Știri
Știri din categoria Externe
Un atac cu drone asupra terminalului petrolier din Sankt Petersburg riscă să afecteze operațiuni-cheie de export de combustibil ale Rusiei, într-un moment în care Ucraina își extinde loviturile la distanță mare. Informațiile apar în relatarea Antena 3, care citează Kyiv Independent și imagini distribuite pe rețelele sociale.
Potrivit Kyiv Independent, atacul a avut loc sâmbătă dimineața și a vizat un terminal petrolier din oraș. În postări online au apărut fotografii și videoclipuri însoțite de descrieri despre flăcări și nori negri de fum în zona portuară, iar imaginile au fost redistribuite și de influencerul american Mario Nawfal, pe platforma X.
Exploziile ar fi fost auzite în jurul orei locale 6:30, după ce localnici au raportat zgomotul unor drone ucrainene cu rază lungă de acțiune care ar fi survolat regiunea. În relatări anterioare, oficiali ruși au susținut că „zeci de drone” au fost doborâte în regiunea Leningrad peste noapte.
Terminalul petrolier din Sankt Petersburg este descris ca una dintre cele mai mari instalații de depozitare și export de combustibil din Rusia. Conform datelor oficiale citate, acesta:
Amploarea pagubelor nu era clară imediat, iar Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica pe loc relatările privind atacul. Armata ucraineană nu comentase informația până la momentul publicării.
Sankt Petersburg se află la aproximativ 1.100 de kilometri de granița cu Ucraina și a fost rareori ținta atacurilor pe parcursul războiului, pe fondul concentrării mijloacelor defensive în zonă. Totuși, în ultimele luni, dronele ucrainene ar fi reușit să străpungă mai eficient apărarea antiaeriană rusă, inclusiv în acest oraș și la Moscova.
Atacul de sâmbătă vine la o lună după un alt atac cu drone asupra Sankt Petersburgului, despre care sursa citată notează că ar fi urmărit să submineze participarea lui Vladimir Putin la Forumul Economic Internațional din Sankt Petersburg și să răspundă unui raid rus anterior asupra Kievului.
Recomandate
Rusia pregătește reconstrucția depozitelor comerciale lovite de dronele ucrainene , după ce atacurile din ultima lună au afectat masiv capacitatea de stocare a Wildberries , cel mai mare retailer online din țară, potrivit HotNews . Președintele Vladimir Putin a cerut guvernului, miercuri, să lanseze un program de reconstrucție, cu implicarea statului, pentru centrele logistice avariate sau distruse. Atacurile ucrainene au început pe 18 iulie și au vizat, conform informațiilor citate de Reuters, cel puțin 24 de depozite ale Wildberries, provocând explozii și incendii care au distrus o parte importantă din capacitatea companiei de stocare. Putin nu a numit explicit Wildberries, dar a spus că o serie de centre logistice trebuie reconstruite și a cerut ca refacerea să se facă „la un nivel tehnologic calitativ nou”. „Este esențial să ne asigurăm că refacerea facilităților avariate se realizează la un nivel tehnologic calitativ nou.” Impact operațional: rețeaua logistică, sub presiune Ucraina a susținut duminică faptul că loviturile sale au scos din funcțiune șapte dintre cele mai mari zece centre logistice ale Wildberries . Ministerul Apărării de la Kiev a afirmat pe Facebook că cel mai recent atac a avut loc sâmbătă seară, când au fost lansate mai multe drone asupra regiunii Moscova. Pe lângă depozitul din Domodedovo, Kievul a indicat și oprirea activității centrului logistic din parcul industrial Koledino, informație preluată prin citări ale agențiilor EFE și Agerpres. Conform aceleiași versiuni, depozitul Koledino ar fi avut o suprafață de 250.000 de metri pătrați. Costuri și finanțare: estimări ucrainene de ordinul miliardelor Serviciul Ucrainean de Informații Externe a estimat pagubele economice pentru Wildberries la peste 100 de miliarde de ruble (1,051 miliarde de euro, aprox. 5,25 miliarde lei). Într-un scenariu pesimist, pierderile ar putea ajunge la 200 de miliarde de ruble (2,101 miliarde de euro, aprox. 10,5 miliarde lei), potrivit aceleiași surse. Kievul mai susține că nevoile totale de finanțare ale Wildberries sunt deja estimate la 1,3 trilioane de ruble (13,66 miliarde de euro, aprox. 68,3 miliarde lei). Context: atacuri asupra infrastructurii și presiune suplimentară prin sancțiuni Putin a afirmat că economia Rusiei are o creștere modestă în pofida sancțiunilor occidentale și a atacurilor ucrainene asupra infrastructurii și industriei, susținând că acestea nu au produs „consecințe critice”, deși „provoacă daune”. În paralel, Reuters notează că benzinăriile din Moscova au reimpus limite la alimentarea cu combustibil, pe fondul unei crize de aprovizionare legate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești (context detaliat de HotNews într-un material separat). La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că Uniunea Europeană ar urma să impună în lunile următoare „cele mai ample sancțiuni de până acum” împotriva Rusiei. Ucraina spune că strategia sa urmărește creșterea costurilor pentru Rusia în continuarea războiului început în februarie 2022, iar președintele Volodimir Zelenski a justificat atacurile asupra Wildberries prin acuzația că firma ar depozita provizii militare și componente de drone. [...]
Demitererea economistului-șef al VEB arată că Moscova își „disciplinează” mesajul economic în plin război, pe fondul semnelor de deteriorare a economiei și al presiunii de a susține obiectivele militare maximale, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . În sinteza ISW din 18 august 2026, banca de stat rusă Vnesheconombank (VEB) l-a concediat pe economistul-șef Andrey Klepach după relatări de presă despre o evaluare economică negativă, considerată în contradicție cu „teoria victoriei” a președintelui Vladimir Putin în Ucraina. ISW apreciază că există „dovezi considerabile” că evaluarea lui Klepach privind problemele economice ale Rusiei „se aliniază cu realitatea”, ceea ce ar submina narațiunea Kremlinului. De ce contează: controlul narațiunii economice devine instrument de război Evaluarea notează că populația Rusiei reacționează la percepția declinului economic în moduri care ar putea afecta suplimentar politica economică și fiscală. În acest context, Kremlinul ar continua să insiste că realitățile economice în deteriorare nu trebuie să reducă obiectivele sale de război, inclusiv prin refuzul de a se angaja în negocieri „semnificative” pentru încheierea conflictului. Mesajul implicit al episodului VEB, în lectura ISW, este că spațiul pentru analize economice care contrazic linia oficială se îngustează, iar instituțiile de stat sunt aliniate mai strict la obiectivele politice și militare. Context operațional: drone, lovituri la distanță și evoluții pe front Pe plan militar, ISW consemnează mai multe evoluții, inclusiv: Rusia a lansat 147 de drone asupra Ucrainei peste noapte (17 spre 18 august). Ucraina și-a continuat campania de lovituri la distanță lungă împotriva Rusiei în aceeași noapte. Forțele ruse au avansat recent în zona tactică Kostyantynivka–Druzhkivka, iar forțele ucrainene au avansat în direcția Slovyansk. Separat, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat pe 18 august că Rusia lansează deliberat unele drone în spațiul aerian al Republicii Moldova și al NATO. Schimbare la vârful apărării în Ucraina Tot pe 18 august, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a înaintat parlamentului (Rada Supremă) candidatura ministrului interimar al apărării, Yevheniy Khmara, pentru funcția de ministru al apărării, potrivit aceleiași evaluări. În ansamblu, evaluarea ISW sugerează că, pe măsură ce costurile economice devin mai vizibile, Kremlinul încearcă să limiteze semnalele publice care ar putea eroda sprijinul intern sau ar putea contrazice strategia oficială de continuare a războiului. [...]
Rusia ridică miza diplomatică față de Londra după ce ministrul de Externe Serghei Lavrov a spus că Moscova ar putea considera implicarea britanică în lovituri ucrainene pe teritoriul Rusiei drept „participare directă la război”, „cu toate consecințele care decurg”, potrivit Kyiv Post . Lavrov a făcut declarațiile la televiziunea de stat rusă, citat de agenția TASS, susținând că Rusia „are dreptul” să trateze o eventuală implicare a forțelor britanice în atacuri asupra teritoriului rus ca pe o escaladare care schimbă natura conflictului. El a adăugat că „îi pare rău pentru Marea Britanie dacă rămâne cu Ucraina până la capăt”. În același context, Lavrov a invocat o avertizare anterioară a președintelui Vladimir Putin, potrivit căreia Moscova își rezervă dreptul de a răspunde oriunde consideră că interesele sau proprietatea Rusiei sunt amenințate. De la acuzații privind drone britanice la amenințări cu „consecințe” Declarațiile vin după ce Ambasada Rusiei la Londra a acuzat Marea Britanie că escaladează conflictul, pe fondul unor relatări că drone fabricate în Marea Britanie ar fi fost folosite în lovituri ucrainene „în adâncime” împotriva unor ținte din interiorul Rusiei. Avertismentul ambasadei a urmat unui articol din The Sunday Times, care a relatat că forțele ucrainene ar fi utilizat, în ultimele șase luni, drone produse de două companii britanice în operațiuni de lovire la distanță, inclusiv asupra rafinăriilor de petrol și a altor infrastructuri. Unul dintre sistemele menționate este drona cu propulsie cu reacție „Nyan”, produsă de Callen-Lenz, o subsidiară a BAE Systems . Reacția Londrei: sprijinul pentru Ucraina rămâne neschimbat Marea Britanie a respins amenințările Moscovei. Publicația amintește că un purtător de cuvânt al Ministerului britanic al Apărării a transmis că „Marea Britanie este umăr la umăr cu Ucraina” și rămâne angajată să ofere echipamentele de care Kievul are nevoie pentru a se apăra în fața invaziei ruse. Premierul britanic Andy Burnham a întărit marți această poziție, afirmând că Regatul Unit va continua să sprijine Ucraina „100%” și nu se va lăsa intimidat de avertismentele Moscovei. „Nu suntem prieteni de conjunctură”, a spus Burnham, adăugând că Marea Britanie va rămâne alături de Ucraina „în ceasul ei de nevoie”. [...]
Rusia a lovit regiunea Zaporijjea de 1.019 ori în 24 de ore, iar amploarea atacurilor cu drone și artilerie ridică presiunea asupra infrastructurii și locuirii civile , potrivit Kyiv Post , care citează autoritățile regionale ucrainene. Bilanțul raportat: doi morți și 10 răniți. Atacurile au vizat 52 de localități din regiune, iar victimele au fost înregistrate în orașul Zaporijjea și în districtul din jur, conform guvernatorului regional Ivan Fedorov . Publicația notează că informațiile au fost actualizate dimineața (ora Kievului), după ce o raportare inițială a autorităților locale indica un mort și șase răniți într-un atac asupra orașului. Ce arată cifrele despre intensitatea loviturilor În intervalul de 24 de ore menționat, autoritățile regionale au raportat: 717 lovituri cu drone de diverse tipuri, predominant drone FPV (first-person-view, operate cu imagine în timp real); 19 lovituri aeriene asupra a 13 localități; 276 atacuri de artilerie asupra a peste 20 de localități; 7 atacuri cu sisteme de lansare multiplă a rachetelor. Printre localitățile menționate ca ținte ale loviturilor aeriene se numără Komyshuvakha, Novomykolaivka, Tavriiske, Yuliivka și Orikhiv, alături de comunități mai apropiate de linia frontului. Impact operațional: pagube raportate la locuințe și infrastructură Autoritățile au primit 192 de sesizări privind pagube la locuințe, vehicule și infrastructură, după atacuri. În orașul Zaporijjea, loviturile au avariat clădiri rezidențiale și au declanșat un incendiu. Kyiv Post amintește că regiunea rămâne una dintre cele mai lovite zone ale Ucrainei, Rusia folosind o combinație de drone, bombe aeriene ghidate, artilerie și sisteme de rachete împotriva comunităților aflate atât aproape de front, cât și în spatele acestuia. [...]
Apelul fostului ministru al apărării pentru alegeri deschide o breșă politică la Kiev, în plin război , într-un moment în care Ucraina funcționează sub lege marțială, iar scrutinurile sunt suspendate, potrivit BBC . Mihailo Fedorov , demis „neașteptat” de președintele Volodimir Zelenski la finalul lunii iulie, a cerut organizarea alegerilor pe timp de război, într-un mesaj video publicat marți pe YouTube. El susține că „democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia” și că Ucraina luptă „tocmai pentru că vrem să rămânem un stat european liber”. În prezent, alegerile sunt suspendate în baza legii marțiale, în vigoare de la invazia Rusiei la scară largă din 2022. Zelenski nu a reacționat public la mesajul lui Fedorov, iar apelul este descris drept cea mai mare provocare la adresa președintelui ucrainean de la începutul războiului. De ce contează: presiune pe conducere și pe arhitectura decizională în război Demiterea lui Fedorov a stârnit proteste în toată țara, iar în videoclip acesta vorbește despre necesitatea unui „mecanism legal, sigur și realist” care să permită reluarea unui proces democratic „chiar și în mijlocul unui război prelungit”. În același timp, el afirmă că Ucraina se confruntă cu o „criză sistemică de guvernare”, invocând și corupția ca factor care afectează efortul de război. Pe durata mandatului la Apărare, lui Fedorov i se atribuie că a energizat ministerul, a condus o campanie anticorupție și a folosit date și informații pentru a analiza și a încerca să îmbunătățească performanța armatei pe front. Context: schimbări la vârful Apărării și tensiuni în armată Potrivit materialului, demiterea lui Fedorov este asociată pe scară largă cu tensiuni între el și comandantul-șef al armatei, Oleksandr Syrskyi. Syrskyi a fost, la rândul său, înlocuit câteva săptămâni mai târziu, după săptămâni de proteste care au pus presiune pe președinte. Zelenski l-a numit pe Evgheni Khmara, descris ca având un profil politic discret și experiență în Serviciul de Securitate, ca ministru interimar al apărării. Fedorov spune că i-au fost oferite și alte funcții în guvern, inclusiv viceprim-ministru pentru inovație militară, dar că nu intenționează să revină decât ca ministru al apărării. Profil: accent pe tehnologie, drone și achiziții Fedorov este prezentat ca fost ministru al transformării digitale, rol din care a inițiat „Armata IT a Ucrainei” (voluntari pentru atacuri cibernetice) și a condus o campanie de strângere de fonduri numită „Armata Dronelor”. Ca ministru al apărării, și-a păstrat concentrarea pe drone, război de înaltă tehnologie și achiziții publice. Materialul notează și că el i-a cerut fondatorului SpaceX, Elon Musk, să împiedice Rusia să folosească sateliții Starlink pentru atacuri cu drone, un demers despre care se crede că a perturbat semnificativ operațiunile Rusiei. Pe front: intensificarea atacurilor cu drone și escaladarea loviturilor În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile la distanță lungă în Rusia, vizând rafinării de petrol și depozite ale retailerului online Wildberries. Un atac de sâmbătă seara a implicat circa 600 de drone, potrivit guvernatorului regional Andrei Vorobiev, iar oficiali regionali au raportat nouă morți și 23 de răniți în cele mai recente atacuri ucrainene din Rusia. Separat, materialul menționează că 17 persoane au fost ucise marți dimineața într-un atac rusesc asupra Ucrainei. Totodată, premierul britanic Andy Burnham și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina după avertismente ale Moscovei privind „consecințe” legate de folosirea dronelor de fabricație britanică în atacurile ucrainene recente. [...]
Demiterea economistului-șef al băncii de stat VEB după un raport critic indică o înăsprire a controlului Kremlinului asupra mesajului economic , într-un moment în care autoritățile ruse insistă public că economia rămâne „puternică”, potrivit Ziarul Financiar . Andrei Klepaci , economist-șef al băncii de stat pentru dezvoltare VEB din 2014 și fost ministru adjunct al economiei, a fost demis duminică, după ce declarații și un raport prezentat la începutul anului au fost preluate de presa de limbă rusă. Potrivit publicației independente ruse The Bell, care citează surse sub protecția anonimatului, înlăturarea ar fi fost legată direct de evaluarea sa „extrem de critică”, inclusiv avertismente că Rusia nu poate câștiga un război de uzură prelungit cu Ucraina și că ar putea urma o criză socială majoră. Într-un discurs din 21 mai, prezentat în fața altor economiști, Klepaci a susținut că presiunile și costurile cresc, iar așteptarea unei prăbușiri a adversarului este o „iluzie”, conform unei traduceri citate în articol. „În acest război de uzură, nu vom câștiga competiția. Trăim cu iluzia că totul se va prăbuși. Nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla. Costurile noastre sunt în creștere.” „Cred că Rusia nu se va prăbuși, dar sunt aproape sigur că vom ajunge într-o criză socială. Nu ne vom prăbuși din punct de vedere economic, dar decalajul nostru se va lărgi, cu toate consecințele care decurg de aici.” Mesajul oficial: „reziliență” și poziție fiscală „mai puternică” În contrapondere, autoritățile ruse continuă să transmită că economia este „sănătoasă”, în pofida sancțiunilor și a presiunii externe. Ambasada Rusiei la Londra a declarat pentru CNBC că poziția fiscală a Rusiei ar fi „semnificativ mai puternică” decât a multor economii occidentale, indicând o datorie publică externă de circa 57 mld. dolari (aprox. 258 mld. lei) și comparând-o cu costurile de serviciu ale datoriei în SUA, Marea Britanie, Italia sau Franța. „Economia rusă rămâne rezilientă, la fel ca voința poporului nostru”, a transmis un purtător de cuvânt al ambasadei ruse din Marea Britanie, într-un răspuns trimis prin e-mail. Datele arată încetinire, iar analiștii vorbesc despre vulnerabilități structurale Deși economia Rusiei „continuă să crească, chiar dacă lent”, datele oficiale indică o încetinire accentuată, notează articolul. Guvernul de la Moscova și-a redus în mai estimarea de creștere economică pentru 2026 la 0,4%, de la 1,3% anterior, după o contracție de 0,3% în primul trimestru. Totodată, prognoza de venituri reale ale populației a fost tăiată la 1,6%, de la un avans de 7,7% în 2025. Fondul Monetar Internațional și-a majorat, în schimb, estimarea de creștere pentru economia rusă în acest an la 1,1%, de la 0,8% în ianuarie, pe fondul prețurilor mai ridicate la petrol și la alte materii prime. Banca centrală a Rusiei a avertizat că ritmul de creștere ar putea coborî spre zero în 2026. În paralel, analiștii citați susțin că evoluția economică maschează probleme structurale, între care dependența de cheltuielile militare, creșterea taxelor și creditarea bancară subvenționată. În plus, Klepaci avertizase că atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și infrastructurii logistice „testează serios” reziliența economiei, alături de creșterea inegalității veniturilor și deteriorarea calității guvernanței. Ce urmează la VEB VEB.RF a confirmat plecarea lui Klepaci într-un comunicat preluat de agenția de stat TASS: „Andrei Klepaci nu mai deține funcția de economist-șef al VEB.RF. Succesorul său va fi numit în curând.” Pentru mediul de afaceri și investitori, episodul este relevant nu doar ca semnal politic, ci și ca indicator de risc: dacă evaluările interne critice sunt penalizate, transparența privind starea economiei și capacitatea instituțiilor de a calibra politicile pe baza unor analize independente pot deveni și mai limitate. [...]
