Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își fragmentează ofensiva în Ucraina în atacuri mici pe aproape tot frontul, o tactică ce poate forța Kievul să-și împrăștie trupele fără ca Moscova să obțină, deocamdată, câștiguri decisive, potrivit Adevărul, care citează o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
În ultimele 48 de ore, forțele ruse ar fi lansat cel puțin patru asalturi de dimensiuni reduse, la nivel de pluton sau chiar mai mici, în sectoare diferite. Imagini geolocalizate ar indica atacuri mecanizate în apropiere de Ceasiv Iar și acțiuni motorizate în zona Sviatopetrivka, inclusiv cu camioane și motociclete. Un alt atac a fost raportat în regiunea rusă Kursk, lângă Kucerovo.
ISW apreciază că aceste acțiuni pot funcționa ca „recunoaștere în forță” – adică testarea pozițiilor și a capacității de rezistență a apărării ucrainene înaintea unor operațiuni mai ample. În paralel, unele atacuri ar putea urmări exploatarea unor breșe locale sau avantaje tactice limitate.
Analiștii mai indică o posibilă logică de „dispersare”: Rusia ar încerca să oblige Ucraina să-și distribuie trupele pe mai multe direcții, inclusiv în zone care nu sunt obiective principale. Ținta strategică ar rămâne avansul în Donețk, în special către zona fortificată din jurul Sloviansk.
Până acum, aceste operațiuni nu ar fi produs câștiguri tactice semnificative: în trei dintre cele patru cazuri menționate, trupele ruse nu ar fi reușit să depășească linia actuală de contact. Pentru un impact real, Rusia ar avea nevoie de forțe mai consistente și de operațiuni susținute pe termen lung, notează analiza.
Atacurile vin pe fondul încetinirii avansului rus în mai multe zone-cheie – spre Vovceansk, în apropiere de Pokrovsk și în direcția Orihiv – ceea ce ar putea explica multiplicarea asalturilor de mică amploare.
Concluzia analiștilor este că Moscova încearcă să creeze impresia unui avans simultan pe mai multe fronturi, ca presiune psihologică asupra Ucrainei și a aliaților occidentali.
„Se încearcă inducerea ideii că liniile de apărare ucrainene sunt pe punctul de a ceda.”
În același timp, dispersarea forțelor pe mai multe direcții riscă să slăbească efortul principal al Rusiei, mai ales în zona Sloviansk; o excepție ar putea fi sectorul din apropiere de Guleaipole, unde Moscova ar fi concentrat rezerve mai consistente. Separat, grupuri de sabotaj ruse ar fi încercat să pătrundă în spatele liniilor ucrainene în regiunea Sumî, dar ar fi fost detectate și eliminate.
Pe fundal, discuțiile despre o posibilă mobilizare amplă în Rusia și intensificarea atacurilor sunt interpretate de analiști ca semnale că Moscova ar putea pregăti o nouă fază a războiului, deși eficiența tacticii actuale rămâne, deocamdată, limitată.
Recomandate
Rusia susține că a ocupat 1.700 km² din Ucraina de la începutul anului , o afirmație care, dacă se confirmă, indică o presiune operațională în creștere asupra „centurii de fortărețe” din Donbas și o extindere a luptelor spre nord și nord-est, potrivit Reuters . Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al forțelor armate ruse, a declarat în imagini publicate de Ministerul Apărării de la Moscova că, „de la începutul acestui an”, 80 de localități și „peste 1.700 km pătrați” au intrat sub controlul Rusiei. Reuters precizează că nu a putut verifica independent relatările de pe câmpul de luptă, iar Statul Major ucrainean nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Presiune pe axa Donbas: Sloviansk, Kramatorsk, Kostiantînivka Gherasimov a spus că „Gruparea Sud” atacă centura fortificată din Donețk, formată din orașele Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantînivka. Potrivit acestuia, forțele ruse s-ar afla la circa 7–12 km de Sloviansk și Kramatorsk, iar unități ruse ar lupta deja în unele zone din Kostiantînivka. Extinderea operațiunilor spre Sumî și Harkiv În plus, generalul rus a afirmat că Rusia avansează în regiunea Sumî (nord) și în Harkiv (nord-est) pentru a crea ceea ce a numit o „zonă de securitate”. Diferențe între estimări și hărți pro-ucrainene În timp ce Moscova vorbește despre „peste 1.700 km²” cuceriți în 2026, hărți pro-ucrainene indică un avans rusesc de 592 km² în acest an, notează Reuters. Aceleași hărți arată că Rusia controlează 116.793 km², adică 19,35% din teritoriul Ucrainei, dar și că ritmul înaintării ruse a încetinit în 2026. Separat, comandantul ucrainean Oleksandr Sîrskîi a declarat la mijlocul lunii aprilie că forțele Kievului au recâștigat aproape 50 km² în martie, în contextul unor lupte de uzură. Context: controlul teritorial revendicat de Rusia Conform estimărilor ruse citate în material, Rusia ar controla aproximativ: 90% din Donbas; circa 75% din regiunile Zaporojie și Herson; porțiuni din regiunile Harkiv, Sumî, Nikolaev și Dnipropetrovsk. Rusia controlează și Crimeea , anexată în 2014, teritoriu recunoscut internațional ca parte a Ucrainei de majoritatea statelor. În lipsa unor confirmări independente, cifrele rămân revendicări ale părții ruse, însă ele conturează direcția operațională indicată de Moscova: presiune susținută în Donbas și consolidarea unor zone de contact în nord și nord-est. [...]
Războiul din Iran riscă să reducă accesul Ucrainei la apărare antiaeriană , pe fondul epuizării resurselor SUA și Europei și al unei reconfigurări a priorităților de securitate, avertizează președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu citat de Digi24 . Mesajul are o miză operațională directă: competiția pentru sisteme și muniții de apărare aeriană se poate intensifica exact într-un moment în care Ucraina depinde de livrările partenerilor. Zelenski susține că noul conflict „întărește Rusia” și „pune presiune” pe resursele energetice ale americanilor și europenilor, ceea ce poate schimba echilibrul geopolitic și poate limita sprijinul practic pentru Kiev, inclusiv în zona apărării aeriene. „Un război în Iran va duce la o agresiune mai amplă, nu doar în Orientul Mijlociu. Și va limita accesul Ucrainei la apărarea aeriană.” Presiune pe resurse și pe agenda de securitate a Occidentului În același interviu, Zelenski descrie conflictul din Iran drept o „provocare energetică serioasă pentru toată lumea” și spune că acesta creează presiune suplimentară asupra SUA și UE, inclusiv prin întrebarea legată de poziționarea Chinei într-un context în care rolul de mediator devine mai dificil. Totodată, el afirmă că Rusia are „grave probleme economice”, invocând un deficit bugetar de 100 de miliarde de dolari și susținând că până acum ar fi fost acoperit doar parțial. „Un deficit bugetar de 100 de miliarde de dolari nu poate fi acoperit de un război de scurtă durată în Orientul Mijlociu. Până acum, au acoperit doar 10%, nimic mai mult.” Ce spune Zelenski despre mobilizarea din Rusia Zelenski leagă restricțiile asupra rețelelor sociale din Rusia de teama autorităților de tulburări interne, în special în scenariul unei mobilizări masive, inclusiv din marile orașe precum Moscova și Sankt Petersburg. El afirmă că Rusia se bazează acum pe recrutare pe bază de contract, dar că aceasta ar avea limite, iar pentru suplimentarea efectivelor cu „un milion până la un milion și jumătate” ar fi necesară mobilizarea, deoarece atragerea unui asemenea număr prin contracte ar fi prea costisitoare. În acest context, Zelenski descrie două scenarii: o ofensivă de anvergură sau o ofensivă paralelă de mică amploare, cu costuri mai reduse. Industria de apărare a Ucrainei: investiții și capacitate Zelenski mai spune că Ucraina investește 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei) în sectorul său de apărare, finanțat „în mare parte” de parteneri, iar capacitatea ar putea ajunge la 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 mld. lei). El afirmă că există 200 de companii ucrainene de apărare „foarte puternice”, dintre care 30 ar fi „printre cele mai bune din lume”, producând de la drone și sisteme de deminare la artilerie și vehicule blindate. În privința exporturilor de armament, Zelenski indică o formulă în care prioritatea rămâne frontul, iar ulterior livrările ar putea merge către țări partenere, cu accent pe statele care susțin constant Ucraina financiar și militar. Context politic: UE și arhitectura de securitate europeană Zelenski reiterează obiectivul aderării Ucrainei la UE și avansează o viziune mai largă de securitate, în care ar conta și Norvegia, Marea Britanie și Turcia, pe lângă Ucraina, ca elemente care ar putea întări semnificativ capacitatea de apărare a Europei. Pentru Ucraina, însă, avertismentul central rămâne unul imediat: dacă războiul din Iran mută resurse și atenție, accesul la sisteme de apărare aeriană ar putea deveni mai dificil, cu efect direct asupra capacității de protecție a infrastructurii și a populației. [...]
Kievul respinge retragerea din Donbas ca premisă de negociere , avertizând că un astfel de pas ar slăbi poziția militară și ar afecta moralul trupelor, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că ieșirea din anumite zone din Donețk și din mica parte controlată de Ucraina în Lugansk ar echivala cu „o înfrângere strategică”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu televizat, în contextul intensificării discuțiilor despre pace, relatează Ukrinform, citată de news.ro. Zelenski afirmă că Rusia ar urmări retragerea Ucrainei din aceste regiuni și susține că, din punct de vedere operațional, o astfel de mișcare ar reduce capacitatea defensivă. De ce contează: costul operațional al unei retrageri Zelenski argumentează că retragerea ar însemna pierderea unor poziții consolidate și ar face armata „mai slabă”, chiar dacă, teoretic, ar putea fi construite noi fortificații. El subliniază însă că acest lucru „necesită timp” și compară avantajul apărării în zone urbanizate cu vulnerabilitatea liniilor defensive ridicate „în câmp deschis”. În același context, președintele ucrainean invocă și dimensiunea umană a deciziei, menționând populația din zonele vizate și pierderile deja înregistrate acolo, apreciind că „un astfel de pas astăzi ar fi iresponsabil”. Negocieri și rolul SUA: armistițiu pe termen lung, apoi pași diplomatici Zelenski mai spune că, în convorbiri telefonice, Statele Unite și-au exprimat dorința de a continua comunicarea și negocierile, în timp ce Rusia „nu dă semne” că ar fi dispusă să oprească războiul nici măcar într-un format de tip „menținerea statu-quo-ului”. În viziunea sa, cea mai rapidă cale de a opri uciderile ar fi un format comun în care „toți actorii serioși” să se angajeze, cu un prim pas: un armistițiu pe termen lung, care ar putea încheia faza militară a războiului, urmat de pași diplomatici. Mesaj către negociatorii americani: Kievul cere tratament egal Comentând o posibilă vizită a negociatorilor americani în Ucraina, Zelenski afirmă că aceasta ar fi „mai necesară” pentru Statele Unite și critică ideea unor deplasări la Moscova fără o oprire la Kiev, pe care o consideră „lipsită de respect”. El adaugă că, dacă logistica este o problemă, întâlnirile ar putea avea loc și în alte țări, accentul fiind pus pe rezultat, nu pe locație. [...]
Republica Moldova conduce detașat la implementarea reformelor cerute de UE, cu 93%, un avans care poate cântări direct în ritmul negocierilor de aderare și în credibilitatea țării în fața investitorilor și a instituțiilor europene, potrivit Antena 3 , care citează reprezentanți ai Comisiei Europene preluați de Kyiv Independent. Ucraina este pe locul al doilea, cu un nivel de implementare a reformelor de 87%, iar Serbia se află la coada clasamentului, cu 30%, conform aceleiași evaluări atribuite comisarului european pentru extindere, Marta Kos . De ce contează: semnal de „execuție” administrativă în procesul de aderare În logica extinderii UE, procentul de implementare indică nu doar adoptarea de legi, ci și capacitatea administrativă de a le pune în practică. Un scor mai ridicat poate întări poziția Chișinăului în discuțiile cu Bruxelles-ul și poate reduce percepția de risc privind predictibilitatea regulilor, relevantă pentru finanțări și decizii economice. Pentru Ucraina, următorul pas major ar urma să fie intrarea în etapa principală a negocierilor de aderare, care „ar putea avea loc în câteva săptămâni”, potrivit informațiilor prezentate. Contextul Ucrainei: reforme accelerate, dar și critici Marta Kos a lăudat viteza reformelor Ucrainei de aliniere la standardele europene și a cerut garanții mai puternice pentru a preveni regresii viitoare. Evaluarea vine, însă, pe fondul criticilor potrivit cărora autoritățile ucrainene ar întârzia pe zona statului de drept și a reformelor economice necesare integrării. În ultimele luni, parlamentul Ucrainei a adoptat unele proiecte de lege necesare pentru aderarea la UE, dar a avut dificultăți cu altele, mai notează materialul. „Aceste progrese sunt realizate în ciuda bombelor care cad asupra țării, în ciuda faptului că țara luptă pentru viața sa, pentru supraviețuire.” Kos a mai spus că, dincolo de procesul de aderare, Ucraina are de gestionat simultan „transformarea economiei” și „supraviețuirea”, ceea ce nu se regăsește în aceeași formă în cazul altor state candidate. [...]
Vladimir Putin cere mobilizarea economiei și a societății ruse „pentru front”, invocând modelul din al Doilea Război Mondial, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis la forumul „Patria mică – puterea Rusiei”, indică o consolidare a discursului de „economie de război”, cu implicații directe asupra resurselor interne și a presiunii asupra populației, pe fondul prelungirii conflictului din Ucraina. Putin a comparat situația actuală cu „Marele Război Patriotic” (denumirea folosită în Rusia pentru al Doilea Război Mondial), susținând că „întreaga țară” trebuie să lucreze pentru sprijinirea armatei. În intervenția sa, el a menționat nu doar producția de armament, ci și contribuțiile civile (de la trimiterea de colete până la activități de sprijin), prezentate ca elemente ale „unității” necesare pentru succes. Semnal politic: războiul continuă, iar obiectivele rămân neschimbate Președintele rus a mai spus că Rusia va continua crearea unei „zone de securitate” la granița cu Ucraina și că toate „obiectivele operațiunii militare speciale” vor fi atinse, fără a detalia public finalul urmărit. În paralel, materialul citează informații atribuite Bloomberg, potrivit cărora Putin s-ar pregăti să continue războiul încă „un an sau doi”, în condițiile în care negocierile de pace mediate de administrația lui Donald Trump ar fi ajuns într-un impas. În aceeași relatare, se arată că Putin ar continua să ceară predarea completă a Donbasului, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar refuza concesii teritoriale. Limitări pe front și pregătiri pentru o nouă mobilizare, potrivit surselor citate Tot pe baza surselor citate de Bloomberg, Kremlinul ar intenționa să lanseze o nouă ofensivă pentru a prelua prin forță teritoriile anexate în 2022, însă aceleași surse ar admite că avansuri semnificative sunt puțin probabile, invocând „zidul de drone” al armatei ucrainene. Digi24 mai notează că, potrivit Institutului American de Studii de Război (ISW) , Kremlinul ar pregăti societatea pentru o nouă „mobilizare parțială”. ISW leagă această posibilitate de intensificarea blocajelor pe internet și de legi adoptate la finalul anului trecut, care ar permite Ministerului Apărării să mobilizeze o rezervă de 2 milioane de persoane, ca parte a creării unor „condiții informaționale” pentru recrutare forțată. [...]
Franța intră în arhitectura de guvernanță a unui Tribunal Special pentru „crima de agresiune” împotriva Ucrainei , un pas cu miză de reglementare internațională care ar putea accelera instituționalizarea unui mecanism separat de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru urmărirea penală a unor oficiali ruși de rang înalt, potrivit news.ro . Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot , a anunțat la Strasbourg, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), că Franța „se va alătura acordului privind Comitetul Director al Tribunalului Special”, iar finalizarea înființării ar urma să fie vizată la reuniunea ministerială de la Chișinău din 14–15 mai. Tribunalul Special este prezentat ca o completare la CPI și vizează „crima de agresiune” legată de invadarea Ucrainei, cu obiectivul de a urmări penal oficiali ruși politici și militari de rang înalt. Ce se schimbă pe plan instituțional Barrot a legat demersul de rolul Consiliului Europei în eforturile de „a se face dreptate Ucrainei”, amintind că APCE a contribuit, în martie 2022, la excluderea Rusiei din Consiliul Europei. În același context, ministrul a indicat că, „încă din 2023”, a fost înființat Registrul Pagubelor, descris drept primul pilon al Mecanismului Reparației cerut de Ucraina. De ce insistă Parisul: răspundere penală, nu doar reparații Șeful diplomației franceze a susținut că reparația pagubelor „nu este suficientă” și că „liderii ruși trebuie să dea socoteală”, invocând atât crime de război, cât și planificarea și punerea în aplicare a „războiului de agresiune”. Context european Comisia Europeană anunțase la sfârșitul lui martie că a deschis procesul pentru a deveni membru fondator al Tribunalului Special, potrivit informațiilor citate în material. [...]
