Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump susține că poartă „discuții bune” atât cu Vladimir Putin, cât și cu Volodimir Zelenski, dar evită să spună când au avut loc ultimele convorbiri, într-un moment în care Washingtonul încearcă să deblocheze negocierile de pace pentru Ucraina, potrivit HotNews.
Într-un interviu acordat Fox News, președintele SUA a spus că administrația sa „lucrează la situația Rusiei, Rusia și Ucraina” și că speră „să ajungă la un rezultat”. Trump a refuzat însă să precizeze când a discutat ultima dată cu liderul de la Kremlin și nici când a vorbit cel mai recent cu președintele ucrainean.
Trump a descris relația dintre cei doi lideri drept un obstacol major pentru orice înțelegere, afirmând că „ura dintre președintele Putin și președintele Zelenski este ridicolă” și că „ura este un lucru rău când încerci să rezolvi ceva”.
SUA fac presiuni „de luni de zile” asupra părților pentru a ajunge la un acord de pace, însă discuțiile sunt blocate din februarie, pe fondul războiului Statelor Unite cu Iranul, care a distras atenția Casei Albe, conform informațiilor citate.
În acest context, HotNews amintește și un episod recent de tensiune: pe 21 aprilie, Volodimir Zelenski i-a acuzat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii lui Trump, de „lipsă de respect” față de Ucraina, reproșând că au mers la Moscova fără să viziteze Kievul.
„Este lipsit de respect să călătorești la Moscova și să nu vii la Kiev”, a declarat Zelenski.
Liderul ucrainean a mai spus că, pentru el, contează rezultatul discuțiilor, nu locul unde au loc, și a comentat despre o posibilă vizită la Kiev: „Nu avem nevoie de asta, ei da”.
Recomandate
Decizia SUA de a nu mai trimite delegații la negocierile cu Iranul riscă să blocheze canalul diplomatic și să crească incertitudinea regională , după ce președintele american Donald Trump a spus că Washingtonul nu va mai expedia emisari pentru discuții, potrivit Agerpres . Într-un interviu acordat Fox News, Trump a afirmat că Iranul poate iniția contactul dacă dorește dialog, dar SUA nu vor mai trimite oameni „să călătorească 18 ore pentru o întâlnire”. Totodată, președintele american a reiterat că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară. Ce se schimbă în formatul negocierilor Mesajul transmis de Trump indică o schimbare de abordare: Washingtonul condiționează continuarea discuțiilor de inițiativa Teheranului, renunțând la deplasările delegațiilor americane pentru întâlniri. Trump a menționat și Pakistanul, față de care și-a exprimat „respectul”, după ce Islamabadul a găzduit cea mai recentă rundă de negocieri americano-iraniene. Context: deplasări anulate și rolul mediatorilor Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a revenit duminică în Pakistan după o scurtă vizită în Oman, țară care a jucat, de asemenea, un rol de mediator între Teheran și Washington. În același timp, emisarii americani Jared Kushner (ginerele lui Trump) și Steve Witkoff își anulaseră deja călătoria la Islamabad, potrivit informațiilor transmise de Agerpres. [...]
Mesajul lui Nicușor Dan după atacul de la Casa Albă ridică miza politică a incidentului, tratându-l ca o problemă de securitate a democrațiilor aliate , nu doar ca un episod de violență internă în SUA, potrivit Mediafax . Președintele României a transmis un mesaj de solidaritate față de Statele Unite după atacul armat produs în timpul Cinei Corespondenților de la Casa Albă. În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a condamnat ferm incidentul și a susținut că acesta reprezintă „un asalt nu doar asupra președintelui Trump și a echipei sale, ci asupra democrației”. Totodată, șeful statului a lăudat intervenția rapidă a forțelor de ordine și și-a exprimat ușurarea că președintele Trump, Prima Doamnă și ceilalți participanți sunt în siguranță. „Suntem ușurați că Președintele, Prima Doamnă și toți cei prezenți sunt în siguranță. Acțiunea rapidă a ofițerilor de aplicare a legii reflectă puterea instituțiilor americane.” În final, Nicușor Dan a condamnat violența politică și a reiterat poziționarea României ca aliat NATO și partener al SUA. „Violența politică nu își are locul în societățile noastre. România, un aliat puternic în cadrul NATO și un prieten al poporului american, își transmite întreaga solidaritate.” [...]
Întreruperile de internet și noul val de arestări politice arată că Rusia intră într-o fază de control intern mai dur, cu efecte directe asupra economiei digitale și a libertății de exprimare , potrivit Antena 3 . În contextul în care nemulțumirea publică față de Vladimir Putin ar da semne că se accentuează, autoritățile își intensifică represiunea, inclusiv prin măsuri care afectează comerțul online și accesul la servicii electronice. Textul notează că, la patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, Rusia a suportat costuri economice ale războiului, în timp ce serviciile de securitate au ținut protestele sub control. În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu ar fi oferit un „impuls neașteptat” efortului de război al Rusiei, prin creșterea prețurilor la petrol. Presiune pe economie și pe viața digitală Un element care a „atins o coardă sensibilă” este seria de întreruperi digitale din orașe rusești. Potrivit materialului, aceste pene au afectat comerțul online și au făcut multe aplicații și servicii electronice inaccesibile, alimentând iritarea în rândul populației. Vladimir Putin a comentat public aceste întreruperi, legându-le de măsuri de securitate pentru prevenirea atacurilor teroriste și sugerând, totodată, că informarea prealabilă extinsă ar putea dăuna operațiunilor. „Nu pot să nu remarc ceea ce întâlnesc oamenii și în marile orașe. Este rar, dar, din păcate, se întâmplă. Mă refer la anumite probleme de internet și întreruperi din marile zone metropolitane.” „Informațiile publice extinse în avans pot dăuna activităților operative, deoarece infractorii, până la urmă, aud și văd totul.” Represiune accelerată: edituri, jurnaliști, ONG-uri Materialul descrie un nou val de arestări politice și percheziții „intens mediatizate” în ultimele săptămâni, pe fondul restrângerii spațiului civic. Printre exemplele invocate: percheziționarea sediilor editurii Eksmo și reținerea unor membri ai personalului, într-o anchetă penală privind ceea ce autoritățile susțin că ar fi „propagandă LGBTQ”; Eksmo deține marca Popcorn Books, închisă în ianuarie; percheziția la redacția Novaya Gazeta , publicație independentă care și-a închis ediția tipărită după invazia Ucrainei din 2022, dar continuă online; desemnarea organizației Memorial drept „extremistă”, în aceeași zi cu percheziția la Novaya Gazeta. În cazul editurii Eksmo, agenția de stat TASS a relatat că manageri de top au fost eliberați pe cauțiune după audieri, conform articolului. Componenta de reglementare: „extremismul” ca instrument Un punct-cheie este folosirea cadrului legal privind „extremismul” pentru a limita activismul și exprimarea publică. Articolul amintește că, în 2023, Curtea Supremă a Rusiei a declarat ceea ce autoritățile numesc „mișcarea internațională LGBTQ” drept organizație extremistă, cu potențiale pedepse penale severe, inclusiv în situații care țin de publicare de carte. Într-un comunicat citat, șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a spus că desemnarea Memorial „criminalizează efectiv activitatea critică în domeniul drepturilor omului” în Rusia. Reabilitarea simbolurilor sovietice și tensiuni externe În paralel cu presiunea asupra presei și societății civile, autoritățile ruse readuc în prim-plan simboluri ale represiunii sovietice. Articolul menționează redenumirea Academiei FSB în onoarea lui Feliks Dzerjinski, fondatorul poliției secrete sovietice. Totodată, potrivit Reuters (citată de Antena 3), ambasadele Poloniei, Estoniei, Lituaniei și Letoniei au protestat la Ministerul rus de Externe după demontarea unui complex memorial din Tomsk dedicat victimelor poliției secrete sovietice. Materialul mai notează și controverse legate de o expoziție instalată la Memorialul Katyn. Ce urmează, pe baza informațiilor din articol Concluzia materialului este că extinderea și intensificarea represiunii asupra vieții civice „nu dă semne că s-ar diminua”. În plan practic, combinația dintre controlul informației, măsuri de aplicare a legii și întreruperi digitale riscă să adâncească presiunea asupra economiei online și să reducă și mai mult canalele de informare independentă din Rusia. [...]
Zelenski a legat securitatea UE de avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova , după discuțiile de la Kiev cu președinta Maia Sandu , potrivit Euronews . Întâlnirea a avut loc în contextul vizitei Maiei Sandu la Kiev, unde a participat la ceremoniile care au marcat 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl . Cei doi lideri au discutat „teme vitale” pentru cele două state vecine, cu accent pe cooperarea practică și pe parcursul european. În declarațiile făcute alături de Sandu, Zelenski a enumerat domeniile abordate: securitate, cooperare transfrontalieră, protecție, dezvoltare, infrastructură și energie. Miza, din perspectiva Kievului, este ca aceste teme să fie tratate împreună cu agenda de integrare europeană, într-un „parcurs comun” al Ucrainei și Republicii Moldova. „Maia Sandu și cu mine ne-am concentrat asupra unor aspecte cheie: securitatea, cooperarea transfrontalieră, protecția noastră, dezvoltarea, infrastructura, energia. Și am discutat în detaliu despre parcursul nostru către Uniunea Europeană, un parcurs al parteneriatului, un parcurs comun.” Ce urmează pe dosarul UE Ucraina și Republica Moldova au statut de țări candidate la Uniunea Europeană și își propun să adere „cât mai curând”. Zelenski a spus că obiectivul imediat este deschiderea rapidă a capitolelor de negociere, astfel încât aderarea să devină „un succes comun” pentru Ucraina, Moldova și UE. „Acum lucrăm pentru a ne asigura că toate capitolele de negociere sunt deschise cât mai curând posibil și că aderarea la UE devine succesul nostru comun – pentru Ucraina, Moldova și întreaga Uniune Europeană.” [...]
Iranul își coordonează poziția cu Rusia pe dosarul armistițiului și al negocierilor din Orientul Mijlociu , printr-o întâlnire programată luni, la Moscova, între ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi și președintele rus Vladimir Putin , potrivit News . Araghchi urmează să îi prezinte lui Putin un „bilanț” al negocierilor de pace aflate în curs în Orientul Mijlociu, conform ambasadorului iranian la Moscova, citat de agenția iraniană Isna, într-o relatare preluată de AFP. Vizita la Moscova are loc în cadrul unui turneu pe care șeful diplomației iraniene l-a început vineri la Islamabad. În Rusia, el ar urma să discute cu „oficiali ruși” despre „situația cea mai recentă a negocierilor, a armistițiului și evoluțiile cu legătură cu acestea” și să prezinte un raport privind aceste negocieri, potrivit aceleiași surse. Întâlnirea indică o etapă de consultare la nivel înalt între Teheran și Moscova pe un dosar regional sensibil, în condițiile în care, din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate concluzii anticipate sau decizii concrete care ar urma să rezulte din discuții. [...]
Mesajul lui Vladimir Putin către Phenian confirmă public implicarea militară nord-coreeană în regiunea Kursk , un pas care consolidează parteneriatul strategic Rusia–Coreea de Nord și ridică miza geopolitică a cooperării dintre cele două state, potrivit Libertatea . Putin a transmis duminică un mesaj oficial participanților la ceremonia de deschidere a Complexului Memorial și Muzeului Isprăvilor Militare ale Eroilor „Operațiunii Militare Străine”, eveniment organizat la Phenian. În mesaj, liderul de la Kremlin i-a mulțumit direct lui Kim Jong-un pentru „finalizarea rapidă” a proiectului, pe care l-a legat simbolic de aniversarea „eliberării” regiunii Kursk. „Aș dori să-mi exprim profunda recunoștință față de dumneavoastră, dragă tovarășe Kim Jong-un, și față de toți cei care au contribuit la implementarea unui proiect de o asemenea amploare în cel mai scurt timp posibil – cu ocazia aniversării eliberării regiunii Kursk de sub invadatori”, a transmis Vladimir Putin. Confirmarea rolului soldaților nord-coreeni Un element central al declarației este referirea explicită la participarea militarilor nord-coreeni în operațiunile din Kursk, inclusiv un omagiu pentru cei uciși. „Aș dori să-mi exprim sincera recunoștință față de curajoșii soldați coreeni care au participat la operațiunile militare din regiunea Kursk și să aduc un omagiu eroilor căzuți”, a mai precizat Vladimir Putin. În același mesaj, Putin a spus că se așteaptă ca „ parteneriatul strategic cuprinzător ” dintre Rusia și Coreea de Nord să continue să se consolideze prin „eforturi comune”. Ce simbolizează memorialul inaugurat la Phenian Conform unui comunicat oficial publicat pe site-ul Kremlinului, citat de Libertatea, complexul monumental are „o dublă semnificație”: păstrarea memoriei actelor de eroism și a sacrificiilor soldaților Armatei Populare Coreene, în numele unei „victorii comune”; un reper „vizibil și durabil” al „prieteniei și solidarității” dintre cele două popoare. [...]
