marile puteri discută următorii pași Deși Ucraina nu este membră G20, a fost invitată la reuniuni similare în ultimii ani, însă de această dată Kievul nu a primit invitație, notează publicația. Întâlnirea are loc pe fondul unor dosare geopolitice tensionate: conflictul din Iran rămâne în impas , iar administrația Trump analizează posibilitatea reluării confruntărilor cu Republica Islamică, potrivit materialului. În paralel, Casa Albă și-a intensificat eforturile diplomatice pentru încheierea războiului din Ucraina: Donald Trump l-a trimis pe emisarul Steve Witkoff să se întâlnească atât cu Vladimir Putin, cât și cu Volodimir Zelenski. În același timp, SUA, Rusia și China ar analiza o întâlnire în trei în noiembrie, la summitul APEC din China, scenariu care a stârnit nemulțumirea președintelui ucrainean din cauza riscului ca Ucraina să fie exclusă din discuțiile despre propriul viitor. Trump l-a invitat pe Putin și la summitul liderilor G20 din decembrie, însă Kremlinul a condiționat participarea de rezultatele unei eventuale întâlniri anterioare din China. [...]
Europa riscă să rămână în afara negocierilor SUA–Rusia–Ucraina, iar lipsa unei poziții comune îi slăbește influența diplomatică , potrivit unei analize citate de Biziday , pe fondul presiunilor președintelui american Donald Trump asupra Kievului pentru acceptarea unui acord cu Moscova. Miza pentru capitalele europene este dublă: pe de o parte, deciziile discutate în formatul SUA–Rusia–Ucraina pot afecta direct securitatea continentului; pe de altă parte, Europa încearcă să evite marginalizarea într-un proces în care are pârghii economice importante, dar pe care nu reușește să le transforme în influență diplomatică. Negocieri la Abu Dhabi și semnale de la Washington Contextul imediat este reprezentat de negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina programate la Abu Dhabi, în noiembrie. În paralel, Trump a relaxat sancțiunile împotriva Moscovei, a acuzat Ucraina că nu ar dori încheierea conflictului și a readus în discuție posibilitatea reluării relațiilor economice cu Rusia (menționată de Biziday și în acest context: posibilitatea reluării relațiilor economice ). În acest cadru, unele state europene ar susține reluarea dialogului direct cu Vladimir Putin, în timp ce altele cer ca orice contact să se facă doar pe baza unei poziții comune europene, arată analiza Financial Times. Inițiative necoordonate și reacții între aliați Îngrijorările privind excluderea Europei au dus deja la demersuri nealiniate: liderii Norvegiei și Finlandei au organizat o convorbire telefonică cu Vladimir Putin fără a obține în prealabil sprijinul Uniunii Europene (episod relatat de Biziday aici: o convorbire telefonică ). Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a justificat inițiativa prin nevoia ca liderul rus „să audă direct poziția noastră”. Decizia a fost criticată de Danemarca, Italia și Lituania, care au cerut o decizie europeană comună, în timp ce Germania a susținut că țările nordice i-au informat pe ceilalți înainte și după discuție. Pârghii mari, influență mică: sancțiuni și active înghețate Diplomați și oficiali citați de Financial Times vorbesc despre „acțiuni de comunicare dezorganizate” care reflectă dilema Europei: cum își transmite interesele către Putin și Trump. Analiza notează că Europa dispune de pârghii considerabile, între care: ridicarea sancțiunilor; eliberarea activelor înghețate ale Kremlinului, de peste 200 de miliarde de euro; perspectiva aderării Ucrainei la UE. Cu toate acestea, guvernele europene ar fi rămas excluse din negocieri, deși Washingtonul și Kievul ar recunoaște tot mai mult rolul „indispensabil” al continentului în orice acord, potrivit aceleiași surse. Cine ar putea „reprezenta” Europa și de ce apar tensiuni O posibilă soluție discutată este un format care reunește Marea Britanie, Franța și Germania. Patru diplomați europeni au declarat că SUA și Ucraina ar vedea acest grup ca reprezentant al intereselor europene în negocieri, iar emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi convenit cu oficialii ucraineni asupra formulei. Propunerea generează însă neînțelegeri, deoarece statele europene mai mici se tem că interesele lor ar putea fi marginalizate. Separat, Kremlinul transmite că nu vede necesară participarea UE la discuțiile tripartite. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, este citat afirmând că formatul nu prevede participarea UE și că nici SUA „probabil” nu ar avea nevoie de europeni în acest proces. Ce urmează: fereastra de negociere, posibil după iarnă Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia din Berlin, apreciază că Moscova nu ar fi interesată de negocieri serioase înainte de trecerea iernii și avertizează că Europa trebuie să fie pregătită pentru următoarea oportunitate, după ce ar fi ratat deja momente în care Ucraina avea o poziție mai puternică. Analiza integrală este disponibilă în Financial Times . [...]
Anthony Scaramucci avertizează că lingușirea lui Trump poate costa Europa concesii economice și de securitate , într-un moment în care UE și aliații din NATO au acceptat deja angajamente majore în relația cu Washingtonul, potrivit Digi24 . Fost director de comunicare al Casei Albe în primul mandat al lui Donald Trump , Scaramucci susține că liderii europeni folosesc o strategie „greșită” și că, în relația cu actualul președinte american, „trebuie să fii ferm”, altfel Trump „nu respectă” interlocutorii. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru WELT AM SONNTAG și sunt relatate de Politico. Două modele de negociere: „Carney” versus „Rutte” Scaramucci descrie două tipuri de abordare în relația cu Trump, asociate cu Mark Carney, prim-ministrul Canadei, respectiv Mark Rutte, secretarul general al NATO. În viziunea sa, modelul Carney funcționează mai bine, inclusiv pentru că are sprijin intern, chiar dacă asta vine cu costuri economice: „Cred că Mark Carney se descurcă mai bine cu el. Poporul canadian îi este alături, chiar dacă acest lucru implică anumite dificultăți economice.” În schimb, Scaramucci spune că Rutte greșește atunci când adoptă o atitudine ambiguă sau recurge la complimente, pentru că astfel ar pierde respectul lui Trump: „Când ești ambiguu sau îl lingușești (...) nu faci decât să-i pierzi respectul. Nu câștigi nimic.” Digi24 amintește că Rutte l-a lăudat în repetate rânduri pe Trump, inclusiv într-un interviu acordat Politico în această vară. De ce contează pentru Europa: precedentul concesiilor În material sunt invocate două exemple în care Europa ar fi cedat presiunilor lui Trump: acordul comercial UE–SUA, criticat pentru că ar favoriza Washingtonul; decizia aliaților europeni, la summitul NATO de la Haga de anul trecut, de a accepta un obiectiv de cheltuieli de 5% din PIB până în 2035, aliniat cererii principale a lui Trump. În contrapondere, Carney este prezentat ca fiind mai puțin dispus să cedeze: s-a retras din negocierile comerciale cu SUA, motivând că Ottawa nu poate accepta oferta și cererile, și a promis răspuns la tarifele impuse de Washington cu tarife echivalente, „dolar cu dolar”. Critici și către republicani: „tactici de forță” Scaramucci îi critică și pe republicanii din Congres, pe care îi acuză că nu l-au „ținut în frâu” pe Trump. El afirmă că parlamentarii nu s-au opus deciziei președintelui de a suspenda prevederi cheie ale legii privind sancțiunile împotriva Rusiei, susținută de senatorul Lindsey Graham. „Acesta este un exemplu elocvent a ceea ce s-ar numi tactici de forță. Oamenii care cred în autoritarism acționează prin intimidare. Asta a făcut Trump.” [...]
Rusia contestă extinderea informală a G20 prin invitarea Poloniei , pe fondul unei inițiative americane ca Varșovia să devină membru permanent, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Serghei Lavrov indică o dispută de procedură și influență în formatul G20, unde deciziile se bazează pe consens. Lavrov a declarat, vineri, la reuniunea miniștrilor de externe ai G20 de la Atlanta (SUA), că invitarea Poloniei ar fi „contraproductivă” și ar încălca practica diplomatică de a căuta consensul în astfel de reuniuni. Digi24 notează că informația este relatată de Reuters, iar declarațiile lui Lavrov sunt preluate „potrivit agențiilor de știri rusești”, via News.ro. Disputa: consensul în G20 și invitațiile către „noi participanți” Șeful diplomației ruse a susținut că subiectul ține de „ordinea de zi” și de modul în care sunt trimise invitațiile către participanți suplimentari. În acest context, Lavrov a afirmat că Polonia „nu aduce nimic” la reuniune și că nu ar îndeplini condițiile necesare pentru participare, invocând dimensiunea economiei poloneze. Totodată, el a contestat ideea că Polonia ar reprezenta „Europa de Est”, argumentând că ar exista deja o reprezentare suficientă în G20 din partea NATO și a Uniunii Europene. Inițiativa SUA: moțiune pentru statut permanent al Poloniei Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , a declarat la Atlanta că SUA au înaintat o moțiune pentru ca Polonia să devină membru permanent al G20 și că Varșovia face lobby în acest sens. Lavrov a mai spus că Rusia nu ar fi fost supusă presiunilor privind invitarea Poloniei la reuniunea de la Atlanta, descriind situația ca pe o invitație directă făcută de partea americană ministrului polonez. Context: apel pentru armistițiu în Marea Neagră În declarațiile sale către presă, Sikorski a cerut, între altele, un armistițiu rapid în Marea Neagră, care să permită transportul în siguranță al încărcăturilor de cereale atât din Ucraina, cât și din Rusia. Nu reiese din material dacă moțiunea depusă de SUA are un calendar de adoptare sau ce sprijin concret există în interiorul G20 pentru schimbarea statutului Poloniei. [...]
Autorizarea SUA pentru 500 de rachete Patriot către Ucraina riscă să nu aibă efect imediat , pentru că livrările ar putea începe abia peste câțiva ani, iar Kievul cere o soluție de tranziție pentru iarna 2026–2027, potrivit Digi24 . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a salutat decizia Departamentului de Stat al SUA de a autoriza vânzarea a 500 de rachete interceptoare Patriot PAC-3, dar a avertizat că, în forma actuală, calendarul de livrare nu răspunde urgenței de pe teren. El a cerut „decizii” care să protejeze vieți „chiar în momentul în care amenințarea există”, într-un mesaj publicat pe X. De ce contează: decalajul dintre aprobare și livrare Zelenski susține că cele 500 de rachete ar putea deveni „foarte curând – în această iarnă” un pachet eficient de apărare, însă doar dacă există o soluție pentru perioada până la livrările contractuale. În acest context, liderul de la Kiev le cere partenerilor americani să găsească o variantă care să acopere „pericolul real” și nevoia imediată de interceptoare PAC-3. În paralel, Zelenski afirmă că Rusia atacă zilnic infrastructura energetică a Ucrainei și spune că, doar în ultimele două săptămâni din octombrie, au avut loc „peste 30 de atacuri” asupra unor componente esențiale ale rețelei electrice. Potrivit lui, țintele includ electricitatea, încălzirea, alimentarea cu apă și podurile. Ce cere Kievul pentru iarna 2026–2027 Zelenski reamintește că a solicitat un ritm de sprijin de 100 de rachete interceptoare Patriot pe lună pe durata iernii. În mesajul său, el propune ca partenerii să livreze rachete din stocurile existente „chiar acum”, urmând ca arsenalele acestora să fie refăcute ulterior, în anii următori, prin producția deja contractată și plătită de Ucraina și parteneri. Detalii despre tranzacție și finanțare Departamentul de Stat al SUA a anunțat că a aprobat vânzarea celor 500 de rachete Patriot PAC-3 către Ucraina pentru o sumă estimată la 2,1 miliarde de dolari (aprox. 9,7 miliarde lei), relatează Reuters, citată de Digi24. Ar fi unul dintre cele mai semnificative demersuri de furnizare de arme defensive către Kiev de la începutul celui de-al doilea mandat al administrației Trump. Potrivit Departamentului de Stat, Ucraina va plăti interceptoarele din contribuții ale Canadei, Germaniei și Norvegiei, canalizate printr-un program numit US JUMPSTART , alături de fonduri naționale finanțate din Împrumutul de sprijin pentru Ucraina al Uniunii Europene. Ce urmează Digi24 notează că Ucraina nu va primi rapid rachetele: în mod obișnuit, vânzările de arme durează ani, deși, având în vedere nevoia urgentă a Ucrainei de arme defensive, există posibilitatea ca livrarea să se facă într-un termen mai scurt. Zelenski își exprimă, totodată, recunoștința față de președintele SUA, Donald Trump, și spune că a discutat recent despre PAC-3 cu secretarul de stat Marco Rubio. [...]
Canada intră în arhitectura de finanțare a UE pentru Ucraina cu 500 milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei), o mișcare care deschide un canal operațional pentru achiziții militare din industria canadiană pe bani europeni , potrivit Kyiv Post . Angajamentul este prima contribuție a Ottawa la facilitatea de împrumut a Uniunii Europene, în valoare totală de 90 miliarde de euro, construită pe utilizarea activelor suverane rusești înghețate. Anunțul a fost făcut de premierul canadian Mark Carney vineri, 30 octombrie, în cadrul unui briefing comun la summitul UE–Canada, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și de președintele Consiliului European, António Costa. Conform materialului, informația a fost relatată de agenția APA. De ce contează: bani europeni, contracte canadiene, livrări pentru Ucraina Mecanismul descris în articol urmărește să furnizeze Ucrainei finanțare „non-bugetară” pentru nevoi militare și reconstrucție, folosind drept sursă active rusești înghețate. În acest cadru, intrarea Canadei nu este doar un gest financiar, ci și una cu efect operațional: Kyiv Post notează că integrarea Canadei în arhitectura împrumutului creează un canal prin care Ucraina poate cumpăra echipamente militare direct de la producători canadieni, utilizând facilități financiare europene. În documentele de context ale summitului, guvernul canadian arată că schema extinde cooperarea transatlantică în industria de apărare și conectează cererea Ucrainei cu producția canadiană, inclusiv în: vehicule blindate, echipamente de senzori, sisteme de drone. Context: UE accelerează tranșa rămasă și caută cofinanțare din afara Uniunii În aceeași zi, Comisia Europeană a anunțat avansarea tranșei rămase de 45 miliarde de euro din cadrul facilității mai largi de 90 miliarde de euro, cu obiectivul de a asigura finanțare multianuală „predictibilă” pentru Kyiv până în 2027, potrivit articolului. Kyiv Post mai arată că europenii fac lobby către parteneri din afara UE pentru a acoperi deficitul bugetar proiectat al Ucrainei pentru 2027, estimat la 70 miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei). În acest context, Bruxelles încearcă să evite ca povara să cadă aproape exclusiv pe contribuabilii europeni, în condițiile în care UE și statele membre ar furniza aproximativ 80% din asistența externă internațională care intră în Ucraina. Von der Leyen a avertizat, potrivit materialului, că partenerii internaționali trebuie să accelereze contribuțiile pentru a preveni instabilitatea fiscală în Ucraina, pe fondul incertitudinilor legate de autorizările pe termen lung pentru apărare în Washington. Ce urmează Facilitatea de împrumut de 90 miliarde de euro acoperă aproximativ două treimi din necesarul macrofinanciar al Ucrainei pentru 2026–2027, iar oficialii europeni mizau pe încă 45 miliarde de euro din partea unor aliați democratici din afara UE (inclusiv Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Norvegia) pentru a închide complet ecartul de finanțare. Articolul notează însă că plățile multilaterale au fost afectate de întârzieri procedurale, ceea ce pune presiune pe calendarul contribuțiilor. [...]
