Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump susține că poartă „discuții bune” atât cu Vladimir Putin, cât și cu Volodimir Zelenski, dar evită să spună când au avut loc ultimele convorbiri, într-un moment în care Washingtonul încearcă să deblocheze negocierile de pace pentru Ucraina, potrivit HotNews.
Într-un interviu acordat Fox News, președintele SUA a spus că administrația sa „lucrează la situația Rusiei, Rusia și Ucraina” și că speră „să ajungă la un rezultat”. Trump a refuzat însă să precizeze când a discutat ultima dată cu liderul de la Kremlin și nici când a vorbit cel mai recent cu președintele ucrainean.
Trump a descris relația dintre cei doi lideri drept un obstacol major pentru orice înțelegere, afirmând că „ura dintre președintele Putin și președintele Zelenski este ridicolă” și că „ura este un lucru rău când încerci să rezolvi ceva”.
SUA fac presiuni „de luni de zile” asupra părților pentru a ajunge la un acord de pace, însă discuțiile sunt blocate din februarie, pe fondul războiului Statelor Unite cu Iranul, care a distras atenția Casei Albe, conform informațiilor citate.
În acest context, HotNews amintește și un episod recent de tensiune: pe 21 aprilie, Volodimir Zelenski i-a acuzat pe Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii lui Trump, de „lipsă de respect” față de Ucraina, reproșând că au mers la Moscova fără să viziteze Kievul.
„Este lipsit de respect să călătorești la Moscova și să nu vii la Kiev”, a declarat Zelenski.
Liderul ucrainean a mai spus că, pentru el, contează rezultatul discuțiilor, nu locul unde au loc, și a comentat despre o posibilă vizită la Kiev: „Nu avem nevoie de asta, ei da”.
Recomandate
Kremlinul condiționează un contact direct Putin–Zelenski de o inițiativă a Kievului , semnal care poate influența calendarul și formatul negocierilor trilaterale Ucraina–SUA–Rusia pregătite pentru prima jumătate a lunii noiembrie, potrivit Digi24 . Iuri Ușakov , consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a spus într-un interviu pentru televiziunea de stat rusă Vesti că Vladimir Putin ar accepta o convorbire telefonică directă cu Volodimir Zelenski dacă inițiativa ar veni din partea Kievului, relatează KyivPost . Ușakov a susținut că liderul rus „nu a refuzat niciodată discuțiile” directe cu șefi de stat străini. „Cred că ar răspunde, desigur. Putin nu a refuzat niciodată discuțiile.” De ce contează condiția pusă de Moscova Mesajul Kremlinului mută accentul pe cine face primul pas și poate deveni un instrument de poziționare înaintea discuțiilor exploratorii anunțate pentru noiembrie. În practică, o convorbire directă la nivel de lideri ar putea debloca sau, dimpotrivă, ar putea amâna negocierile, în funcție de modul în care părțile folosesc această condiționare în plan diplomatic. Poziția Kievului: întâlnire la nivel de lideri pentru „cele mai sensibile” teme Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că Zelenski este pregătit pentru negocieri directe cu Putin, la nivel de lideri, inclusiv pe subiecte considerate „cele mai sensibile și dificile”, în special problema teritorială. Ucraina consideră o astfel de întâlnire esențială pentru depășirea blocajului diplomatic și obținerea unor progrese spre încheierea războiului. Sîbiha a făcut și o delimitare între nivelurile de negociere: delegațiile pot discuta aspecte tehnice (măsuri de consolidare a încrederii, schimburi de prizonieri, protecția civililor); deciziile politice privind suveranitatea și granițele ar necesita implicarea directă a șefilor de stat. În același timp, Kievul a transmis că ar fi deschis unor înțelegeri „pragmatice”, precum înghețarea liniilor frontului pentru a opri pierderile de vieți omenești, dar că nu va ceda legal teritorii suverane și nu va recunoaște jurisdicția Rusiei asupra zonelor ocupate. Ce urmează: consultări trilaterale și posibile reuniuni la vârf Declarațiile lui Ușakov vin pe fondul pregătirilor pentru consultări trilaterale între delegațiile Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei, programate pentru prima jumătate a lunii noiembrie, cu caracter exploratoriu. Zelenski a confirmat la Istanbul, după o întâlnire cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, că Ucraina se pregătește pentru acest format și a menționat că sunt discutate opțiuni privind locul reuniunii: Turcia, Abu Dhabi sau Elveția. Erdogan a salutat reluarea demersurilor diplomatice și a spus că mecanisme obligatorii de siguranță pentru navigația comercială în Marea Neagră ar putea sprijini eforturile de pace. Separat, Ușakov a indicat că Moscova ar fi pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie, când Rusia marchează Ziua Unității Naționale. În paralel, Kremlinul pregătește și o posibilă întâlnire trilaterală Putin–Donald Trump–Xi Jinping, în marja summitului APEC (18–19 noiembrie, Shenzhen) , iar rezultatele acestuia ar urma să influențeze decizia lui Putin privind participarea la reuniunea liderilor G20 (14–15 decembrie, Miami), pentru care a primit invitație din partea Washingtonului. [...]
Lipsa unei voci unice a Europei în dialogul cu Moscova riscă să slăbească poziția UE în eventuale negocieri privind Ucraina , pe fondul inițiativelor necoordonate care alimentează tensiuni între aliați, potrivit Digi24 . O convorbire telefonică de 90 de minute purtată în această săptămână de președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, cu Vladimir Putin a stârnit reacții publice neobișnuite în regiunea nordică. Danemarca și Suedia au criticat demersul, invocând lipsa coordonării și a informării prealabile, deși cei doi lideri au susținut că au vorbit „în numele Ucrainei” și că aliații au fost anunțați din timp. Diviziuni între aliați, într-un moment în care miza este mandatul de negociere Tensiunile nordice sunt prezentate ca simptom al unei probleme mai largi: statele europene nu au căzut de acord nici dacă e oportun un canal direct cu Kremlinul, nici cine ar trebui să vorbească în numele lor. Arkady Moshes, de la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale, spune că imaginea care se conturează este una de fragmentare, nu de unitate. În paralel, liderii europeni discută încă din vară, fără progrese semnificative, despre desemnarea unui reprezentant care să negocieze direct cu Moscova pentru încetarea războiului. Dezbaterea a devenit mai urgentă pe măsură ce Donald Trump s-a apropiat de Moscova „în detrimentul Ucrainei”, iar europenii se tem să nu fie lăsați pe margine. Publicația notează și perspectiva unei noi runde de negocieri de pace, așteptată luna viitoare la Abu Dhabi , care amplifică presiunea asupra capitalelor europene să-și definească rapid o poziție și un mecanism de reprezentare. „Demersurile încep să pară foarte haotice” Un diplomat european de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, descrie situația drept dezordonată, pe fondul inițiativelor paralele: „Există un consens general asupra faptului că trebuie să discutăm cu Putin, dar demersurile în acest sens încep să pară foarte haotice.” În același timp, mesajele despre scopul apelului Finlanda–Norvegia au fost percepute ca neclare. Inițial prezentată ca o încercare de a transmite pozițiile Ucrainei, discuția a fost ulterior justificată și prin interese directe: Store a invocat gestionarea stocurilor comune de pește din Marea Barents și securitatea la frontieră, iar Stubb a vorbit despre prevenirea neînțelegerilor cu Rusia. Cine ar putea negocia pentru UE și de ce e greu de decis Deocamdată, nu există o persoană cu mandat clar să negocieze în numele celor 27 de state membre. În teorie, rolul ar putea reveni șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas , însă materialul arată că aceasta nu are autoritatea de a negocia fără un mandat explicit al statelor membre și este considerată, de mulți, un interlocutor improbabil pentru Putin (Moscova a inclus-o pe lista persoanelor căutate, iar oficialii ruși ar fi transmis că nu sunt dispuși să colaboreze cu ea). Europarlamentarul olandez Reinier van Lanschot cere convocarea unui summit și desemnarea unui singur reprezentant, dar admite că o astfel de decizie poate fi blocată prin veto de un singur stat membru. Riscul strategic: Putin poate exploata „impresia de diviziune” Kristi Raik, directoarea ICDS (think tank estonian), avertizează că interesul brusc al Europei pentru reluarea dialogului poate fi interpretat la Kremlin ca semn de slăbiciune, în condițiile unei ierni dificile pentru Ucraina. În lectura ei, Putin ar putea folosi momentul pentru a adânci faliile dintre europeni sau, cel puțin, pentru a proiecta această imagine. În plus, acceptarea apelurilor nu ar trebui confundată cu disponibilitatea de compromis: Moshes avertizează că „planul A” al lui Putin rămâne înfrângerea militară a Ucrainei, iar relatarea Kremlinului despre discuția cu liderii nordici nu ar indica o schimbare a cererilor maximaliste. Contextul este complicat și de semnalele că Moscova ar putea fi mai deschisă la implicarea Europei după întâlnirea trimisului special al SUA, Steve Witkoff, cu Putin la Sankt Petersburg, însă materialul subliniază că asta nu echivalează cu progres spre armistițiu sau pace. [...]
Ucraina susține că pierderile armatei ruse din octombrie au depășit capacitatea Moscovei de a-și reface efectivele , un semnal cu potențial impact operațional direct asupra ritmului de luptă și a presiunii pe mobilizare, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a înregistrat în octombrie „pierderi de luptă record”, de peste 54.000 de militari uciși sau grav răniți. Informația este atribuită de Kiev datelor Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei și este preluată de TVP World. Ce spune Kievul despre ritmul pierderilor Zelenski a indicat că, în octombrie, Rusia ar fi pierdut 54.400 de soldați uciși sau grav răniți, număr pe care îl descrie drept un record lunar de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Tot potrivit declarațiilor sale, bilanțul din octombrie este cu 8.170 de militari mai mare decât cel raportat pentru septembrie. Record zilnic și mesajul Statului Major ucrainean Zelenski a mai afirmat că s-a înregistrat și un record al pierderilor zilnice: 2.250 de soldați, pe 21 octombrie. În paralel, Statul Major General al Ucrainei susține că ritmul pierderilor „depășește capacitatea inamicului de a-și reînnoi unitățile” și că „fiecare lună de război costă armata rusă din ce în ce mai mult”. Totalul invocat de Ucraina de la începutul invaziei Conform datelor furnizate de Statul Major General ucrainean, până la 31 octombrie, Rusia ar fi pierdut 1.590.270 de militari de la lansarea invaziei pe scară largă. Aceste cifre provin din estimările Kievului și nu sunt confirmate independent în material. Context separat: atac cibernetic asupra Rosstat Articolul menționează și un atac cibernetic asupra agenției ruse de statistică Rosstat . Grupuri de hackeri au susținut că au furat date privind pierderile suferite de Rusia și documente oficiale, afirmând că ar fi sustras 23 de terabytes de date, inclusiv documente marcate „numai pentru uz oficial”. Rosstat a transmis, într-un comunicat, că site-urile sale au fost ținta unui atac coordonat în perioada 29 octombrie – 1 noiembrie, dar a negat că ar fi fost sustrase baze de date sau informații protejate prin lege. Publicația The Moscow Times este citată în legătură cu statutul celor două grupuri (Belarusian Cyber Partisans și Silent Crow), descrise drept extremiste și interzise în Rusia. [...]
Riscul unui nou val de restricții SUA–China pe lanțurile de aprovizionare crește , iar companiile din tehnologie, energie și auto ar putea resimți rapid șocuri de cost și de producție dacă „armistițiul” comercial se rupe, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Guardian . Pauza din conflictul comercial a temperat escaladarea tarifelor reciproce și a deschis calea către un posibil acord, însă condițiile acestuia nu sunt stabilite. În paralel, nici Washingtonul, nici Beijingul nu ar fi construit „garanții” care să prevină reaprinderea ostilităților, iar rivalitatea este tratată de ambele părți ca prioritate de securitate națională, cu miză economică, tehnologică și militară. De ce contează: mineralele critice pot deveni „butonul” de presiune Un punct sensibil îl reprezintă dominația Chinei în aprovizionarea cu minerale critice, folosite în industrii de înaltă tehnologie, inclusiv în aplicații militare. În material este citată Agenția Internațională pentru Energie , care estimează că blocarea accesului SUA și al Europei la magneții din pământuri rare ar putea provoca economiilor occidentale pierderi de aproximativ 1.500 de miliarde de dolari anual. În acest context, interdependența economică – considerată până nu demult un factor de stabilitate – este descrisă ca vulnerabilitate: accesul la resurse și tehnologii devine instrument de negociere și, la nevoie, de constrângere. Cum își întăresc pozițiile Washingtonul și Beijingul Analiza descrie o confruntare care se mută de la tarife la controlul resurselor și al tehnologiilor-cheie: SUA investesc „sute de milioane de dolari” în proiecte de extracție și prelucrare a pământurilor rare și a altor minerale critice, pentru a reduce avantajul Chinei, și își intensifică eforturile de a limita accesul Beijingului la semiconductori de ultimă generație și la echipamentele necesare fabricării acestora. China a introdus restricții la export pentru produse și tehnologii avansate (inclusiv cipuri pentru inteligență artificială și tehnologie din energia solară) și a amenințat cu sancțiuni țările care încearcă să-și reducă dependența de resursele minerale chineze. Totodată, Beijingul a restricționat anterior exporturile de pământuri rare și magneți ca represalii la tarife și la limitările impuse de SUA în zona semiconductorilor; unele măsuri au fost relaxate, dar „numeroase” restricții rămân în vigoare. De ce armistițiul nu garantează o „pace” economică Materialul susține că, deși ar exista teoretic o cale către o înțelegere – prin definirea comună a riscurilor reale de securitate națională și stabilirea unor limite clare – perspectivele evitării unei noi confruntări rămân reduse. În plus, tensiunile sunt alimentate atât de extinderea restricțiilor americane dincolo de obiectivele inițiale (nu doar aplicații militare), cât și de folosirea de către China a controlului asupra mineralelor critice ca pârghie de presiune. În practică, concluzia este că următoarea rundă a conflictului ar putea fi mai puțin despre tarife și mai mult despre blocaje pe lanțuri de aprovizionare – cu efecte directe în industrii care depind de semiconductori, echipamente de producție și materiale rare. [...]
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , a ordonat armatei un răspuns „imediat” și „nelimitat geografic” la orice amenințare , într-un mesaj care ridică miza de securitate în regiune și complică eforturile diplomatice de a preveni reluarea războiului, potrivit HotNews . Într-o declarație atribuită lui Khamenei și publicată sâmbătă pe site-ul său, liderul iranian a avertizat Statele Unite și Israelul să nu reia conflictul. El susține că, dacă vor exista noi atacuri militare sau teroriste, „forțele armate ale Republicii Islamice și națiunea iraniană” vor stabili „momentul și condițiile încheierii lor”. Ordinul către comandanți: răspuns „de impact” și extinderea listei de ținte Conform comunicatului citat, Mojtaba Khamenei le-a cerut comandanților militari să se asigure că „orice nivel sau tip de amenințare” primește un răspuns „imediat, de impact și nelimitat geografic”. Totodată, liderul suprem ar fi ordonat actualizarea listei de ținte a Iranului, astfel încât să includă „toate tipurile de active materiale și nemateriale” ale „inamicului americano-sionist”, formulare folosită în mesaj. Context: războiul și încercările de a evita o reluare a luptelor Potrivit informațiilor din articol, războiul a început pe 28 februarie, când SUA și Israelul au atacat Iranul, iar Teheran ul a ripostat lovind ținte din regiune. HotNews notează că Mojtaba Khamenei nu a fost văzut în spațiul public de când a devenit lider suprem, după ce l-a înlocuit pe tatăl său, ucis în atacurile de la începutul războiului. Mesajul vine în paralel cu noi demersuri diplomatice: o delegație din Qatar a ajuns vineri la Teheran pentru discuții cu oficiali iranieni, după ce Iranul a primit o scrisoare de la vicepreședintele american JD Vance. Presa iraniană, citată de HotNews, susține că autoritățile iraniene nu răspunseseră încă scrisorii. [...]
Noi lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au lăsat circa 280.000 de gospodării fără curent , amplificând presiunea operațională asupra rețelelor de electricitate, gaze și transport, potrivit HotNews . Atacurile rusești din ultimele 24 de ore au provocat întreruperi grave în mai multe regiuni, iar autoritățile regionale au raportat cinci morți și cel puțin 46 de răniți. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că au doborât 105 dintre cele 134 de drone lansate în cursul nopții, inclusiv drone de atac propulsate cu reacție. Potrivit comunicărilor oficiale, dronele au lovit 20 de locații, iar resturi ale aparatelor doborâte au căzut în alte 10 zone. Unde s-au văzut cele mai mari întreruperi Președintele Volodimir Zelenski a indicat că, după atacuri, situația alimentării cu energie electrică este „dificilă” în mai multe regiuni. Conform datelor prezentate de acesta: aproximativ 200.000 de gospodării din orașul Dnipro și regiunea Dnipropetrovsk erau în continuare fără energie electrică; în regiunea Kiev, peste 80.000 de gospodării au rămas fără curent. În mesajul publicat pe Telegram, Zelenski a spus că au fost vizate centrale de cogenerare (instalații care produc simultan energie electrică și termică), stații electrice, instalații de distribuție a gazelor naturale și infrastructură feroviară din nordul, centrul și estul Ucrainei. „Ieri seară, drone rusești Shahed au lovit o centrală de cogenerare din Kiev. Numai în cursul acestei nopți, patru stații electrice au fost lovite în regiunea Dnipropetrovsk. Spre dimineață, o dronă rusească a lovit o centrală de cogenerare din Șostka. În urma atacurilor rusești, situația alimentării cu energie electrică din regiunile noastre este dificilă.” Efecte în lanț: transport feroviar și distribuția de gaze Pe lângă sistemul energetic, Zelenski a afirmat că muniția rusească a lovit infrastructura feroviară din Dnipro și Harkov, afectând transportul de călători și de marfă pe rutele principale din centrul și estul țării. Tot în regiunea Dnipropetrovsk, un atac a vizat o instalație de distribuție a gazelor naturale, ceea ce, potrivit relatării, ridică îngrijorări privind aprovizionarea cu combustibil a rețelelor de încălzire centralizată. Zelenski a mai spus că echipele de intervenție lucrează pentru a înlătura consecințele atacurilor și pentru reluarea alimentării cu energie. Mesajul către aliați: sancțiuni și sprijin suplimentar În același context, președintele ucrainean a susținut că Rusia vizează deliberat infrastructura civilă și a cerut aliaților măsuri suplimentare. „Este nevoie de măsuri ferme, care să contribuie cu adevărat la instaurarea păcii: sancțiuni împotriva agresorului și noi pachete de sprijin pentru Ucraina.” [...]
