Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu drone asupra punctului Orlivka riscă să lovească direct exporturile Ucrainei pe ruta Dunării, într-un moment în care Rusia își concentrează tot mai mult loviturile pe infrastructura logistică, potrivit HotNews. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski acuză că avarierea punctului de trecere a frontierei cu România a fost „deliberată”, tocmai pentru că este „o infrastructură pentru exporturi”.
„Un punct de trecere a frontierei cu România a fost avariat în mod deliberat, deoarece este o infrastructură pentru exporturi.”
Atacul a vizat, în timpul nopții, punctul de trecere pentru transportul cu feribotul Orlivka, iar bubuiturile au fost surprinse video din localitatea Isaccea. Incidentul a venit după ce radarele armatei române au detectat două drone în apropierea graniței cu Ucraina, luni noaptea.
În urma detecției, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au decolat la ora 23.43 pentru monitorizarea situației. De asemenea, un elicopter IAR-330 PUMA SOCAT al Forțelor Aeriene Române a fost ridicat de la sol la ora 00.05, conform informațiilor citate în articol.
Zelenski a cerut din nou accelerarea livrărilor de sisteme de apărare antiaeriană, afirmând că Ucraina are prea puține interceptoare capabile să doboare rachetele balistice rusești. În contextul unei scăderi a ratei de interceptare, Kievul a încetat în august să mai publice cifre privind numărul de rachete lansate de Rusia în fiecare atac, raportând doar numărul de rachete doborâte.
În ultimul atac aerian, Rusia ar fi folosit cinci rachete balistice, iar Forțele Aeriene Ucrainene au raportat doborârea a cinci astfel de rachete. Pe componenta de drone, Rusia a lansat 218 vehicule aeriene fără pilot, dintre care 187 au fost doborâte. Sursa notează că rata de interceptare a dronelor a scăzut față de perioadele în care se apropia de 100%, pe fondul introducerii dronelor cu motor cu reacție, mai rapide.
În paralel, Reuters a relatat că Rusia și-a intensificat atacurile asupra frontierelor Ucrainei, iar un nou atac a oprit trecerile la frontieră către România la Orlivka, pe Dunăre. În ultimele săptămâni, Rusia a atacat și puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova și ar fi reușit să paralizeze aproape complet activitatea din porturile ucrainene de la Marea Neagră, pe fondul loviturilor repetate asupra infrastructurii portuare și a navelor comerciale.
Zelenski a mai spus că forțele rusești au lovit peste noapte și o gară din Kiev, ucigând șapte persoane. Compania feroviară de stat ucraineană a precizat că atacul a fost efectuat cu o rachetă balistică și că șase dintre victime erau angajați ai companiei.
Totodată, președintele ucrainean a raportat atacuri asupra mai multor afaceri din Kiev și din alte regiuni, precum și pagube grave la clădiri rezidențiale. În capitală și zonele din jur, 12 persoane au fost ucise, conform informațiilor din articol. În același context, este menționată o campanie de lovituri asupra depozitelor de supermarketuri, camioanelor de marfă și altor infrastructuri economice, cu efecte inclusiv asupra aprovizionării unor magazine.
Recomandate
Posibila relaxare a restricțiilor Starlink pentru Ucraina ar muta decizia la Casa Albă , după ce Elon Musk i-ar fi transmis lui Mihailo Fedorov că este „deschis” ideii ca rețeaua de internet prin satelit să fie folosită pentru atacuri la mare distanță în interiorul Rusiei, dar numai dacă există mai întâi o decizie a administrației americane, potrivit Antena 3 . Informația este atribuită de Antena 3 unor surse „familiarizate cu discuțiile”, citate de Financial Times, și indică o posibilă schimbare de cadru: de la o limitare impusă de Musk, invocând riscul de escaladare nucleară, la o condiționare explicită de aprobarea politică a SUA. Ce ar însemna operațional pentru Ucraina Potrivit analizei citate, folosirea Starlink pentru atacuri la distanță ar putea crește precizia loviturilor asupra obiectivelor militare din Rusia și, implicit, ar putea reduce numărul atacurilor cu rachete asupra Ucrainei. Contextul menționat este dificultatea tot mai mare de a contracara aceste atacuri din cauza lipsei de interceptoare pentru sistemele antiaeriene Patriot. Discuțiile ar fi vizat, în principal, posibilitatea lovirii infrastructurii folosite pentru lansarea rachetelor balistice aflate la cel mult 200 de kilometri de granițele Ucrainei, conform surselor Financial Times. De ce ajunge decizia la Casa Albă Aceeași relatare arată că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi ridicat subiectul folosirii Starlink pentru atacuri asupra obiectivelor militare rusești în timpul unei întâlniri cu Donald Trump, la finalul lunii iulie, cerând sprijin pentru „rezolvarea problemei”. Sursele Financial Times susțin însă că liderul de la Casa Albă nu ar fi făcut nicio promisiune. Separat, surse citate anterior de The Atlantic ar fi indicat că Fedorov i-a cerut lui Musk permisiunea pentru astfel de utilizări, dar că „nu există o decizie favorabilă”. Poziția publică a lui Musk, în paralel cu discuțiile Materialul mai notează că Musk continuă să susțină necesitatea unui acord de pace între Ucraina și Rusia. Într-un interviu pentru The Economist, el a spus că frontul „nu s-a mai mișcat de doi sau trei ani” și că „în fiecare zi mor foarte mulți oameni pe linia frontului”, adăugând că războiul ar putea fi oprit doar prin concesii făcute Kremlinului. Rămâne neclar dacă „deschiderea” invocată de sursele Financial Times se va traduce într-o schimbare efectivă de politică a Starlink, în condițiile în care, potrivit acelorași informații, Musk ar condiționa orice pas de o decizie prealabilă a Casei Albe. [...]
Kremlinul condiționează orice summit Trump–Putin–Zelenski de un acord de pace pregătit pentru semnare , ceea ce mută discuția din zona „diplomației de imagine” în cea a negocierilor tehnice și reduce șansele unei întâlniri rapide, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că o întâlnire între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski ar avea sens doar pentru a „parafa” un acord, nu pentru a-l negocia de la zero. Peskov a descris ajungerea la o înțelegere drept un „proces foarte complex”, cu multe elemente de luat în calcul, potrivit Kyiv Post. „Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri.” În același timp, Kremlinul a acuzat Kievul că refuză ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului, semnalând că diferențele de fond rămân, iar un summit fără un text de acord agreat în prealabil este, în logica Rusiei, inutil. De ce apare acum reacția Moscovei Potrivit informațiilor citate, reacția Kremlinului vine în contextul în care directorul CIA, John Ratcliffe , ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski. Ideea unui astfel de summit a fost lansată de Trump încă din august 2025, când afirma că pregătirile sunt în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc. Ce indică poziționările recente despre negocieri Publicația „The Wall Street Journal” a relatat că Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori și pe comandanții militari. În timpul vizitei, Ratcliffe s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din securitate, inclusiv cu șeful SVR, Serghei Narîșkin, și cu directorul FSB, Alexandr Bortnikov. „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-ar fi prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești și ar fi cerut Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească. Totuși, declarațiile Kremlinului sugerează că Putin este „încă departe” de a accepta discuții în formatul propus. Dinspre Ucraina, șeful Biroului Prezidențial, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie. În paralel, adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a afirmat că Putin ar fi ordonat pregătirea unor scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv. Pe fondul acestor semnale, Kremlinul își menține și cererea ca Ucraina să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean; forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu, conform informațiilor din material. [...]
Propunerea unui summit Trump–Putin–Zelenski intră din nou pe agendă, dar Kievul avertizează că Moscova ar pregăti o escaladare , potrivit informațiilor publicate de Biziday , care citează Axios . Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unei întâlniri între Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, în cadrul unei încercări a Administrației Trump de a relansa negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina , au declarat pentru Axios două surse. Ar fi pentru prima dată când Ratcliffe se implică personal în eforturile diplomatice de mediere între Rusia și Ucraina. Ce urmărește Washingtonul prin implicarea CIA Conform aceleiași surse, vizita șefului CIA la Moscova a avut și rolul de a testa dacă liderii serviciilor ruse de informații pot exercita suficientă influență asupra lui Vladimir Putin pentru a-l convinge să revină la negocierile mediate de Statele Unite. De ce Kievul rămâne sceptic Oficiali ucraineni se declară „foarte sceptici” în privința intențiilor lui Putin și susțin că au informații care ar indica planuri pentru „o escaladare majoră” a războiului. Ce s-a întâmplat ultima dată când a fost propus un astfel de format Vineri, oficiali americani l-au informat pe Zelenski despre discuțiile de la Moscova și despre propunerea unui summit trilateral. Administrația Trump ar mai fi avansat această idee și în trecut: Zelenski ar fi fost de acord, însă Putin ar fi respins-o. [...]
Uniunea Europeană transmite că prezența Rusiei la reuniuni precum G20 nu trebuie tratată ca o revenire la „business as usual” , iar mesajul are implicații directe pentru direcția sancțiunilor și a fluxurilor financiare către Ucraina, potrivit G4Media . Reacția vine după ce ministrul rus de finanțe, Anton Siluanov , a fost prezent la reuniunea miniștrilor de finanțe din G20 organizată de SUA, la Asheville (Carolina de Nord). Comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis , a spus că „nu este momentul de a normaliza Rusia sau prezența Rusiei la acest tip de reuniuni”, calificând participarea ministrului rus drept nepotrivită în contextul războiului declanșat de Moscova împotriva Ucrainei. Declarațiile au fost făcute înainte de reluarea discuțiilor din ultima zi a reuniunii G20. Semnal de reglementare: fără relaxare politică, deci fără relaxare economică Din perspectiva UE, mesajul urmărește să evite ca participarea Rusiei la forumuri internaționale să fie interpretată ca un pas spre normalizare, ceea ce ar putea alimenta presiuni pentru diminuarea izolării economice și diplomatice a Moscovei. Dombrovskis a invocat dificultatea de a discuta „subiecte sensibile” cu reprezentanți ai unor regimuri care „poartă un război și ucid în fiecare zi civili”. Ce s-a întâmplat la G20 și de ce contează Ziua de luni a reuniunii a fost marcată de apariția „surprinzătoare” a lui Anton Siluanov, care s-a așezat la masa discuțiilor alături de delegațiile participante. În acest context, el a putut discuta direct cu secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, gazda reuniunii, într-un moment în care președintele SUA, Donald Trump, ar fi încercat o apropiere de Moscova de la revenirea la Casa Albă, fapt care a iritat Bruxellesul. UE a obținut însă excluderea lui Siluanov de la fotografia de familie, un gest cu valoare simbolică, menit să limiteze semnalele publice de reintegrare. Următorul pas: presiuni pentru mai mult sprijin financiar pentru Ucraina În aceeași conferință de presă, Dombrovskis a spus că a făcut „presiuni” asupra miniștrilor de finanțe pentru a-și spori ajutorul financiar pentru Ucraina. Materialul nu oferă detalii despre sume, instrumente sau termene, astfel că rămâne neclar ce angajamente concrete ar putea rezulta din discuțiile din G20. [...]
Demisia lui Keir Starmer din Camera Comunelor deschide un test electoral cu miză pentru guvernul Burnham , prin declanșarea unor alegeri parțiale într-o circumscripție londoneză unde Partidul Laburist riscă să fie presat de Verzi, potrivit Antena 3 . Starmer, fost premier al Marii Britanii, a anunțat că renunță la politica națională și că va demisiona din Parlament pentru a se concentra pe activități în „relațiile internaționale, apărare, securitate și comerț”, relatează Politico, citat de Antena 3. El a spus că „este momentul potrivit” pentru această schimbare, după ce și-a dat demisia din funcția de prim-ministru în iulie, pe fondul pierderii treptate a autorității și sprijinului în Partidul Laburist. În iulie, Starmer declara la BBC că va rămâne parlamentar până la următoarele alegeri, însă acum își nuanțează planurile, indicând o reorientare profesională și către tehnologie, „într-o lume în permanentă schimbare”. Totodată, a afirmat că va continua implicarea în cauze umanitare, inclusiv în combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor. De ce contează pentru premierul Andy Burnham Plecarea lui Starmer din Camera Comunelor va declanșa alegeri parțiale în circumscripția Holborn și St. Pancras, pe care acesta o reprezintă din 2015. Miza este politică și operațională pentru guvern: scrutinul va funcționa ca un test pentru actualul premier, Andy Burnham, succesorul lui Starmer la conducerea executivului. Antena 3 notează că Starmer urmează o „tradiție” a unor foști premieri care au renunțat la mandatul parlamentar la scurt timp după plecarea de la șefia guvernului, precum David Cameron sau Tony Blair. Presiunea Verzilor în circumscripția londoneză Starmer și-a păstrat mandatul în 2024 cu un avans de 11.572 de voturi, însă a avut o competiție intensă din partea candidatului Verzilor. În perspectiva alegerilor parțiale, ecologiștii de stânga conduși de Zack Polanski sunt indicați drept principala provocare pentru Laburiști în această zonă, iar un purtător de cuvânt al Verzilor a declarat că Polanski ar putea candida pentru locul rămas liber. [...]
UE pune pe masă finanțarea Ucrainei și posibile noi sancțiuni , într-o reuniune care poate influența atât fluxurile de bani către Kiev, cât și cadrul de sancțiuni cu impact direct asupra piețelor europene, potrivit Agerpres . Miniștrii de externe și ai apărării din Uniunea Europeană se întâlnesc marți la Wicklow , la sud de Dublin, pentru discuții despre Ucraina și Orientul Mijlociu. O parte dintre oficiali au participat deja luni seara la o cină, iar pe agenda discuțiilor figurează implementarea împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei și continuarea sprijinului pentru forțele ucrainene care se opun Rusiei. Un alt subiect anticipat este cooperarea dintre industriile de apărare din Ucraina și Uniune. Miza financiară: împrumutul UE și activele rusești blocate Șefii diplomațiilor sunt așteptați la Wicklow abia marți seara, urmând ca miercuri să discute despre susținerea Ucrainei pe viitor. În contextul în care necesitățile financiare ale Kievului sunt în creștere, sunt probabile discuții despre soarta activelor de 210 miliarde de euro ale băncii centrale a Rusiei, blocate în UE în cadrul sancțiunilor împotriva Moscovei. Pe lângă acest dosar, miniștrii de externe vor avea în vedere și alte sancțiuni, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar de decizie. Apărare și Orientul Mijlociu: spațiul, Libanul și securitatea maritimă Pentru miniștrii apărării, dialogul vizează și importanța tot mai mare a spațiului în apărarea modernă, precum și situația din Orientul Mijlociu, cu accent pe Liban și securitatea maritimă. În privința Orientului Mijlociu, discuțiile urmează să includă atât situația generală din regiune, cât și criza umanitară din Fâșia Gaza și eventualitatea unor sancțiuni împotriva Israelului pentru tratamentul aplicat palestinienilor. Materialul nu precizează dacă se așteaptă concluzii sau decizii la finalul reuniunii. [...]
