Știri
Știri din categoria Externe
Atacul combinat cu rachete și drone asupra Kievului a avariat infrastructură civilă și a rănit cel puțin cinci persoane, potrivit Mediafax. Loviturile din noaptea de sâmbătă spre duminică au vizat zone rezidențiale și au produs pagube în mai multe cartiere ale capitalei Ucrainei, amplificând presiunea operațională asupra orașului.
Jurnaliști aflați la fața locului au relatat că au auzit o serie „masivă” de lovituri cu rachete în jurul orei 1:00, ora locală, și din nou la 3:00. În același interval, au fost emise alerte de raid aerian pentru toate regiunile Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că zeci de rachete se îndreptau spre capitală în jurul orei 00:30 (ora locală). Ulterior, au emis avertismente privind o posibilă lansare de către Rusia a unei rachete balistice cu rază medie de acțiune de tip Oreshnik, care ar fi vizat Ucraina la ora 00:55.
Timur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului Kiev, a raportat locuri de impact și avarii în mai multe districte, între care Obolon, Șevcenko, Holosiiv, Solomiansk, Desna, Darnîța, Dnipro și Podil. Oficialii au indicat că în oraș au fost raportate cel puțin cinci persoane rănite.
Primarul Vitali Kliciko a declarat că în districtul Șevcenko fragmente de rachetă au căzut pe o clădire rezidențială de 24 de etaje. Resturi au fost semnalate și în apropierea unei zone „nerezidențiale”, precum și pe terenul unei școli.
Potrivit lui Tkachenko, resturile au lovit și acoperișul unei clădiri înalte din Darnîța, iar locuințe au fost avariate în Solomiansk și Dnipro. În Obolon, două clădiri rezidențiale au raportat pagube după ce au fost lovite de proiectile rusești. În plus, au fost lovite o clădire de supermarket, un cămin, un garaj și mai multe depozite din diferite cartiere.
În afara Kievului, au fost auzite explozii și în orașele Cerkasi și Kropivnîțki, precum și în regiunea Hmelnițki, în timpul atacului, potrivit postului public de televiziune Suspilne.
Atacul are loc la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti un asalt mai amplu la nivel național, inclusiv cu posibila utilizare a rachetei Oreshnik. Informațiile disponibile nu includ, în acest stadiu, o evaluare completă a pagubelor sau un bilanț final al victimelor.
Recomandate
Rusia încearcă să limiteze pierderile din turism în Crimeea după anularea a aproximativ un milion de călătorii, alocând peste 4,3 miliarde de ruble pentru sprijinirea angajaților și companiilor din domeniu, potrivit Antena 3 . Măsura vine pe fondul deteriorării rapide a condițiilor de operare în peninsulă, afectată de atacuri ucrainene și de întreruperi repetate de utilități, într-un moment de vârf al sezonului estival. Guvernul rus a anunțat că banii provin din fondul de rezervă și vor ajunge la angajații a peste 4.600 de companii din turism din Crimeea și Sevastopol, despre care autoritățile spun că se află „într-o situație dificilă”. Din suma totală, 3,7 miliarde de ruble sunt direcționate către Crimeea, iar 584,5 milioane de ruble către Sevastopol. Dimensiunea șocului: rezervări anulate și pierderi pentru operatori Potrivit Asociației Turoperatorilor din Rusia, până la finalul lunii iulie au fost anulate aproximativ un milion de călătorii către Crimeea și Sevastopol. Organizația estimează valoarea rezervărilor anulate la 20–25 de miliarde de ruble, din care 5–7 miliarde de ruble ar reprezenta pierderile turoperatorilor. Asociația a cerut guvernului, între altele, amânări pentru îndeplinirea obligațiilor față de turiști, precum și pentru plata taxelor și a contribuțiilor de asigurări, conform informațiilor citate în material. Probleme operaționale: combustibil, electricitate și apă Pe lângă reculul turistic, peninsula s-a confruntat, la finalul lunii mai, cu o criză de combustibil, pe fondul atacurilor asupra rutelor de aprovizionare și asupra rafinăriilor rusești. La 26 iunie a fost instituită stare de urgență, iar pe 6 iulie Crimeea a rămas fără electricitate după atacuri asupra unor stații de transformare, urmate de probleme serioase și cu alimentarea cu apă. Autoritățile ruse au indicat că dificultățile continuă: la 12 iulie erau raportate întreruperi de curent în mai multe orașe și raioane, iar în unele localități alimentarea cu apă era complet oprită. Efecte în lanț: lipsuri în magazine și scumpirea benzinei În acest context, locuitorii Crimeei se confruntă și cu lipsa unor produse de bază (între care zahăr, hrișcă, orez, făină și sare), iar unele supermarketuri au limitat vânzarea la cel mult trei bucăți de persoană, potrivit materialului. Prețul benzinei a urcat la 185–200 de ruble pe litru la stațiile de alimentare, iar pe piața neagră ar fi ajuns la 250–400 de ruble pe litru. Context: presiune militară și blocaje de transport Pe 24 iunie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a anunțat începerea unei operațiuni în Crimeea, iar ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov , a spus că obiectivul este izolarea peninsulei. La finalul lunii iunie, la ieșirea din Crimeea s-a format o coloană de aproximativ 2.000 de mașini, iar legăturile feroviare cu Rusia au fost reduse la jumătate. În paralel, imagini apărute pe rețelele sociale în această săptămână arată plaje aproape goale în plin sezon estival, un semnal direct al impactului economic asupra unei regiuni dependente de turism. [...]
Un atac balistic rusesc a lovit depozite din Kiev, cu risc de întreruperi logistice locale , după ce rachete au provocat incendii în cel puțin două districte ale capitalei ucrainene, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc în primele ore ale zilei de marți, când au fost auzite explozii după declanșarea alertelor aeriene în Kiev și în alte regiuni, în timp ce apărarea antiaeriană a acționat deasupra orașului. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a raportat lovituri asupra unor facilități de depozitare în două locații din districtul Holosiivskyi, unde au izbucnit incendii în urma barajului de rachete. În districtul Darnytskyi, resturi căzute au ajuns într-o zonă deschisă și au incendiat mai multe vehicule. „Rusia atacă Kievul cu rachete balistice. Rămâneți în adăposturi”, a avertizat Kliciko, în timpul atacului. Șeful Administrației Militare a Orașului Kiev, Tymur Tkachenko, a cerut la rândul său locuitorilor să rămână în zone protejate cât timp amenințarea cu rachete a continuat. Ce se știe despre efecte și intervenție Echipele de urgență au fost trimise la locațiile afectate. Până la momentul relatării, nu existau raportări oficiale imediate privind victime. Dincolo de componenta de securitate, lovirea unor depozite indică un potențial impact operațional asupra lanțurilor locale de aprovizionare și a activităților de distribuție din capitală, însă publicația nu oferă, deocamdată, detalii despre companiile afectate sau amploarea pagubelor. [...]
Comisia Europeană pregătește o înăsprire a accesului la protecția temporară pentru viitorii refugiați ucraineni , prin condiționarea eligibilității de un document care să ateste că solicitantul nu este supus mobilizării militare, potrivit Kyiv Post . Măsura ar urma să se aplice doar noilor solicitanți, nu și celor deja înregistrați în schema UE. Schimbarea este prezentată drept cea mai importantă revizuire a Directivei privind protecția temporară de la introducerea ei în 2022. Conform informațiilor citate de publicație din cotidianul polonez Rzeczpospolita , ucrainenii care vor cere protecție temporară ar trebui să prezinte un certificat oficial emis de autoritățile ucrainene care confirmă că nu sunt vizați de mobilizare. Calendar: anunț în iulie, aplicare din martie 2027 Reformele ar urma să fie anunțate în iulie, însă să intre în vigoare abia în martie 2027, odată cu expirarea actualei scheme de protecție temporară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit vice-ministrului polonez de interne Maciej Duszczyk, care coordonează politica de migrație, Polonia susține propunerea. Cine este afectat și cine nu Potrivit aceleiași surse, noile restricții: s-ar aplica ucrainenilor care solicită protecție temporară după intrarea în vigoare a noilor reguli; nu i-ar afecta pe cei aproximativ 4,3 milioane de ucraineni care beneficiază deja de protecție temporară în UE; ar viza atât bărbați, cât și femei. Context: legătura cu politica de mobilizare a Ucrainei Kyiv Post notează că Ucraina ar fi cerut aceste modificări la începutul lunii iunie, iar analiștii citați le descriu ca parte a unui efort de întărire a politicii de mobilizare. Demersul vine la mai puțin de un an după ce președintele Volodîmîr Zelenski a ridicat restricțiile de călătorie în străinătate pentru bărbații ucraineni cu vârste între 18 și 22 de ani, permițându-le să studieze și să lucreze peste hotare. În Polonia, autoritățile susțin că peste 121.000 de bărbați din această categorie de vârstă au intrat în țară în primele trei luni după schimbarea de politică, mulți continuând ulterior către Germania. În câteva săptămâni, aproximativ 50.000 de ucraineni au solicitat protecție temporară în Polonia, potrivit Rzeczpospolita. Dimensiunea schemei în UE Date Eurostat citate de Rzeczpospolita indică 4,3 milioane de beneficiari ai protecției temporare în UE, dintre care 1,2 milioane în Germania și aproximativ 960.000 în Polonia. Bărbații adulți reprezintă 26,6% din total, adică aproximativ 1,15 milioane de persoane. Dacă propunerea va fi adoptată în forma descrisă, impactul principal va fi operațional: accesul la protecția temporară pentru noii solicitanți ucraineni ar deveni dependent de un document emis de autoritățile de la Kiev, ceea ce poate schimba fluxurile de cereri și modul de verificare în statele membre începând cu 2027. [...]
Ucraina susține că a lovit infrastructura petrolieră rusă și nave din „flota fantomă” într-o campanie de 40 de zile , într-un efort de a reduce capacitatea economică și militară a Rusiei prin atacuri la distanță, potrivit Kyiv Post , care citează un bilanț prezentat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) . SBU afirmă că, în ultima săptămână, a folosit drone cu rază lungă și sisteme navale pentru a viza infrastructură energetică, obiective militare și nave asociate transporturilor de petrol care ar ocoli sancțiunile occidentale. Operațiunile ar face parte dintr-o campanie de 40 de zile aprobată de președintele Volodîmîr Zelenski , cu scopul declarat de a „degrada” capabilitățile economice și militare ale Rusiei prin lovirea infrastructurii critice din spatele frontului. Ținte energetice: conducte, depozite și rafinării Printre loviturile raportate, SBU include atacuri asupra unor obiective din sectorul combustibililor și energiei, între care: stația de pompare a petrolului Cherkasy din republica Bașkortostan, la circa 1.500 km de granița Ucrainei, parte a sistemului de conducte Transneft-Ural; potrivit SBU, instalația ar transporta aproape două milioane de tone metrice de produse petroliere anual; depozite de petrol în regiunile Tver și Stavropol; instalația de stocare TES-Terminal-1 din Kerci (teritoriu ocupat); rafinăria de petrol din Iaroslavl; terminalul de export de petrol din portul Vîsoțk (regiunea Leningrad); rafinăria First Plant din regiunea Kaluga. Din perspectiva impactului economic, astfel de ținte urmăresc să perturbe logistica internă și exporturile de produse petroliere, un pilon major al veniturilor bugetare ale Rusiei. Kyiv Post notează însă că informațiile sunt prezentate ca afirmații ale SBU, fără o confirmare independentă în material. „Flota fantomă”: atac asupra unui petrolier sancționat SBU mai susține că a lovit petrolierul Blue cu o dronă navală Sea Baby în apropiere de Ialta (Crimeea ocupată), în Marea Neagră. Conform agenției ucrainene, nava ar face parte din așa-numita „flotă fantomă” folosită pentru transportul de petrol în ocolirea sancțiunilor occidentale. În articol se menționează că petrolierul este sancționat de Australia, Marea Britanie, Canada, Uniunea Europeană și Ucraina, iar aviația rusă ar fi încercat să intercepteze drona înainte ca aceasta să lovească pupa navei. Componenta militară: apărare antiaeriană și infrastructură de bază Pe lângă țintele economice, SBU include în bilanț și lovituri asupra unor obiective militare, între care: trei hangare de aeronave la baza aeriană Hvardiiske din Crimeea ocupată; un sistem de apărare antiaeriană Pantsir-S2 în apropiere de Simferopol; un grup mobil de foc pentru apărare antiaeriană în Kerci. În zonele ocupate din regiunile Donețk și Luhansk, SBU afirmă că a vizat baze ale unor unități de drone, depozite de drone și muniții, stații de control la sol și un depozit cu muniții grele. Separat, Forțele ucrainene pentru Sisteme Fără Pilot (USF) au susținut, tot luni, că ar fi lovit 105 petroliere rusești în opt zile, inclusiv 15 în intervalul dintre duminică și luni noaptea, potrivit aceleiași surse. În lipsa unor date independente în articol privind amploarea pagubelor, mesajul central rămâne unul operațional și economic: Ucraina încearcă să mute presiunea dinspre linia frontului către infrastructura care susține efortul de război și veniturile din petrol ale Rusiei, inclusiv prin țintirea transporturilor asociate evitării sancțiunilor. [...]
Peste 25 de lideri se reunesc la Paris pentru a coordona presiunea asupra Rusiei și pentru a reconfirma sprijinul militar pentru Ucraina, într-un summit al „Coaliției celor dispuși”, potrivit Kyiv Post , care citează președinția franceză. Reuniunea are loc luni, cu participarea președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , și urmărește să împingă agenda unui armistițiu și reluarea discuțiilor de pace, în paralel cu menținerea unității aliaților și coordonarea viitoarei asistențe de securitate pentru Kiev. Coaliția a fost lansată de Franța și Regatul Unit pentru a susține militar Ucraina după invazia la scară largă a Rusiei. Ce se decide la Paris și de ce contează Din perspectiva Parisului, întâlnirea vine într-un moment de „convergență și unitate transatlantică” și pe fondul unor „evoluții mai favorabile pe teren” pentru Ucraina, potrivit aceleiași surse. Un consilier al președintelui Emmanuel Macron a spus că obiectivul este și transmiterea unui semnal că susținătorii Ucrainei nu dau semne de „oboseală” și că Rusia nu se poate baza pe o erodare a sprijinului. Semnal politic din SUA și posibile pârghii economice Articolul notează că președintele SUA, Donald Trump, a indicat intenția de a oferi un sprijin mai mare Ucrainei la summitul G7 din iunie (în Franța) și la reuniunea NATO din această săptămână (în Turcia), deși a încercat să mențină relații cu Vladimir Putin și a criticat periodic atât Moscova, cât și Kievul. În plus, Washingtonul a avansat săptămâna trecută o inițiativă legislativă bipartizană care vizează țările ce cumpără energie rusească, ceea ce ar putea deschide calea pentru o presiune mai puternică asupra Moscovei. Următorul pas: 14 iulie, cu miză de imagine Summitul are loc cu o zi înainte de Ziua Națională a Franței. Zelenski și alți lideri urmează să rămână la Paris pentru parada militară de pe Champs-Élysées, pe 14 iulie, eveniment care, potrivit Palatului Élysée, va evidenția sprijinul pentru Ucraina. [...]
Lovitura asupra portului Ciornomorsk a forțat suspendarea operațiunilor Kernel , un semnal de risc operațional pentru logistica ucraineană din zona Odesa, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că forțele ruse au lovit „infrastructura de transporturi militare” a Ucrainei, provocând daune în portul Ciornomorsk , lângă Odesa. Conform comunicatului, țintele au inclus infrastructura portuară pentru materiale militare, rezervoare de combustibili și un depozit de muniții; ar fi fost lovite și două feriboturi, precum și un portcontainer. Kernel Holding , grup agricol ucrainean, a informat că și-a suspendat operațiunile în Ciornomorsk după atacuri rusești cu rachete și drone în nopțile de 10 și 12 iulie, care ar fi produs „distrugeri semnificative”. Autoritățile ucrainene nu au comentat imediat. Context: escaladare și efecte în ambele direcții Rusia a amenințat că va escalada războiul început în urmă cu patru ani și jumătate, după ce Ucraina a atacat în ultimele săptămâni rafinării de petrol și nave rusești, atacuri despre care Moscova afirmă că au provocat penurii de carburanți în mai multe regiuni ruse și în Crimeea, peninsula ocupată de Rusia din 2014. Separat, autoritățile ruse au anunțat că atacuri ucrainene cu drone în apropiere de Moscova au ucis cel puțin trei oameni și au rănit alți cinci, după ce o dronă s-a prăbușit în satul Pionerskii (raionul Istra), la vest de capitală. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a declarat pe Telegram că au izbucnit incendii în cinci locuințe. Vorobiov a mai spus că apărarea antiaeriană rusă a doborât duminică noaptea 81 de drone în regiune, iar una a lovit un bloc din Solnecinogorsk, rănind două persoane. Ministerul rus al Apărării a raportat pentru aceeași noapte 342 de drone ucrainene doborâte în mai multe regiuni, fără a oferi informații despre atacuri care ar fi trecut de apărarea antiaeriană. [...]
