Știri
Știri din categoria Externe
Propunerea unui summit Trump–Putin–Zelenski intră din nou pe agendă, dar Kievul avertizează că Moscova ar pregăti o escaladare, potrivit informațiilor publicate de Biziday, care citează Axios.
Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unei întâlniri între Donald Trump, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, în cadrul unei încercări a Administrației Trump de a relansa negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina, au declarat pentru Axios două surse. Ar fi pentru prima dată când Ratcliffe se implică personal în eforturile diplomatice de mediere între Rusia și Ucraina.
Conform aceleiași surse, vizita șefului CIA la Moscova a avut și rolul de a testa dacă liderii serviciilor ruse de informații pot exercita suficientă influență asupra lui Vladimir Putin pentru a-l convinge să revină la negocierile mediate de Statele Unite.
Oficiali ucraineni se declară „foarte sceptici” în privința intențiilor lui Putin și susțin că au informații care ar indica planuri pentru „o escaladare majoră” a războiului.
Vineri, oficiali americani l-au informat pe Zelenski despre discuțiile de la Moscova și despre propunerea unui summit trilateral. Administrația Trump ar mai fi avansat această idee și în trecut: Zelenski ar fi fost de acord, însă Putin ar fi respins-o.
Recomandate
Posibila întâlnire Zelenski–Putin–Trump deschide o fereastră de negociere, dar este legată direct de relaxarea sancțiunilor SUA împotriva Rusiei , într-un moment în care Washingtonul și Kievul traversează tensiuni politice. Potrivit Adevărul , Volodimir Zelenski spune că administrația americană analizează organizarea unei întâlniri trilaterale cu Vladimir Putin și Donald Trump. Zelenski a declarat, într-o conferință online cu jurnaliștii, că SUA iau în calcul mai multe variante de locație pentru o eventuală întrevedere. Printre opțiuni se află Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, iar o altă posibilitate ar fi o țară europeană, potrivit presei ucrainene citate în material. G20 Miami, scenariul de calendar – dar fără confirmarea lui Putin O întâlnire trilaterală ar putea fi plasată în marja summitului G20 programat pe 14–15 decembrie 2026, la Miami (SUA). Participarea lui Vladimir Putin nu este însă confirmată: Kremlinul a transmis anterior că nu există o decizie privind prezența liderului rus la reuniune. În paralel, alegerea locului rămâne un obstacol major. Moscova a respins ideea unei întâlniri Putin–Zelenski în afara capitalei Rusiei, în timp ce Zelenski refuză să meargă la Moscova. În aceste condiții, o întrevedere ar depinde de găsirea unei locații acceptabile pentru toate părțile și de disponibilitatea celor trei lideri. Contextul care apasă negocierile: suspendarea sancțiunilor și disputa pe energie Anunțul despre posibile negocieri vine după decizia lui Donald Trump de a suspenda aplicarea unui pachet amplu de sancțiuni care viza economia rusă, deși legislația fusese adoptată de ambele camere ale Congresului SUA. Într-un ordin executiv emis vineri, 16 octombrie, Trump a renunțat la aplicarea mai multor sancțiuni, restricții și taxe, invocând interesul național al Statelor Unite. Pachetul legislativ, susținut în Congres de senatorul Lindsey Graham, urmărea să limiteze resursele financiare care susțin războiul Rusiei împotriva Ucrainei și includea, între altele: măsuri împotriva unor oficiali și bănci rusești; măsuri privind nave folosite la transportul petrolului și al altor produse energetice rusești; posibilitatea unor taxe vamale de până la 100% pentru principalii importatori de petrol și gaze din Rusia, în anumite condiții. Decizia a fost luată pe fondul criticilor publice ale lui Trump la adresa lui Zelenski, inclusiv sugestii că Ucraina ar avea nevoie de un nou lider. Totodată, suspendarea sancțiunilor a venit la scurt timp după ce Trump a anunțat un acord privind livrările de motorină din Rusia, prezentat ca măsură pentru reducerea prețurilor la energie, dar care a generat reacții critice în SUA: mai mulți senatori, inclusiv republicani, i-au cerut președintelui să aplice sancțiunile votate de Congres. Zelenski a avertizat, la rândul său, că acordul privind motorina ar putea aduce venituri suplimentare Rusiei în timp ce războiul continuă. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că relaxarea restricțiilor SUA pentru motorina rusească riscă să slăbească sprijinul pentru Ucraina , într-un moment în care Moscova caută câștiguri politice fără progrese decisive pe front, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean a spus că acordul descris drept „diesel deal” îi oferă lui Vladimir Putin o „victorie tactică” și poate fi folosit de Kremlin pentru a presa Kievul spre concesii. Declarațiile au fost făcute într-un interviu amplu acordat realizatorului britanic Piers Morgan , miercuri, 14 octombrie, în timpul vizitei lui Zelenski în Marea Britanie, unde a avut întâlniri cu premierul Andy Burnham și cu regele Charles al III-lea . Contextul este marcat de atacuri rusești reînnoite asupra infrastructurii energetice ucrainene și de tensiuni în creștere între Kiev și Washington. „Putin râde acum”: miza politică a acordului privind motorina Morgan a pus sub semnul întrebării decizia președintelui american Donald Trump de a relaxa restricțiile privind motorina rusească, argumentând că efectul asupra prețurilor la combustibil în SUA ar fi limitat. Zelenski a fost de acord și a descris aranjamentul ca pe un câștig pentru Kremlin. „Acum Putin râde.” Zelenski a susținut că Rusia obține concesii de la Washington fără să fie nevoită să forțeze „străpungeri” militare, iar astfel de decizii sunt exploatate pentru a împinge Ucraina spre compromisuri. El a spus că este „păcat” că Ucraina „pierde un partener puternic”, iar când Morgan a întrebat dacă se referă la pierderea Americii, Zelenski a răspuns afirmativ, adăugând că nu din vina Kievului. În același timp, Zelenski a insistat că Ucraina nu își poate sacrifica suveranitatea pentru a menține sprijinul SUA. „Nu ne vindem țara… Nu e vorba de afaceri pentru noi. E viața noastră și țara noastră.” Energie, încetări ale focului și atacuri: acuzația că Rusia „exploatează” aranjamentele În interviu, Zelenski a spus că Ucraina a susținut propunerea lui Trump privind o încetare a focului pe energie, deși Kievul nu ar fi fost informat înainte ca președintele american să o anunțe. Potrivit lui Zelenski, Ucraina s-a abținut timp de trei zile de la lovirea obiectivelor energetice rusești și nu a ripostat imediat când Rusia a reluat atacurile. El a afirmat că Rusia a lansat ulterior un nou baraj masiv, inclusiv aproximativ 40 de rachete balistice țintind infrastructura energetică ucraineană. Morgan a spus că apărarea ucraineană a interceptat doar patru dintre rachetele balistice, iar Zelenski a concluzionat că Moscova folosește astfel de aranjamente în avantajul său, nu pentru a le respecta. Starlink și avertizările de informații: impact operațional asupra apărării aeriene Zelenski a criticat și restricțiile care ar fi afectat sistemul de comunicații prin satelit Starlink în timpul atacurilor rusești, afirmând că acestea au costat vieți. El a spus că forțele ucrainene ar fi pierdut conectivitatea în jurul orei 1:00, ceea ce a afectat dronele interceptoare folosite împotriva dronelor Shahed. „Sunt sigur că au știut ce au făcut. Absolut. Pentru că era 1 dimineața.” Zelenski a declarat că militarii au încercat să contacteze SpaceX, generali americani și alți parteneri după ce au observat întreruperea. A adăugat că Starlink nu este folosit doar pentru misiuni ofensive, ci și pentru apărarea vieților, și a numit restricțiile o „greșeală serioasă”, menționând totodată că ar putea fi vorba și de o problemă tehnică majoră. El a mai spus că state europene, inclusiv Polonia, au plătit pentru serviciile Starlink utilizate de Ucraina. Publicația notează că restricțiile operaționale au fost confirmate de oficiali ucraineni, însă responsabilitatea pentru impunerea lor rămâne disputată. Separat, Zelenski a vorbit despre întreruperi ale avertizărilor de informații din partea SUA privind rachetele balistice rusești, despre care a spus că reduc timpul disponibil civililor pentru a ajunge la adăposturi. El a precizat că oficiali americani au pus aceste probleme pe seama unor dificultăți tehnice, dar că ele au continuat în timpul atacurilor. Trump a negat că ar fi suspendat schimbul de informații cu Ucraina. Ce urmează: presiune politică și negocieri, fără cedări de suveranitate Zelenski a spus că Ucraina poate să își păstreze independența „în orice fel”, dar a admis că fără sprijinul Washingtonului ar deveni mult mai dificil să fie împins Putin spre o soluție diplomatică. În același timp, a reiterat că nu va recunoaște legal teritoriile ocupate ca fiind rusești, chiar dacă a subliniat că evitarea pierderilor de vieți rămâne esențială. Interviul a inclus și o discuție despre ideea, atribuită lui Trump, că Ucraina ar trebui să aibă un alt lider „care poate face o înțelegere”. Zelenski a respins posibilitatea ca actori externi să decidă cine conduce Ucraina și a spus că alegeri sigure nu pot fi organizate cât timp țara este atacată cu rachete și drone. [...]
Casa Albă respinge ideea că limitarea Starshield ar fi fost decisă politic, pe fondul riscurilor operaționale pentru Ucraina , potrivit Economica . O sursă citată de AFP, sub protecția anonimatului, a spus că „președintele nu a făcut niciodată o astfel de cerere”. Ce se știe despre încetinirea Starshield și de ce contează Potrivit Reuters, Pentagonul ar fi primit ordinul de a încetini operațiunile Starshield de la Casa Albă, fără ca decizia să fie atribuită explicit președintelui american. Starshield este versiunea militară a rețelei Starlink, operată de SpaceX (compania lui Elon Musk ), folosită de forțele ucrainene pentru comunicații pe front și pentru interceptarea dronelor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că funcționalitățile de conectare la rețeaua Starlink în Ucraina nu au fost încă restabilite complet, la două zile după ce Kievul reclamase limitări în utilizarea sistemului. Ce restricții au reclamat ucrainenii Conform sursei, restricțiile semnalate de surse ucrainene ar fi însemnat că semnalul dintre satelit și antenă se întrerupe atunci când aceasta se deplasează cu peste 160 km/h, ceea ce ar complica în special: misiunile dronelor interceptoare; anumite lovituri cu rază medie. Poziția lui Elon Musk: decizia ar ține de guvernul SUA Elon Musk a afirmat miercuri că orice încetinire a Starshield în Ucraina ține de guvernul american, nu de SpaceX. „Orice limitare a debitului sau a utilizării este decisă de armata americană şi, în cele din urmă, de preşedintele american”, a scris el pe X. Context politic: tensiuni Trump–Zelenski și presiunea internă din SUA Materialul notează că relația deja tensionată dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump a intrat, în ultimele zile, într-o nouă criză. Trump a declarat într-un interviu pentru canalul Newsmax că „este mai greu să lucrezi cu Zelenski decât cu Putin”. În același context, Trump încearcă să pună creșterea prețurilor la combustibil pe seama Ucrainei și a loviturilor asupra rafinăriilor rusești, pe fondul războiului dus de SUA și Israel împotriva Iranului. Economica mai arată că scumpirea la pompă este un subiect sensibil în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. [...]
Donald Trump a criticat reluarea atacurilor Ucrainei asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea țin sus prețurile globale la energie , potrivit HotNews . Președintele SUA a numit acțiunile „o rușine” într-un interviu pentru Newsmax, preluat de Reuters, argumentând că lovirea rafinăriilor afectează producția de motorină, de care „lumea are nevoie”. Atacul menționat a vizat o rafinărie Rosneft situată la sud-est de Moscova, care contribuie la aprovizionarea capitalei ruse. Reluarea loviturilor vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Kievul renunță la armistițiul privind obiectivele energetice anunțat de Trump și a criticat disponibilitatea acestuia de a încheia acorduri cu Moscova. Miza economică: presiune pe piața energiei și pe carburanți Trump a legat direct atacurile asupra infrastructurii de rafinare de evoluția prețurilor internaționale la petrol, afirmând că astfel de lovituri „cresc prețul mondial al petrolului”. În aceeași intervenție, el a susținut că există „o mulțime de ținte” care pot fi lovite, dar că rafinăriile sunt sensibile tocmai pentru că produc combustibili esențiali, inclusiv motorină. Contextul militar și diplomatic: armistițiul energetic se rupe, iar Washingtonul apasă pe Kiev În paralel, Rusia a continuat atacurile cu rachete și drone asupra instalațiilor energetice din Ucraina, inclusiv centrale electrice, ceea ce a dus la întreruperi de curent pentru sute de mii de oameni. Zelenski a declarat pentru Financial Times că „răbdarea Ucrainei s-a epuizat”, pe fondul acestor lovituri. Administrația Trump încearcă să medieze o încetare a focului în războiul început odată cu invazia pe scară largă a Rusiei în 2022, însă Trump a reluat criticile la adresa liderului ucrainean. „Nu sunt un mare admirator al lui Zelenski.” Trump a mai spus că, deși crede că ambele părți ar dori încheierea conflictului, Zelenski i se pare „mai dificil de gestionat decât Putin”. Un element operațional: restricții asupra unui sistem de sateliți folosit de Ucraina În timp ce Trump făcea presiuni asupra Kievului să oprească atacurile asupra rafinăriilor, Ucraina s-a confruntat cu o reducere a capacității de utilizare a unui sistem de sateliți de care depinde pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă și operațiunile cu drone. Potrivit informațiilor citate, ordinul ar fi venit din interiorul Casei Albe, însă nu este precizat cine a luat decizia sau cine a implementat-o. [...]
Atacul cu dronă asupra rafinăriei din Riazan pune sub semnul întrebării armistițiul energetic anunțat de Trump , iar Moscova îl folosește ca argument că Kievul „nu se angajează pe calea păcii”, potrivit HotNews , care citează Reuters. Kremlinul a reacționat joi după ce, în noaptea de miercuri spre joi, o dronă ucraineană a lovit o rafinărie din regiunea Riazan. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a susținut că astfel de atacuri „intră într-o contradicție serioasă” cu eforturile de pace ale Statelor Unite și ale negociatorilor americani. „Regimul ucrainean de la Kiev continuă să lovească aceste obiective ajungând astfel, desigur, într-o contradicţie serioasă cu eforturile de pace ale Statelor Unite şi ale negociatorilor americani (...). Dar, până acum, aceste încercări energice au fost împiedicate de refuzul regimului de la Kiev şi al preşedintelui Zelenski de a se angaja pe calea păcii”, a spus Peskov. Ce se știe despre armistițiul energetic și de ce contează Președintele american Donald Trump a anunțat duminică o încetare a focului în domeniul energetic, însă Ucraina a spus că a aflat despre aceasta mai întâi din relatări din presă, iar Rusia nu s-a angajat public, conform informațiilor prezentate. Moscova a invocat și lipsa unor parametri clari ai armistițiului: Kremlinul a transmis că „nu a fost specificat nimic în termeni concreți”, motiv pentru care „activitatea în acest domeniu continuă”. În acest context, Rusia a declarat miercuri că a atacat șapte facilități din infrastructura energetică ucraineană. De ce a reluat Kievul loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Atacul din Riazan a fost prezentat drept primul asupra unei instalații energetice rusești după anunțul lui Trump privind un armistițiu energetic. Guvernatorul regional a spus că loviturile cu drone au declanșat un incendiu la rafinărie. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru Financial Times , într-un interviu publicat joi, că Ucraina a suspendat timp de trei zile atacurile asupra infrastructurii energetice pentru a se conforma dorințelor SUA, dar le reia deoarece Rusia continuă să lovească infrastructura energetică ucraineană. În lipsa unor detalii publice acceptate de ambele părți despre „armistițiul energetic”, schimbul de atacuri asupra infrastructurii rămâne un test imediat al credibilității oricărui demers de dezescaladare și al capacității Washingtonului de a impune, măcar parțial, o limitare a țintelor. [...]
Ucraina va relua loviturile asupra rafinăriilor rusești , în pofida presiunilor venite din SUA pentru oprirea atacurilor, pe fondul unei deteriorări accelerate a relației dintre președintele Volodimir Zelenski și administrația Trump, potrivit Kyiv Post . Zelenski a spus că „blocajul” privind atacarea rafinăriilor „a dispărut” și că Ucraina „a terminat” cu această restricție, într-un interviu acordat Financial Times la Londra. Conform publicației, liderul ucrainean a avertizat că Washingtonul a pus în pericol vieți ucrainene prin limitarea accesului la schimbul de informații (intelligence) și la comunicațiile prin satelit Starlink , pe care forțele ucrainene le folosesc pentru comunicații pe câmpul de luptă și operațiuni cu drone. Presiunea SUA: energie, prețuri la combustibili și condiționarea sprijinului În relatarea Kyiv Post, Zelenski afirmă că oficiali militari ucraineni au fost avertizați de omologii americani că SUA ar urma să restricționeze schimbul de informații dacă Kievul continuă loviturile asupra infrastructurii energetice rusești. Miza, în interpretarea prezentată, este legată de efortul Washingtonului de a reduce prețurile la combustibili, Trump cerând Ucrainei să oprească atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse. Publicația notează și că, săptămâna trecută, Trump a anunțat un acord prin care Rusia ar urma să furnizeze motorină către piețele din SUA și globale, decizie criticată de parlamentari americani și aliați europeni. Zelenski a numit acordul o „victorie simplă” pentru Kremlin, într-un interviu acordat lui Piers Morgan. Starlink și schimbul de informații, risc operațional pentru apărarea Ucrainei Disputa s-a amplificat după ce Ucraina a raportat restricții asupra serviciilor militare Starlink. Zelenski a avertizat că limitările pot duce la pierderi semnificative, în condițiile intensificării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii energetice. „Este o mare greșeală. Această decizie va aduce multe pierderi de vieți omenești… Oamenii vor muri.” Zelenski i-a cerut lui Elon Musk să restabilească serviciul, exprimând speranța că întreruperea ar fi fost cauzată de o problemă tehnică. În același context, Musk a declarat că Starshield – sistemul de sateliți de nivel militar – este deținut și controlat de guvernul SUA, care stabilește restricțiile de utilizare, și că Starlink este un serviciu comercial destinat utilizării civile și defensive, nu operațiunilor ofensive. Kyiv Post mai scrie că oficiali ucraineni au declarat pentru CNN că pierderea informațiilor ar putea oferi Rusiei un avantaj pe câmpul de luptă, iar un oficial european a pus sub semnul întrebării explicația Washingtonului potrivit căreia vremea ar fi provocat întreruperi în datele de avertizare privind rachetele. Context: atacuri rusești asupra energiei și întreruperi de curent Pe fondul acestei tensiuni, Zelenski a spus că loviturile rusești au lăsat peste 600.000 de oameni fără electricitate. Publicația notează și că, în două nopți consecutive, alertele aeriene care, de regulă, oferă timp locuitorilor din Kiev să se adăpostească au venit abia după ce rachetele balistice rusești se apropiau sau loveau capitala. Potrivit lui Zelenski, în 12-13 octombrie Rusia a lansat atacuri succesive cu rachete balistice, lovind infrastructură civilă și o centrală electrică majoră, iar Ucraina nu ar fi primit avertizare prealabilă de la partenerii occidentali. Ce urmează Din informațiile prezentate, reluarea loviturilor asupra rafinăriilor rusești indică o schimbare de linie la Kiev, cu potențial de a adânci fricțiunile cu Washingtonul, în special dacă SUA condiționează în continuare schimbul de informații și utilizarea unor servicii critice precum Starlink de limitarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. [...]
