Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își ridică nivelul de alertă după informații despre un posibil atac rusesc cu „Oresnik”. Potrivit Meduza, președintele Volodimir Zelenski spune că Rusia ar pregăti un atac asupra Ucrainei, inclusiv asupra Kievului, în care ar putea fi folosit complexul de rachete cu rază medie „Oresnik”, iar autoritățile verifică datele primite.
Zelenski a scris pe Telegram că serviciile ucrainene de informații au raportat indicii privind pregătirea unei lovituri, pe baza unor date obținute inclusiv de la parteneri americani și europeni. El a menționat, totodată, „semne” ale pregătirii unui atac combinat asupra teritoriului Ucrainei, în care ar putea fi inclus armament cu rază medie.
În acest context, Zelenski i-a îndemnat pe locuitorii Ucrainei să reacționeze „conștient” la alertele aeriene „începând din această seară” și să folosească adăposturile. Președintele a adăugat că Ucraina își pregătește apărarea antiaeriană și că va răspunde fiecărui atac rusesc.
Într-o actualizare, publicația notează că Ambasada SUA la Kiev a emis un avertisment privind posibilitatea unui atac de amploare asupra Ucrainei în următoarele 24 de ore, îndemnând cetățenii americani aflați în țară să fie pregătiți să se adăpostească imediat în cazul declanșării alarmei aeriene. Avertismentul este publicat aici: U.S. Embassy in Ukraine.
„Oresnik” este un complex de rachete cu rază medie și denumirea unei rachete, iar forțele armate ruse au anunțat că l-au folosit pentru prima dată în noiembrie 2024, într-un atac asupra orașului Dnipro, potrivit aceleiași surse. În decembrie 2025, Ministerul rus al Apărării a susținut că „Oresnik” a intrat în serviciu de luptă în Belarus.
Meduza mai amintește că, în ajun, Vladimir Putin a acuzat armata ucraineană de un „atac terorist” asupra unui cămin al unui colegiu pedagogic din Starobelsk, localitate aflată în partea din regiunea Lugansk controlată de Rusia. Potrivit Ministerului rus pentru Situații de Urgență, 18 persoane au murit, iar Putin a cerut Ministerului Apărării „propuneri” privind un răspuns.
Recomandate
Volodimir Zelenski cere SUA să vină cu formate și un calendar pentru noi negocieri de pace cu Rusia , într-un moment în care Kievul încearcă să transforme avantajul de pe front și presiunea sancțiunilor într-un impuls diplomatic, potrivit Economica . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”. Declarațiile au venit după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a susținut că evoluția situației de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului” și că Ucraina „continuă să accelereze ritmul” în care distruge efectivele rusești. În viziunea sa, combinația dintre aceste evoluții și „sancțiunile de toate tipurile” ar urma să împingă Rusia spre diplomație. Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a afirmat că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului și că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare. Mesajul Londrei: sprijin european „dublat” în lunile următoare Separat, un comunicat britanic citat în articol arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul atacurilor repetate ale forțelor președintelui rus Vladimir Putin . Potrivit aceleiași informări, cei trei lideri au confirmat că își vor „dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. [...]
Kievul cere SUA să deblocheze „formatul” negocierilor de pace , în timp ce Volodimir Zelenski susține că evoluțiile de pe front și regimul de sancțiuni ar putea împinge Rusia spre diplomație, potrivit Digi24 . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”, potrivit Reuters , preluată de Agerpres. Mesajul vine după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a legat direct perspectiva relansării negocierilor de situația militară și de presiunea economică asupra Moscovei, afirmând că evoluția de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului”. „Continuăm să accelerăm ritmul în care distrugem efectivele rusești. Aceasta, împreună cu sancțiunile de toate tipurile, va obliga Rusia să opteze pentru diplomație.” Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a declarat că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare și a susținut că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului. Într-un comunicat citat de Digi24, partea britanică arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul consolidării apărării în fața atacurilor repetate ale forțelor ruse. Sprijin european „dublat” și miza de securitate Potrivit aceluiași comunicat britanic, liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei „au confirmat că își vor dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce ar însemna concret „dublarea sprijinului” (tipuri de ajutor, valori sau termene), iar detaliile despre eventualele formate de negocieri așteptate de la SUA nu sunt precizate. [...]
Volodimir Zelenski respinge ideea unui „membru asociat” al UE pentru Ucraina , avertizând că o astfel de formulă ar institui o integrare fără drepturi politice și ar complica, în loc să accelereze, traseul de aderare, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare și guvernanță: participare la reuniunile UE fără vot ar însemna, în practică, prezență instituțională fără influență decizională. Propunerea discutată la nivel european ar permite Ucrainei să participe la reuniunile Uniunii Europene fără drept de vot, ca etapă intermediară înaintea aderării depline. Inițiativa este susținută de cancelarul german Friedrich Merz , care a spus că o asemenea soluție ar putea facilita un acord pentru încheierea războiului început odată cu invazia rusă, în urmă cu patru ani, potrivit Reuters (citată de G4Media). Într-o scrisoare consultată de Reuters și adresată liderilor europeni, Zelenski a calificat formula drept „nedreaptă”, argumentând că ar lăsa Kievul „fără voce” în cadrul blocului comunitar. „Ar fi nedrept ca Ucraina să fie prezentă în Uniunea Europeană, dar să rămână fără voce.” Cui a transmis Zelenski mesajul și ce cere Scrisoarea a fost trimisă președintelui Consiliului European, António Costa, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui cipriot Nikos Christodoulides, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Zelenski le-a cerut liderilor europeni să avanseze negocierile de aderare „într-un mod deplin și semnificativ”, susținând că momentul este favorabil pentru relansarea procesului. Context: blocajele politice din UE și „fereastra de oportunitate” În mesaj, Zelenski a indicat drept element favorabil plecarea premierului ungar Viktor Orbán , unul dintre principalii opozanți ai aderării Ucrainei la UE, după alegerile de luna trecută. Orbán a blocat în repetate rânduri inițiative europene privind apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană și sprijinul pentru Kiev, notează materialul. Președintele ucrainean a mulțumit, totodată, pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului și a susținut că armata ucraineană apără securitatea întregii Europe. „Apărăm Europa complet, nu parțial și nu cu jumătăți de măsură.” Ucraina a primit statutul de țară candidată la aderarea la UE în 2022, iar negocierile oficiale au început anul trecut, însă procesul rămâne complicat de divergențele dintre statele membre și de condițiile legate de reformele interne de la Kiev. [...]
Presiunea economică și militară asupra Rusiei crește , iar această vulnerabilitate ar putea schimba calculele diplomatice ale SUA privind un eventual acord de încetare a războiului, potrivit unei analize preluate de Antena 3 , care citează CNN. Costurile războiului: pierderi mari, câștiguri mici Analiza susține că Rusia nu a reușit, până acum, să transforme avantajul numeric într-o străpungere pe front în 2026, așa cum ar fi mizat Kremlinul. În schimb, Ucraina ar fi obținut câștiguri teritoriale nete în acest an, în timp ce forțele ruse ar înregistra pierderi ridicate. Estimările occidentale citate plasează pierderile ruse la niveluri de aproximativ 30.000–40.000 de morți și răniți pe lună (sau chiar peste), iar pierderile totale de la începutul invaziei sunt evaluate „pe scară largă” la mult peste un milion, peste capacitatea Rusiei de a le înlocui. În paralel, presiunea începe să fie recunoscută și intern: un membru al „parlamentului” de la Moscova ar fi avertizat public că economia Rusiei s-ar putea să nu poată susține la nesfârșit un război prelungit, invocând cheltuieli de apărare în creștere și distorsiuni economice. În același registru, Vladimir Putin a spus recent că războiul ar putea „să se apropie de sfârșit”, o formulare neobișnuită pentru un lider care a prezentat conflictul ca pe o confruntare existențială. Dronele schimbă ecuația și împing costurile spre interiorul Rusiei Un element central al schimbării de dinamică este utilizarea dronelor: Ucraina ar fi creat de-a lungul frontului o „zonă de ucidere” de 10–15 kilometri, în care trupele ruse nu pot avansa fără expunere constantă la atacuri. Totodată, dronele ucrainene ar lovi regulat ținte în interiorul Rusiei — de la aerodromuri militare și fabrici, la infrastructură energetică, depozite de muniție și noduri logistice. Potrivit analizei, această capacitate ar fi contribuit inclusiv la interesul Moscovei pentru o încetare temporară a focului în timpul comemorărilor de „Ziua Victoriei”, pentru a reduce riscul unor atacuri care să afecteze evenimentele din capitală. Efectul operațional, cu impact economic indirect, este că Rusia ar fi obligată să-și disperseze apărarea antiaeriană, să relocheze aeronave, să fortifice infrastructura și să aloce resurse tot mai mari apărării propriului teritoriu — adică să plătească mai mult pentru a menține un război în care câștigurile pe teren rămân limitate. De ce contează: fereastră diplomatică și semnal pentru China În această logică, analiza argumentează că „pârghiile” de negociere s-ar putea muta: dacă Rusia devine mai vulnerabilă, șansele unei înțelegeri ar crește, pentru că una dintre părți nu mai poate miza credibil pe escaladare cu rezultate. Textul leagă această evoluție și de China. În timpul discuțiilor cu Donald Trump la Beijing, Xi Jinping ar fi remarcat că Vladimir Putin ar putea regreta într-o zi invazia Ucrainei. Pentru Beijing, lecția ar fi relevantă în contextul Taiwanului: deși Xi ar fi cerut armatei chineze să fie pregătită pentru o operațiune până în 2027, Ucraina ar arăta cât de dificil este să obții o prăbușire politică rapidă a unui apărător hotărât. Ce urmează, potrivit analizei Ultima rundă formală de discuții mediate de SUA ar fi avut loc în februarie, iar de atunci activitatea s-a redus, însă ar putea fi reluată. În viziunea autorului, o eventuală negociere ar presupune probabil concesii teritoriale din partea Ucrainei și o formă de garanții de securitate care să descurajeze o nouă agresiune. Ideea centrală este că o strategie diplomatică eficientă nu ar mai porni de la presupusa slăbiciune a Ucrainei, ci de la vulnerabilitatea tot mai mare a Rusiei — inclusiv pe fondul costurilor economice și al presiunii interne pe care războiul le amplifică. [...]
Rusia își vede slăbită poziția de negociere pe fondul presiunii economice , iar în următoarele patru-cinci luni Vladimir Putin „ar putea să nu mai poată negocia dintr-o poziție de forță”, potrivit Libertatea , care citează un interviu CNN cu șeful Serviciului de Informații Externe din Estonia, Kaupo Rosin . Miza, dincolo de evoluțiile militare, este una economică: sancțiunile, costurile războiului și deficitul de forță de muncă apasă asupra economiei ruse, iar această combinație poate reduce spațiul de manevră al Kremlinului în lunile următoare. Presiunea economică: prognoză de creștere redusă la 0,4% Rusia și-a redus în mai 2026 prognoza de creștere economică pentru acest an de la 1,3% la 0,4%. Vicepremierul rus Alexander Novak a indicat drept cauze sancțiunile internaționale, cheltuielile guvernamentale excesive și lipsa forței de muncă. Pe lângă aceste probleme, Rosin a spus că Ucraina a provocat „pagube de miliarde de dolari” sectorului energetic rus prin atacuri cu drone asupra rafinăriilor, conductelor și huburilor de export aflate la sute de kilometri în interiorul Rusiei. Costul de pe front și efectele sociale, în ecuația internă a Kremlinului Pe plan militar, Rosin afirmă că în cercurile de la Kremlin nu se mai vorbește despre „victorie totală”, iar situația de pe front este „extrem de dificilă”. Analiști de la Center for Strategic and International Studies (CSIS) estimează că, în ultimii doi ani, trupele ruse au avansat în medie cu 70 de metri pe zi, pierzând aproximativ 1.000 de soldați zilnic. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat recent că Rusia „pierde între 15.000 și 20.000 de soldați pe lună, doar morți”. Libertatea notează că aceste cifre nu pot fi verificate independent, însă Ministerul Apărării ucrainean a raportat pierderi similare pentru februarie, martie și aprilie 2026. Rosin a mai spus că întoarcerea soldaților din Ucraina creează probleme sociale, invocând „violență, instabilitate, probleme psihologice și infracționalitate”. Un studiu CSIS din 2025 estimează că soldații ruși repatriați au fost responsabili pentru moartea sau rănirea a peste 1.000 de persoane în interiorul Rusiei. Ce opțiuni ar mai avea Kremlinul În evaluarea șefului serviciului estonian, pentru a captura complet Donbasul, Kremlinul ar avea ca opțiune o „mobilizare forțată” de amploare, dar o astfel de decizie ar putea amplifica instabilitatea internă și nu ar fi luată „ușor”. În paralel, Rosin susține că măsurile de securitate din jurul lui Putin au fost intensificate pe fondul zvonurilor privind posibile lovituri de stat și că atacurile cu drone asupra Moscovei au avut un impact psihologic semnificativ asupra populației. În același timp, Rosin avertizează că Putin nu va renunța ușor la obiectivele sale și anticipează încercări ale Rusiei de a face iarna viitoare „cel puțin la fel de grea” pentru Ucraina ca cea precedentă, adăugând că, deși nu sunt semne clare de revoltă în Rusia, astfel de sisteme pot deveni fragile și se pot schimba „rapid și neașteptat”. [...]
Ungaria condiționează deblocarea negocierilor UE ale Ucrainei de drepturile minorității maghiare , ridicând un obstacol de reglementare în procesul de extindere al Uniunii, potrivit Agerpres . Noul guvern de la Budapesta, condus de conservatorul Peter Magyar , cere Kievului „restabilirea deplină” a drepturilor minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia înainte de a discuta „orice altceva”, inclusiv lansarea negocierilor pentru o eventuală aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Șefa diplomației ungare, Anita Orban, a declarat la o conferință la Praga că drepturile minorității maghiare sunt „foarte importante și prioritare” în relația bilaterală cu Ucraina. Ea a spus că a discutat deja subiectul cu omologul ucrainean Andrii Sîbiga, întâlnire pe care a descris-o drept „foarte bună și fructuoasă”. Miza: un veto politic cu efect direct asupra calendarului de aderare Potrivit informațiilor transmise, Budapesta leagă explicit „deblocarea primului capitol” al negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE de soluționarea situației minorității maghiare. Peter Magyar a reiterat această poziție și în timpul unei vizite la Varșovia, unde a numit-o o condiție „prealabilă sine qua non” pentru orice discuții de aderare. În paralel, guvernul ungar susține că a trecut la o abordare bazată pe dialog, spre deosebire de linia conflictuală asociată fostului premier Viktor Orban, însă condiționarea rămâne. De unde a pornit disputa Agerpres notează că relațiile dintre Budapesta și Kiev s-au deteriorat după: o lege introdusă de Ucraina în 2017, care a impus învățământul în limba ucraineană începând cu clasa a cincea; o lege adoptată doi ani mai târziu, care a limitat folosirea oficială a limbii maghiare. În Ucraina trăiește o comunitate maghiară de aproximativ 150.000 de persoane, în principal în Transcarpatia, iar această temă continuă să „umbrească agenda bilaterală”, chiar dacă cele două capitale ar fi intrat într-o etapă de apropiere diplomatică după schimbarea de guvern la Budapesta. Ce urmează în relația Budapesta–Kiev Anita Orban a confirmat că premierul Peter Magyar l-a invitat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Budapesta, iar Magyar și-a exprimat disponibilitatea de a se întâlni cu Zelenski în luna iunie, pentru a deschide un „nou capitol” în relațiile bilaterale. Separat, șefa diplomației ungare a mai spus că aderarea țărilor din Balcanii de Vest la UE rămâne o prioritate pentru Budapesta, cu condiția ca fiecare candidat să îndeplinească criteriile de aderare și ca extinderea să fie „benefică” în fiecare caz. [...]
