Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul condiționează orice summit Trump–Putin–Zelenski de un acord de pace pregătit pentru semnare, ceea ce mută discuția din zona „diplomației de imagine” în cea a negocierilor tehnice și reduce șansele unei întâlniri rapide, potrivit Mediafax.
Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că o întâlnire între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski ar avea sens doar pentru a „parafa” un acord, nu pentru a-l negocia de la zero. Peskov a descris ajungerea la o înțelegere drept un „proces foarte complex”, cu multe elemente de luat în calcul, potrivit Kyiv Post.
„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri.”
În același timp, Kremlinul a acuzat Kievul că refuză ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului, semnalând că diferențele de fond rămân, iar un summit fără un text de acord agreat în prealabil este, în logica Rusiei, inutil.
Potrivit informațiilor citate, reacția Kremlinului vine în contextul în care directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.
Ideea unui astfel de summit a fost lansată de Trump încă din august 2025, când afirma că pregătirile sunt în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.
Publicația „The Wall Street Journal” a relatat că Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori și pe comandanții militari. În timpul vizitei, Ratcliffe s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din securitate, inclusiv cu șeful SVR, Serghei Narîșkin, și cu directorul FSB, Alexandr Bortnikov.
„The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-ar fi prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești și ar fi cerut Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească. Totuși, declarațiile Kremlinului sugerează că Putin este „încă departe” de a accepta discuții în formatul propus.
Dinspre Ucraina, șeful Biroului Prezidențial, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie. În paralel, adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a afirmat că Putin ar fi ordonat pregătirea unor scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.
Pe fondul acestor semnale, Kremlinul își menține și cererea ca Ucraina să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean; forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu, conform informațiilor din material.
Recomandate
Propunerea unui summit Trump–Putin–Zelenski intră din nou pe agendă, dar Kievul avertizează că Moscova ar pregăti o escaladare , potrivit informațiilor publicate de Biziday , care citează Axios . Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unei întâlniri între Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, în cadrul unei încercări a Administrației Trump de a relansa negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina , au declarat pentru Axios două surse. Ar fi pentru prima dată când Ratcliffe se implică personal în eforturile diplomatice de mediere între Rusia și Ucraina. Ce urmărește Washingtonul prin implicarea CIA Conform aceleiași surse, vizita șefului CIA la Moscova a avut și rolul de a testa dacă liderii serviciilor ruse de informații pot exercita suficientă influență asupra lui Vladimir Putin pentru a-l convinge să revină la negocierile mediate de Statele Unite. De ce Kievul rămâne sceptic Oficiali ucraineni se declară „foarte sceptici” în privința intențiilor lui Putin și susțin că au informații care ar indica planuri pentru „o escaladare majoră” a războiului. Ce s-a întâmplat ultima dată când a fost propus un astfel de format Vineri, oficiali americani l-au informat pe Zelenski despre discuțiile de la Moscova și despre propunerea unui summit trilateral. Administrația Trump ar mai fi avansat această idee și în trecut: Zelenski ar fi fost de acord, însă Putin ar fi respins-o. [...]
NATO spune că nu vede o amenințare iminentă asupra unui stat membru , deși Rusia își intensifică atât atacurile asupra Ucrainei, cât și „acțiunile hibride” în Europa, potrivit Mediafax . Mesajul are relevanță directă de securitate pentru regiune și pentru mediul economic european, prin riscul de escaladare și prin presiunea pe măsurile de protecție și reziliență. Un oficial NATO a explicat că, în pofida „rezistenței foarte puternice” întâmpinate de Rusia în Ucraina, Moscova își intensifică acțiunile, inclusiv pe componenta „hibridă” – un termen folosit pentru operațiuni sub pragul războiului deschis, precum sabotaj, atacuri cibernetice, dezinformare sau presiuni indirecte. Declarațiile oficialului sunt atribuite de Mediafax agenției Reuters. „În timp ce se confruntă cu o rezistență foarte puternică din partea Ucrainei, rușii își intensifică atacurile asupra acesteia, precum și acțiunile hibride în Europa.” „În acest moment, nu observăm nicio amenințare iminentă de atac.” De ce contează: semnal de vigilență, fără alarmă oficială Poziția NATO vine după o evaluare a serviciilor secrete americane, care avertizează că Vladimir Putin ar putea „testa hotărârea” Alianței prin acțiuni limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. În acest context, mesajul NATO încearcă să țină echilibrul între două obiective: menținerea vigilenței și evitarea unei escaladări prin retorică de criză. Oficialul a mai spus că NATO rămâne „vigilentă” și că Alianța continuă să lucreze „non-stop” pentru securitatea cetățenilor săi, reiterând sprijinul pentru Ucraina. Context regional: avertismentul Poloniei și poziția României Declarația NATO este plasată și pe fondul avertismentului premierului polonez Donald Tusk , care a spus că Polonia și Alianța trebuie să fie pregătite pentru scenarii diferite și că o provocare rusească împotriva unui stat membru nu poate fi exclusă. În paralel, directorul CIA, John Ratcliffe , a efectuat o vizită în Rusia și a avut o întâlnire scurtă cu oficiali ai serviciilor de informații ruse, avertizând Moscova să nu recurgă la astfel de demersuri, potrivit informațiilor citate în material. În același cadru, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că ipoteza unui atac al Rusiei nu este susținută de probe în acest moment. „Există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” [...]
Tucker Carlson cere o „linie roșie” instituțională pentru opțiunea nucleară , susținând că un președinte american ar trebui destituit „imediat” dacă ia în calcul în mod activ folosirea armelor nucleare în războiul împotriva Iranului, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și funcționare a puterii executive: unde se trasează, politic și constituțional, limita deciziei prezidențiale în materie de escaladare nucleară. Într-un episod din „The Tucker Carlson Show”, Carlson a spus că simpla analizare a unei astfel de opțiuni ar trebui să fie o „linie roșie” pentru un șef de stat. Declarațiile sunt atribuite de Mediafax publicației The Hill. „În momentul în care un președinte ia în considerare în mod activ utilizarea, în primul rând, a armelor nucleare, acea persoană ar trebui destituită imediat din funcție, deoarece aceasta trebuie să fie linia roșie: distrugerea întregii umanități printr-un atac nuclear.” Contextul politic: de la opoziția față de impeachment la apelul la destituire Carlson a făcut afirmațiile într-o discuție cu Joe Kent, fost director al Centrului Național de Combatere a Terorismului, care a demisionat la începutul acestui an în semn de protest față de războiul cu Iranul. Comentatorul conservator a precizat că s-a opus celor două proceduri de destituire declanșate împotriva lui Donald Trump în timpul primului mandat, dar a argumentat că același principiu ar trebui aplicat dacă un președinte ar lua în calcul un prim atac nuclear. El a mai spus că orice președinte care ar accepta astfel de discuții din partea unui subordonat ar fi, în opinia sa, „nepotrivit pentru funcție”. Ce a spus (și ce nu a spus) Trump despre opțiunea nucleară Mediafax notează că Donald Trump nu a declarat public că ia în considerare lansarea unui atac nuclear ca primă măsură în războiul împotriva Iranului. În schimb, Trump a formulat în repetate rânduri amenințări militare dure, legate de programul nuclear iranian, și a repetat că nu va permite Iranului să obțină o armă nucleară. Evoluții militare recente în conflictul SUA–Iran În noaptea de duminică spre luni, forțele americane au atacat lansatoare de rachete iraniene din zona strâmtorii Ormuz , în prima operațiune militară confirmată a SUA împotriva Iranului după o pauză de o lună, potrivit informațiilor prezentate. Ulterior, Gardienii Revoluției au anunțat un atac cu rachete balistice asupra unor baze americane din Iordania; nu au fost raportate imediat victime sau pagube. În același timp, publicații semioficiale din Iran au relatat despre explozii în apropierea insulei Larak, în strâmtoarea Ormuz. Ultimul atac american confirmat anterior ar fi avut loc pe 29 iulie, când armata SUA a anunțat o serie amplă de lovituri asupra unor obiective ale Gardienilor Revoluției, inclusiv instalații de supraveghere și apărare de coastă. Pe 1 august, Trump a declarat că va amâna noi atacuri la solicitarea unor aliați din Golf, între care Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. [...]
Google Maps aplică ordinul lui Trump și schimbă denumirea Lacului Ontario pentru utilizatorii din SUA , o decizie cu efect operațional imediat asupra modului în care sunt afișate toponimele pe platformă, dar fără a modifica standardele de denumire în Canada sau în restul lumii, potrivit news.ro . Schimbarea vine după ce președintele Donald Trump a anunțat joi că va redenumi cel mai mic dintre cele cinci Mari Lacuri, pe fondul unei dispute comerciale tot mai intense cu Canada, care a dus la tarife reciproce pentru mărfuri „în valoare de miliarde de dolari”, relatează Reuters, citată de news.ro. Cum se vede noua denumire, în funcție de țară Google spune că actualizează Google Maps pentru a reflecta modificările din sursele oficiale ale guvernului american, respectiv Sistemul de Informații privind Denumirile Geografice din SUA (GNIS), care stabilește standardele pentru hărțile oficiale ale SUA. În consecință: utilizatorii din SUA vor vedea „Lacul America”; utilizatorii din Canada vor continua să vadă „Lacul Ontario”; utilizatorii din afara SUA și Canadei vor vedea ambele denumiri. „Deoarece actualizăm Google Maps pentru a reflecta schimbările de denumire din sursele oficiale ale guvernului - adică GNIS în cazul SUA -, utilizatorii din SUA vor vedea «Lacul America», cei din Canada vor continua să vadă «Lacul Ontario», iar cei din afara SUA şi Canadei vor vedea ambele denumiri”, a precizat Google într-o postare pe blog publicată sâmbătă. Ce efect are ordinul și ce nu schimbă Ordinul președintelui afectează GNIS, însă, potrivit informațiilor citate, nu are impact asupra convențiilor canadiene de denumire și nici asupra modului în care restul lumii se referă la lac. Google a mai făcut o modificare similară anul trecut pentru Golful Mexic, redenumit „Golful Americii” după un ordin executiv semnat de Trump în prima sa zi de mandat. Reacții politice în Canada și SUA Decizia a generat reacții rapide. Prim-ministrul canadian Mark Carney a respins schimbarea denumirii. Guvernatoarea democrată a statului New York, Kathy Hochul, a spus că „New York nu-l va numi aşa”, iar guvernatorul republican al statului Vermont, Phil Scott, a calificat decizia drept „meschină şi dezamăgitoare”. În Canada, premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a dezvelit sâmbătă un panou pe malul lacului cu mesajul „Lacul Ontario: Acum şi întotdeauna”, în engleză și franceză. „Preşedintele Trump îl poate numi cum doreşte, dar vă pot spune că restul lumii îl va numi întotdeauna Lacul Ontario”, a declarat Ford. [...]
Mesajul Phenianului că își consolidează arsenalul nuclear prelungește riscul de tensiuni regionale , cu efect direct asupra stabilității din Asia de Nord-Est și, implicit, asupra costurilor de securitate și a predictibilității pentru companii și piețe, potrivit Mediafax . Coreea de Nord a transmis luni că politica „ostilă” a Statelor Unite „nu s-a schimbat deloc” și a prezentat armele nucleare drept o „garanție absolută” a suveranității țării, afirmând că această capacitate va continua să fie consolidată. Mesajul indică faptul că regimul de la Phenian nu intenționează să își modifice poziția față de Washington și își menține strategia de dezvoltare a capabilităților nucleare. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Phenian , citat de presa de stat KCNA, orice așteptare privind o diminuare a tensiunilor din regiune este „lipsită de sens”, relatează Reuters. De ce contează: semnal de continuitate, nu de deschidere Poziția exprimată sugerează că Phenianul nu vede, în acest moment, motive pentru o schimbare a politicii sale nucleare sau pentru o apropiere de Statele Unite. În termeni practici, mesajul reduce probabilitatea unei detensionări pe termen scurt și menține un nivel ridicat de incertitudine într-o zonă critică pentru lanțuri de aprovizionare și rute comerciale. Ce urmează, pe baza declarațiilor Din comunicarea oficială reiese că direcția rămâne aceeași: politica față de SUA este prezentată ca neschimbată; programul nuclear este descris ca element central al securității și suveranității; așteptările privind reducerea tensiunilor sunt respinse explicit. [...]
Algeria pregătește reintroducerea pedepsei cu moartea pentru piromani , după ce președintele Abdelmadjid Tebboune a cerut modificarea Codului penal până la 15 septembrie, pe fondul incendiilor de pădure din estul și nordul țării, potrivit Recorder . Miza este una de reglementare: Algeria respectă un moratoriu privind pedeapsa cu moartea din 1993, însă șeful statului a cerut explicit ca sancțiunea să fie aplicată în cazul celor acuzați că au provocat intenționat incendiile. Într-o reuniune dedicată situației din teren, Tebboune i-a cerut ministrului Justiției să pregătească schimbarea legislativă, care ar urma să fie aprobată de guvern și apoi trimisă „rapid” în Parlament. „Reintroducem pedeapsa cu moartea pentru piromani.” Președintele a mai afirmat că „se va proceda la execuție” după epuizarea căilor de atac, conform unei înregistrări difuzate la televiziune. Calendarul schimbării și contextul deciziei Tebboune a fixat termenul de 15 septembrie pentru modificarea Codului penal. Decizia vine după incendii descrise drept „devastatoare”, care au determinat autoritățile să decreteze trei zile de doliu național și să anuleze festivități culturale și competiții sportive. Conform cifrelor oficiale comunicate până acum, cel puțin 12 persoane au murit în urma incendiilor din apropierea localităților Béjaïa, Jijel și Tizi-Ouzou, iar surse locale se tem că bilanțul ar putea fi mai mare. Ministrul Sănătății, Mohamed Seddik Aït Messaoudène, a spus că situația este „foarte gravă”, fără a indica un număr. Autoritățile au anunțat și arestarea mai multor suspecți acuzați că ar fi provocat incendiile. Ce urmează: despăgubiri și intervenție în teren Pe lângă componenta penală, președintele a promis despăgubiri integrale, până la 15 septembrie, pentru persoanele care și-au pierdut locuințele și bunurile (inclusiv mobilier, aparate electrocasnice, animale sau pomi fructiferi). În teren, incendiile au fost alimentate de vânt puternic și caniculă, fenomene asociate în material cu episoade mai frecvente de secetă, pe fondul schimbărilor climatice. Protecția Civilă a mobilizat resurse, inclusiv avioane de stingere a incendiilor. [...]
