Știri
Știri din categoria Externe
Capacitatea Ucrainei de a lovi infrastructura de petrol și gaze a Rusiei poate deveni decisivă pentru slăbirea financiară a Moscovei și, implicit, pentru susținerea efortului de război, potrivit unei analize prezentate de generalul în rezervă Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane din Europa, într-un podcast citat de Adevărul.
Hodges susține că „cea mai mare dezvoltare” este tocmai capacitatea Ucrainei de a distruge infrastructura energetică a Rusiei, cu accent pe componenta care permite exporturile de petrol și gaze. În viziunea sa, dacă aceste lovituri continuă, devine „cu adevărat dificil” pentru Rusia să finanțeze și să mențină războiul.
Miza, în lectura generalului, este una economică și operațională: reducerea capacității de export a Rusiei ar limita fluxurile de venituri din energie și ar complica logistica prin care Kremlinul își susține efortul militar. Hodges indică această direcție drept „calea spre victorie pentru Ucraina”, în măsura în care afectarea infrastructurii se menține în timp.
În același context, el pledează pentru creșterea sprijinului european și internațional pentru Ucraina, argumentând că trupele Kievului „pun mari probleme” Rusiei pe front.
Generalul descrie relația dintre Rusia și China ca fiind una inegală, în care Beijingul ar privi Moscova drept un „partener junior” și ar fi interesat în principal de resursele energetice rusești și de rutele comerciale din Arctica, pe măsură ce regiunea devine mai navigabilă.
Hodges afirmă că, deși China „are nevoie” de Rusia în acest moment și nu ar avea un plan pe termen scurt și mediu pentru a acționa, Moscova ar fi vulnerabilă dacă Beijingul ar decide să revendice teritorii din estul Federației Ruse pe care le-ar considera „de drept” ale sale.
În evaluarea sa, puterea Rusiei este „la apus”, iar influența Kremlinului ar scădea inclusiv în Europa de Est. Ca exemple, el invocă Republica Moldova și Ungaria, unde spune că forțele politice susținute „mai mult sau mai puțin” de Moscova au eșuat, și adaugă că Rusia nu ar fi făcut suficient pentru a-și ajuta aliați sau parteneri în dosare precum Venezuela și Iran.
În ansamblu, mesajul central rămâne însă legat de energie: dacă Ucraina poate continua să lovească infrastructura care susține exporturile rusești de petrol și gaze, presiunea asupra capacității Rusiei de a purta războiul ar crește semnificativ, potrivit generalului.
Recomandate
Rusia își fragmentează ofensiva în Ucraina în atacuri mici pe aproape tot frontul, o tactică ce poate forța Kievul să-și împrăștie trupele fără ca Moscova să obțină, deocamdată, câștiguri decisive , potrivit Adevărul , care citează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) . În ultimele 48 de ore, forțele ruse ar fi lansat cel puțin patru asalturi de dimensiuni reduse, la nivel de pluton sau chiar mai mici, în sectoare diferite. Imagini geolocalizate ar indica atacuri mecanizate în apropiere de Ceasiv Iar și acțiuni motorizate în zona Sviatopetrivka, inclusiv cu camioane și motociclete. Un alt atac a fost raportat în regiunea rusă Kursk, lângă Kucerovo. De ce contează: presiune operațională prin dispersarea apărării ucrainene ISW apreciază că aceste acțiuni pot funcționa ca „recunoaștere în forță” – adică testarea pozițiilor și a capacității de rezistență a apărării ucrainene înaintea unor operațiuni mai ample. În paralel, unele atacuri ar putea urmări exploatarea unor breșe locale sau avantaje tactice limitate. Analiștii mai indică o posibilă logică de „dispersare”: Rusia ar încerca să oblige Ucraina să-și distribuie trupele pe mai multe direcții, inclusiv în zone care nu sunt obiective principale. Ținta strategică ar rămâne avansul în Donețk, în special către zona fortificată din jurul Sloviansk . Rezultate limitate și costul tacticii Până acum, aceste operațiuni nu ar fi produs câștiguri tactice semnificative: în trei dintre cele patru cazuri menționate, trupele ruse nu ar fi reușit să depășească linia actuală de contact. Pentru un impact real, Rusia ar avea nevoie de forțe mai consistente și de operațiuni susținute pe termen lung, notează analiza. Atacurile vin pe fondul încetinirii avansului rus în mai multe zone-cheie – spre Vovceansk, în apropiere de Pokrovsk și în direcția Orihiv – ceea ce ar putea explica multiplicarea asalturilor de mică amploare. Componenta psihologică și ce ar putea urma Concluzia analiștilor este că Moscova încearcă să creeze impresia unui avans simultan pe mai multe fronturi, ca presiune psihologică asupra Ucrainei și a aliaților occidentali. „Se încearcă inducerea ideii că liniile de apărare ucrainene sunt pe punctul de a ceda.” În același timp, dispersarea forțelor pe mai multe direcții riscă să slăbească efortul principal al Rusiei, mai ales în zona Sloviansk; o excepție ar putea fi sectorul din apropiere de Guleaipole, unde Moscova ar fi concentrat rezerve mai consistente. Separat, grupuri de sabotaj ruse ar fi încercat să pătrundă în spatele liniilor ucrainene în regiunea Sumî, dar ar fi fost detectate și eliminate. Pe fundal, discuțiile despre o posibilă mobilizare amplă în Rusia și intensificarea atacurilor sunt interpretate de analiști ca semnale că Moscova ar putea pregăti o nouă fază a războiului, deși eficiența tacticii actuale rămâne, deocamdată, limitată. [...]
Războiul din Iran riscă să reducă accesul Ucrainei la apărare antiaeriană , pe fondul epuizării resurselor SUA și Europei și al unei reconfigurări a priorităților de securitate, avertizează președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu citat de Digi24 . Mesajul are o miză operațională directă: competiția pentru sisteme și muniții de apărare aeriană se poate intensifica exact într-un moment în care Ucraina depinde de livrările partenerilor. Zelenski susține că noul conflict „întărește Rusia” și „pune presiune” pe resursele energetice ale americanilor și europenilor, ceea ce poate schimba echilibrul geopolitic și poate limita sprijinul practic pentru Kiev, inclusiv în zona apărării aeriene. „Un război în Iran va duce la o agresiune mai amplă, nu doar în Orientul Mijlociu. Și va limita accesul Ucrainei la apărarea aeriană.” Presiune pe resurse și pe agenda de securitate a Occidentului În același interviu, Zelenski descrie conflictul din Iran drept o „provocare energetică serioasă pentru toată lumea” și spune că acesta creează presiune suplimentară asupra SUA și UE, inclusiv prin întrebarea legată de poziționarea Chinei într-un context în care rolul de mediator devine mai dificil. Totodată, el afirmă că Rusia are „grave probleme economice”, invocând un deficit bugetar de 100 de miliarde de dolari și susținând că până acum ar fi fost acoperit doar parțial. „Un deficit bugetar de 100 de miliarde de dolari nu poate fi acoperit de un război de scurtă durată în Orientul Mijlociu. Până acum, au acoperit doar 10%, nimic mai mult.” Ce spune Zelenski despre mobilizarea din Rusia Zelenski leagă restricțiile asupra rețelelor sociale din Rusia de teama autorităților de tulburări interne, în special în scenariul unei mobilizări masive, inclusiv din marile orașe precum Moscova și Sankt Petersburg. El afirmă că Rusia se bazează acum pe recrutare pe bază de contract, dar că aceasta ar avea limite, iar pentru suplimentarea efectivelor cu „un milion până la un milion și jumătate” ar fi necesară mobilizarea, deoarece atragerea unui asemenea număr prin contracte ar fi prea costisitoare. În acest context, Zelenski descrie două scenarii: o ofensivă de anvergură sau o ofensivă paralelă de mică amploare, cu costuri mai reduse. Industria de apărare a Ucrainei: investiții și capacitate Zelenski mai spune că Ucraina investește 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei) în sectorul său de apărare, finanțat „în mare parte” de parteneri, iar capacitatea ar putea ajunge la 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 mld. lei). El afirmă că există 200 de companii ucrainene de apărare „foarte puternice”, dintre care 30 ar fi „printre cele mai bune din lume”, producând de la drone și sisteme de deminare la artilerie și vehicule blindate. În privința exporturilor de armament, Zelenski indică o formulă în care prioritatea rămâne frontul, iar ulterior livrările ar putea merge către țări partenere, cu accent pe statele care susțin constant Ucraina financiar și militar. Context politic: UE și arhitectura de securitate europeană Zelenski reiterează obiectivul aderării Ucrainei la UE și avansează o viziune mai largă de securitate, în care ar conta și Norvegia, Marea Britanie și Turcia, pe lângă Ucraina, ca elemente care ar putea întări semnificativ capacitatea de apărare a Europei. Pentru Ucraina, însă, avertismentul central rămâne unul imediat: dacă războiul din Iran mută resurse și atenție, accesul la sisteme de apărare aeriană ar putea deveni mai dificil, cu efect direct asupra capacității de protecție a infrastructurii și a populației. [...]
Rusia susține că a ocupat 1.700 km² din Ucraina de la începutul anului , o afirmație care, dacă se confirmă, indică o presiune operațională în creștere asupra „centurii de fortărețe” din Donbas și o extindere a luptelor spre nord și nord-est, potrivit Reuters . Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al forțelor armate ruse, a declarat în imagini publicate de Ministerul Apărării de la Moscova că, „de la începutul acestui an”, 80 de localități și „peste 1.700 km pătrați” au intrat sub controlul Rusiei. Reuters precizează că nu a putut verifica independent relatările de pe câmpul de luptă, iar Statul Major ucrainean nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Presiune pe axa Donbas: Sloviansk, Kramatorsk, Kostiantînivka Gherasimov a spus că „Gruparea Sud” atacă centura fortificată din Donețk, formată din orașele Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantînivka. Potrivit acestuia, forțele ruse s-ar afla la circa 7–12 km de Sloviansk și Kramatorsk, iar unități ruse ar lupta deja în unele zone din Kostiantînivka. Extinderea operațiunilor spre Sumî și Harkiv În plus, generalul rus a afirmat că Rusia avansează în regiunea Sumî (nord) și în Harkiv (nord-est) pentru a crea ceea ce a numit o „zonă de securitate”. Diferențe între estimări și hărți pro-ucrainene În timp ce Moscova vorbește despre „peste 1.700 km²” cuceriți în 2026, hărți pro-ucrainene indică un avans rusesc de 592 km² în acest an, notează Reuters. Aceleași hărți arată că Rusia controlează 116.793 km², adică 19,35% din teritoriul Ucrainei, dar și că ritmul înaintării ruse a încetinit în 2026. Separat, comandantul ucrainean Oleksandr Sîrskîi a declarat la mijlocul lunii aprilie că forțele Kievului au recâștigat aproape 50 km² în martie, în contextul unor lupte de uzură. Context: controlul teritorial revendicat de Rusia Conform estimărilor ruse citate în material, Rusia ar controla aproximativ: 90% din Donbas; circa 75% din regiunile Zaporojie și Herson; porțiuni din regiunile Harkiv, Sumî, Nikolaev și Dnipropetrovsk. Rusia controlează și Crimeea , anexată în 2014, teritoriu recunoscut internațional ca parte a Ucrainei de majoritatea statelor. În lipsa unor confirmări independente, cifrele rămân revendicări ale părții ruse, însă ele conturează direcția operațională indicată de Moscova: presiune susținută în Donbas și consolidarea unor zone de contact în nord și nord-est. [...]
Italia a convocat ambasadorul Rusiei la Roma , după un derapaj verbal la televiziunea de stat rusă la adresa premierului Giorgia Meloni , într-un nou episod care adâncește tensiunile diplomatice dintre cele două țări, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani , a anunțat convocarea ambasadorului rus, invocând declarațiile „extrem de grave și jignitoare” ale prezentatorului Vladimir Soloviov la adresa șefei guvernului italian. Potrivit presei italiene, Soloviov a folosit o serie de insulte la adresa Giorgiei Meloni, inclusiv „rușinea rasei umane”, și a continuat cu acuzații politice, susținând că aceasta „și-a trădat alegătorii” și că „trădarea este al doilea ei nume”, făcând referire și la Donald Trump. De ce contează: escaladare pe canal diplomatic, nu doar retorică TV Convocarea unui ambasador este un instrument formal de presiune diplomatică și semnalează că Roma tratează incidentul ca pe o problemă de relație bilaterală, nu ca pe o simplă controversă mediatică. În același timp, reacția instituțională ridică miza pentru contactele oficiale Italia–Rusia, deja deteriorate. Context: relații tensionate după invazia Ucrainei Relațiile dintre Roma și Moscova sunt descrise ca fiind tensionate de la atacul Rusiei asupra Ucrainei, în condițiile în care Italia a oferit „un sprijin necondiționat” Kievului. În plan intern, întreaga clasă politică italiană – atât puterea, cât și opoziția – a condamnat ferm declarațiile prezentatorului, conform informațiilor citate. [...]
Rusia își întărește justificarea legală pentru intervenții externe printr-un mesaj al lui Serghei Șoigu despre „apărarea cetățenilor ruși” din Transnistria , pe fondul unui proiect de lege discutat la Moscova privind trimiterea de trupe în afara țării, potrivit Agerpres . Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei a spus, într-un interviu pentru cotidianul rus Komsomolskaia Pravda, că Rusia „va lua toate măsurile necesare” și „va recurge la toate metodele disponibile” pentru a-i proteja pe cetățenii ruși din regiunea separatistă transnistreană, „în conformitate cu Constituția” Federației Ruse. Șoigu a afirmat că aproximativ 220.000 de cetățeni ruși locuiesc în Transnistria și a susținut că „interesele și siguranța lor” ar fi amenințate de „acțiunile nechibzuite și iresponsabile” ale Kievului și Chișinăului. Componenta de reglementare: proiect de lege pentru trupe în străinătate În același context, Șoigu a invocat faptul că Duma de Stat a aprobat în primă lectură un proiect de lege care ar autoriza desfășurarea de trupe ale Federației Ruse în străinătate în situații în care cetățeni ruși s-ar simți amenințați. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul legislativ sau forma finală a proiectului. Energie și presiune politică în jurul Transnistriei Șoigu a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar „șantaja” energetic regiunea prorusă, susținând că livrările de gaze ar fi permise doar pentru „nevoile sociale de bază”, iar în rest s-ar încerca impunerea unui „tarif prohibitiv”. Totuși, în relatarea citată de Agerpres, EFE notează că autoritățile din Transnistria ar fi refuzat anul trecut ajutorul Uniunii Europene pentru a putea primi gaze rusești. În același context este redată și poziția premierului moldovean Dorin Recean, care a afirmat atunci că „Rusia nu le permite să accepte ajutorul european de teama de a pierde controlul asupra regiunii”. Avertisment către Chișinău și tensiuni pe tema trupelor ruse Șoigu a avertizat Chișinăul să nu încerce „să alipească cu forța” Transnistria la restul Republicii Moldova și a spus că înlocuirea forțelor ruse de menținere a păcii cu un „contingent occidental” ar avea „consecințe negative” pentru Republica Moldova și regiune, atribuind responsabilitatea politică președintei Maia Sandu și echipei sale. Pe 17 aprilie, potrivit presei moldovene citate în material, membri ai comandamentului Grupului operativ de trupe ruse din Transnistria (GOTR) — descris ca staționând ilegal în estul Republicii Moldova — au fost declarați indezirabili de către Chișinău, inclusiv comandantul Dmitri Zelenkov, adjuncții săi și șefi ai statului-major. Șoigu a susținut că acest pas ar arăta intenția conducerii de la Chișinău de a agrava situația și că, „cu sprijinul Uniunii Europene”, ar încerca să expulzeze trupele ruse din Transnistria. În paralel, conducerea proeuropeană de la Chișinău a cerut în repetate rânduri comunității internaționale să facă presiuni asupra Moscovei pentru retragerea trupelor ruse și a munițiilor din depozitele de la Cobasna, mai notează Agerpres. [...]
Republica Moldova conduce detașat la implementarea reformelor cerute de UE, cu 93%, un avans care poate cântări direct în ritmul negocierilor de aderare și în credibilitatea țării în fața investitorilor și a instituțiilor europene, potrivit Antena 3 , care citează reprezentanți ai Comisiei Europene preluați de Kyiv Independent. Ucraina este pe locul al doilea, cu un nivel de implementare a reformelor de 87%, iar Serbia se află la coada clasamentului, cu 30%, conform aceleiași evaluări atribuite comisarului european pentru extindere, Marta Kos . De ce contează: semnal de „execuție” administrativă în procesul de aderare În logica extinderii UE, procentul de implementare indică nu doar adoptarea de legi, ci și capacitatea administrativă de a le pune în practică. Un scor mai ridicat poate întări poziția Chișinăului în discuțiile cu Bruxelles-ul și poate reduce percepția de risc privind predictibilitatea regulilor, relevantă pentru finanțări și decizii economice. Pentru Ucraina, următorul pas major ar urma să fie intrarea în etapa principală a negocierilor de aderare, care „ar putea avea loc în câteva săptămâni”, potrivit informațiilor prezentate. Contextul Ucrainei: reforme accelerate, dar și critici Marta Kos a lăudat viteza reformelor Ucrainei de aliniere la standardele europene și a cerut garanții mai puternice pentru a preveni regresii viitoare. Evaluarea vine, însă, pe fondul criticilor potrivit cărora autoritățile ucrainene ar întârzia pe zona statului de drept și a reformelor economice necesare integrării. În ultimele luni, parlamentul Ucrainei a adoptat unele proiecte de lege necesare pentru aderarea la UE, dar a avut dificultăți cu altele, mai notează materialul. „Aceste progrese sunt realizate în ciuda bombelor care cad asupra țării, în ciuda faptului că țara luptă pentru viața sa, pentru supraviețuire.” Kos a mai spus că, dincolo de procesul de aderare, Ucraina are de gestionat simultan „transformarea economiei” și „supraviețuirea”, ceea ce nu se regăsește în aceeași formă în cazul altor state candidate. [...]
